Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus Bucuria comuniunii Vol.8 Teologie pentru azi Bucuresti 2010' De ce Drago§ Bucurenci nu este un om... pro fund? Pentru ca a§a gdnde§te el 1 ... „Pe langa aceste incredibile incursiuni in Absurdistanul §colii romanesti , orele de religie abia daca reu§eau sa mai indigneze pe cineva. Faptul ca un popa burtos 4 ne punea sa scriem dupa dictare 5 cateva elucubraiii dintr-o carte de invajatura cre§tina 5 , pentru ca, [mai] apoi, sa ne asculte recitand tenia invajata pe de rost , se incadra, destul de bine, in peisajul suprarealist al orelor petrecute la §coala. Nici macar faptul ca incepeam ora recitand, cu fa^a spre terenul de fotbal 9 , o rugaciune rimata 10 nu ni se parea cu totul neobi§nuit . Toate articolele volumului de fata au fost publicate de noi la nivel online in 2007-2008 la categoria Opinii. 1 Adica: ca un om lipsit de profunzime . . . pentru ca doreste sa fie badaran. A se vedea blogul autorului: http://bucurenci.ro/, care autor, acum, are emisiune TV si se ocupa, paradoxal, cu bunul simt si cu ecologies, lucruri proprii vietii si teologiei Bisericii. " Articolul de fata e din data de 27 august 2007. 3 Deci scoala romaneasca e foarte proasta... dar Bucurenci e si el produsul scolii romanesti. In consecinta: e un produs prost sau bun, daca scoala romaneasca e absurdal 4 Nu ne spune care sunt lucrurile pe care i le imputd... ci doar se ia de injatisarea lui, daca nu cumva si infdtisarea e doar o simpla figura de stil, pentru ca Bucurenci simpatizeaza cu o alta credinta sau cu niciuna. 5 Si la limba romana si la matematica si la geografie si la istorie si la toate materiile de studiu, care presupun memorarea, se scria si se scrie dupa dictare, daca vrei sa retii ceva. 6 Cum sa existe elucubratii...intr-o carte de invatatura crestina? 7 Pentru ca nu stiai, domnule Bucurenci, sa o expui in cuvintele tale, adica nu aveai vocabular propriu si nici cap pentru asa ceva, de aceea o invatai ca papagalul. 'La Religie se invata si mergand la Biserica, si citind alte carti si rugandu-te, si iubind credinta neamului tau, dupa cum limba romana se invata si prin citiri colaterale, scrieri si rescrieri de pasaje si poeme iar matematica prin multe, multe exercitii practice. Mai cu bun simt era sa spui ca te depdsea materia si de aceea erai enervat, ca nu intelegeai ceea ce ti se preda. Pentru mine, aceleasi ore de religie, erau o mare lumina directoare, care ma facea sa intrevad propria mea vocatie..Asa ca perceptia tine de asezarea interioara a omului, cat si de nivelul de iubire si de implicare in studiu. 8 Nu ma mira faptul, de ce nu s-a prins prea mult cartea de dumneavoastra. Si alti oameni din prim planul Romaniei au stat prost cu cartea si acum au mari carente pe toate planurile, dar sunt vizibili si la putere. Asa ca: prost safii noroc sa ai. Numai ca prostii de acest tip nu sunt placuti de oamenii care au iubit si iubesc sa invete si sa produca creatii stiintifice de mare valoare. 9 Spre rdsdrit adica. Iar daca rdsdritul era in partea terenului de joaca al scolii, nu spre acel teren... era indreptata rugaciunea ortodoxa, ci spre Rdsdritul eel de sus, spre Hristos Dumnezeu, Care va veni intra slava sa judece vii si mortii. Adica indreptarea spre rdsdrit era un act teologic de mare profunzime si nu o banald ridicare in picioare, cu fata spre. ..terenul de fotbal. 10 Era rimata pentru ca sa fie usor de retinut. Acele rugaciuni sunt construite dupa tiparal poemelor pe care copiii le invata la limba romana intr-o recitare fals teatrald. In anii aceia, incepeam frecvent orele intonand imnul national, o reminiscenja penibila din anii cand alimentele §i patriotismul se dadeau pe cartela . A§a ca ne intorceam disciplinafi spre fereastra §i recitam in cor urmatoarea incantajie 14 : „Doamne, Doamne, Ceresc Tata, noi pe Tine Te rugam, lumineaza a noastra minte 15 , lucruri bune sa-nvatam! Ca Tu esti Stapanul lumii §i al nostru Tata e§ti, toate lucrurile bune numai Tu le impline§ti!". Uite ca n-am uitat-o! Ce ma amuza la aceasta amintire cu parfum de prostie §i de tamaie 18 e ca era singura data cand vorbeam la §coala despre procesul invatarii 19 . In 12 ani de mva^amant obligatoriu, cu nicio alta ocazie n-am discutat despre cum se petrece miracolul acesta prin care dascalul ii transmite elevului o parte din §tiinja §i din priceperea sa. Banuiesc ca n-am facut-o pentru ca pe foarte pu^ini dintre dascali ii preocupa, cu adevarat, aceasta problema 20 . Tocmai de aceea au fost si construite astfel, pentru ca sa se incopcieze in mentalitatea infantila a spusului de poezii. Rugaciunile ortodoxe nu sunt, de obicei, poematice , ci inproza. 11 Nici nu are cum sa ti se para neobisnuite o rugaciune sau un poem, pentru ca sunt mijloacele cele mai firesti de exprimare ale unor ganduri si sentimente. E ca si cum as spune eu, ca pentru un adolescent e un lucru neobisnuit sa asculte muzica sau sa cdnte. Copiii sunt invatati de la gradinita cu rugaciunea si cantecul, cu lucrurile facute in grup si tocmai de aceea primele rugaciuni de la scoala sunt tot in tiparul rugaciunii comune ritmate, pentru ca sa se simta legati unii de altii, sa rezoneze interior in timpul rugaciunii sau al cantecului. Nobila si nu penibila. Imnul national si rugaciunea ortodoxa sunt cele care ne definesc natia si credinta si ele nu sunt niciodata penibile , decat daca esti un cap sec. 13 Imnul national nu e o inventie comunista ci e o nevoie perena de exprimare nationala. 14 Rugaciune. Incantatia e la vrajitori si nu la crestini. 15 Si daca nu a vrut luminarea lui Dumnezeu, se pare ca d-1 Bucurenci a ramas tot natang... 16 Pentru ca ai invatat-o si acum ai alte lupte interioare cu propria ta credinta... pe care nu le aveai atunci. Asa e cand ne aratam murdaria interioara fara sa vrem: ni se pare ca suntem curati ca neaua. 17 Cred ca e o caracterizare a modului cum se simtea atunci. ..si acum autorul acestei rabufniri publice de marlanie. Desi preotul nu venea la clasa ca sa-i tamaie. ..ci sa le predea lectii de Religie. Insa aversiunea lui fata de Biserica isi spune cuvantul... 19 Adica un lucru bun. ..si nu unul rau. 20 Pe autor oare il intereseaza cu adevarat impactul orelor de Religie in viata altora? Sau cum sunt percepute scriiturile sale fara bun gust? Ceilarji par ferm convin§i ca totul se rezolvd cu o dictare de-o ora §i o tema kilometrica pentru acasa . Abia la ora de Religie am aflat cum stau, cu adevarat, lucrurile: in vreme ce profesorul dicteaza, Doamne Doamne aprinde un fel de reflector divin cu care ne lumineaza mintea §i astfel devenim, cu vremea, mai in}elepp 22 . Era sa zic §i „mai buni", dar tot la ora de Religie am aflat ca nu merita sa te chinuie§ti sa faci lucruri bune, pentru ca treburile astea cad tot in sarcina tipului ' cu reflectorul . A§a ca nu ma mini §i nici nu ma revolta dorinja cultelor religioase din Romania, care cer reintroducerea Religiei in §coala ca materie obligatorie . E greu de crezut ca ceva mai poate pune cruce reformei educa^iei, Dumnezeu s-o ierte. Sa se faca, deci, religie, daca interesul national o cere . Bine macar ca nu se mai coase goblen" . Cdnd §i unde s-au publicat aceste randuri? In Evenimentul zilei, nr. 4913, din 27 august 2007, sub titlul: Stdpdnul cruciulilelor 2 * . Ce s-ar mai putea spune despre adancimea „de spirit" a autorului? Insa Drago§ Bucurenci refine rugaciunea de la clasa intai, refine detaliul real sau fictiv al burfii preotului, a primului sau invajator in cele sfinte, refine faptul ca spre rasarit, spre terenul de fotbal se indreptau la rugaciune, refine §i faptul ca luminarea dumnezeiasca este ceva de sus, care inmulje§te mintea §i bunul sim^, insa nu ne spune §i cum arata el ca elev, ce fel de elev era §i...cum a ajuns fostul elev zeflemitorul de astazi. 21 Adica, mai pe scurt, nu ii placea deloca cartea...nu numai orele de Religie. " Atat a putut intelege el din ceea ce inseamna luminare dumnezeiasca. Nu e mirabila atunci pozitia sa de...analfabet la cele spirituale. ~ Adica tipul = Dumnezeu. 24 Lucru pe care, bineinteles, nu 1-a aflat de acolo, pentru ca Ortodoxia e credinta care se exprima prin fapte si nu este un crez al predestinarii. 25 Adica lui Bucurenci, cat si a altora ca el, i se pare Religia mai putin importanta decat romana, matematica, fizica, chimia etc., cand aici inveti lucrurile fundamentale pentru viata ta pamanteasca si vesnica. Ganduri emanate dintr-o minte telurica, secularizata, care nu isi da seama de cat de hilara e in fata valorilor vesnice. 26 O bascalie de la cap la coada... pentru ca sa nu spuna nimic esential in cele din urma, decat ca el are nazuri de om prost. 27 Am stabilit diacriticele si forma finala a textului preluat din ziar. 28 A fost sters din arhiva ziarului. A gasit un. . .reflector mai bun in alta parte? Ironia tdmpd mlocxrie prezenfa de spirit? Banii pe care ii prime§te pentru articole ii deformeaza caracterul sau alte ore de la §coala i 1-au deformat atat de semnificativ? Vom afla alte detalii cand o sa mai scrie. Prea multefrici §i prea pufina lini§te ,29 Ma uit pe saiturile §i blogurile ortodoxe dimprejur [nu are rost sa mai dau nume , pentru ca majoritatea au acest aer panicard] §i observ foarte multa teama vizavi de masonerie, ecumenism, falsificarea crediniei ortodoxe §i prea pu^ina liniste emanata spre cititor. Sunt o mie de lucruri rele §i acestea, care au fost enumerate, sunt printre ele si sunt extrem de nocive §i relativiste. Insa, la ce ne folose§te daca semanam panica tot timpul in oameni, daca nu ii inva|am sa traiasca ortodox pe oameni dar le spunem ca maine, peste un an sau trei vor fi prigoni^i? De cine vor fi prigoniji §i unde vor putea sa fuga? Ce vor face ni§te oameni prigonifi, ni§te ortodocsi prigonifi, care nu gust a de acum din harul lui Dumnezeu, care nu §tiu ce e linistea, care sunt marturiile addnci ale Sfin^ilor nosjri, care nu §tiu sa vada, cu dragoste, pe posibilii torfionari §i sa raspunda cu infelepciune sfdntd acelora, care ii intreaba despre credinfa mantuirii, despre credin|a lor? Ni se pare ca prelucram informa^ii fara prea mult discernamant. Consideram ca e de ajuns ca un Parinte induhovnicit sa spuna un mesaj, un cuvant anume, spus la nivelul sau, §i noi imediat credem ca to^i, absolut toji il vor in^elege aidoma. ' Un articol din 30 august 2007. Am fost uluit sa constat, ca recenzarea negativa a extremistilor nostri a fost considerata de catre ei o evaluare pozitiva din partea noastra. Asta ca sa intelegeti cat de plini de sine pot fi si de tulburi la minte, incat se pot bncura de ceea ce le detesta actiunile. Observam cu durere cat de prost sunt injelese de catre majoritatea ortodoc§ilor romani mesajele referitoare la ecumenism, masonerie, rela^ii cu Securitatea, rela^ii interreligioase, rela^ii intersociale. Mergem de la extrema utopica a nepactizarii cu neortodoc§i pana la indiferen^a totala faja de impactul interior al acestor relatii. Ceva e in neregula aici. Daca §tii cine esti ca ortodox nu te temi sa vorbe§ti cu nimeni §i nu te temi de prigoane, rastalmaciri ale vorbelor tale, suferinje sau neplaceri. A cunoa§te identitatea ta eclesiala inseamna a sta bine in Biserica lui Dumnezeu §i lucrurile care se intampla cu tine §i cu ah;ii, cu intrega lume la un loc, trebuie privite ca venind din partea lui Dumnezeu. De ce ne facem griji in locul lui Dumnezeu? Oare Dumnezeu nu §tie ca exista colaboratori cu Securitatea, satani§ti, masoni, oameni cu diverse scopuri oculte in aceasta lume §i la noi? De ce credem ca noi putem fi mai infelepfi decat rabdarea lui Dumnezeu, care a§teapta indelung mantuirea oamenilor? Daca vrem sa dam marturie despre credinja noastra atunci trebuie sa aratarn iubirea §i echilibrul nostra. Trebuie sa o lasam mai incet cu mesajele panicarde §i sa umplem pe oameni de pace §i de inielepciune sfdnta, daca, cu adevarat, Dumnezeu ne-a luminat ca o sa vina imediat, in cajiva ani, zile grele pentru ortodoc§ii romani. Sa invajam din istoria martirajului, a muceniciei Bisericii! In timpul prigoanelor ajungeau Sfinfi Mucenici nu tofi caji erau ortodocsi, nu toji care se credeau buni §i credinciosi, ci numai cei pe care Dumnezeu ii umplea de Duhul, pe care dragostea de El ii facea sa vorbeasca. In vremea multelor prigoane care au afectat Biserica Ortodoxa, mulji pagani, in§i§i toitionarii, in§i§i cei care omorasera Sfin^i Mucenici pana acum doua clipe, erau schimbaji de catre Dumnezeu cu schimbare dumnezeiascd. Dar ca acei pagani §i oameni rai sa se converteasca era nevoie de cre§tini ortodoc§i care nu se ocupau cu frica toata ziua ci cu fapta buna §i implinirea poruncilor lui Dumnezeu, care i§i agonisisera sfin^enie multa §i i§i §tiau nadejdea mantuirii lor, i§i §tiau arvuna mantuirii, II stiau pe Duhul Sfant din ei §i §tiau ce ii a§teapta dupa moarte. De ce sa fugim de eterodoc§i, daca noi suntem sarea pdmdntului §i lumina lumiil De la cine sa inveje, sarmanii, frumuse^ea viejii cu Dumnezeu, daca noi nu le-o aratam? De ce sa te temi de masoni, de satanisti, de yoghini, de homosexuali, de draci §i de propriile tale inchipuiri, daca §tii ca nadejdea noastrd e Domnul §i aceasta ne va fi noud spre mdntuirel De cine sa te temi mai mult: de pdcatele tale sau de inchipuirile tale? Eu ma tern mai mult de pdcatele mele decat de draci §i de dusmanii mei. Pacatele mele sunt cele mai dezastruoase agonisiri ale mele, sunt cele care ma urajesc, sunt cele care imi taie nadejdea, care ma fac sa fiu la§, care ma fac sa imi fie teama. Credem ca, mai degraba, trebuie sa ne vedem de treaba, sa ne intoarcem la treaba noastra, la mantuirea sufletului nostru §i sa lasam in mana lui Dumnezeu traiectoria istoriei. Daca am avut vedenii, daca avem intuitu, daca ni s-a descoperit ceva despre viitorul nostru de catre Dumnezeu, atunci, cu siguranja, ca Dumnezeu ni le-a dat pentru a ne intdri in credinfd §i nu pentru a ne replia in mod fricos §i a ne infrico§a aidoma unor copii de ^a. Aceste frici mi se par a fi iresponsabile, mai degraba demonice decat mdntuitoare, atata timp cat ne petrecem tot timpul in teama, in agitate §i nu ne umplem de pacea lui Dumnezeu care covar§e§te toata mintea. Noi iubim pe ortodoxul care discuta cu to^i §i emana din el dragostea §i pacea lui Dumnezeu, care nu se teme sa i§i salute §i sa i§i sarute pe obraz dusjnanii declara^i sau ascun§i, care §tie sa nu se panicheze ci sa vada toate frumos. Nu crede^i, iubi^ii mei fra^i §i surori, ca lini§tea §i dragostea ar trebui sa ne caracterizeze §i mxpanical Noi mizam pe liniste §i nu vrem sa ne panicdm far a rost. §tie Dumnezeu cdnd, cum, cine va suferi §i din cauza cui §i in ce circumstance se va intampla asta. Intoxicarea prin abjec{ie sau cum arata „ dreptul omului" cu ura nedemocrata la vedere o 1 Exemplul din aceasta zi este articolul domnului Marian Nazat din Jumalul National [31.08. 2007]: A§teptdndu-i pe eparhiofi . Dumnealui are dreptul sa scrie, insa nu mai §tie unde sa i§i opreasca ura, ranchiuna sau necredinla: la mijlocul frazei sau mai inainte de a pune punctul de final? Vom urmari disertajia sa din aceasta zi, ca sa vedem cat e temperament, cat e divagate §i cat e aflare in treabd: „Moartea Patriarhului Teoctist a ridicat ori§icat sutana de pe trupul batrdnicios al Bisericii. Un trup ura|it de vergeturi §i impestrijat de buboaie plesnind de coptura. Privita in goliciunea imparta§ita format, prima institu|ie depozitara a increderii populajiei, daca e sa luam in serios sondajele de opinie, nu pare deloc lucrarea Domnului. Funcfionarii clericali ivn;i pe micile ecrane sau in paginile ziarelor seamana, mai degraba, cu politicienii afurisifi in eparhiile electorale, §i nu cu slujitorii Divinitafii. Un articol din data de 31 august 2007. Articolele sale din acelasi cotidian: http://www.jurnalul.ro/cautare/autor/marian-nazat-155.html. A se vedea: http://www.jurnalul.ro/stire-editorial/asteptandui-pe-eparhioti- 101052.html. Vorbesc intr-un limbaj ambiguu, lemnos, fa^arnicia li se cite§te pe obrajii rumeni, iar taina evlavioasd le este pretextul lipsei de transparenfd. In vocea lor se simte iritarea, ochii le scapara luciri dezsfinjite, semn ca Biserica n-a invajat §i rostul dialogului. Obi§nun;i sa cadelnijeze tamaind vremelnic ctitorii politici, preojii no§tri, cu apucaturi atdt de lumesti, se dedau monologului sec §i fdfnos. §i parelor impotriva celor ce "hulesc" cuvio§enia fe^elor duhovnicesti, fe^e in vecinatatea carora am cam descdlcit, in sfar§it, ororile Inchizifiei §i nu numai. Indopa^i programatic cu dogma religioasa, in§ii ace§tia cu plete ninse, ortodoc§i sau catolici, au poruncit casapirea §i torturarea a milioane de suflete in adancul istoriei, §i asta ma impiedica sa-i ingadui altfel decat de la distanfd ghimpoasd. Cu suspiciune §i infinita rezerva. Mostra de inadecvare onomasticd a unui insemn sinodal. De§i Scriptura fagaduie§te Impdrdfia Cerurilor celor saraci cu duhul, leadership-ul sobornicesc (ce barbarie lexicala!) miluie§te din... palat. Palatul Patriarhiei, a§a scrie pe frontispiciul impozantei cladiri cocojate pe dealul mitropolitan. Parca nu se cade o asemenea denumire pentru laca§ul pastorilor indumnezeiti, prin fi§a postului, ai turmei nevoia§e, e trufa§a §i opulenta. §i-un pic blasfemiatoare. Sdlasul Patriarhiei suna pios, ca o boare sfiicioasa, §i e mai aproape de miezul Bisericii Ortodoxe: mdntuirea prin credinfd §i sdrdcie. Ce sa pricep din titlurile clericale ale patriarhului, Intdi Stdtdtorul §i Intdi Mergdtorul, de vreme ce ele se bat cap in cap? Pai, ori std, ori mergel Ori una, ori alta! Intr-adevar, intortocheate sunt caile Domnului! §i pe caile astea aflu, de pilda, ca niscaiva purtdtori de patrafir sunt mai sfinfifi decat ah;ii. Caci sintagma Prea Sfinjitul ma duce cu gandul ca nu to^i colegii sai de anteriu sunt sfinfifi indeajuns. Iar Prea Fericitul are o conotajie adipoasa, e o cacofonie a mdsurii propovaduite de grecii antici. Cat despre halt Prea Sfinfitul nu mai in^eleg nimic . . . ¥ozi\ia. fruntasd a Bisericii in topurile increderii publice de la noi e lesne de explicat. O populate neinstruita, pe deasupra §i coda§a la consumul de sapun §i pasta de din^i, 10 traie§te cu iluzia vie^ii de apoi, iluzie intermediata §i intre^inuta §i de Biserica noastra stramo§easca. Tranzac^ionar din fire, romanul s-a prins de §mecherie §i-§i face din trecerea asta pamanteana prilej de negociere vulgara cu mijlocitorii/?re<2 cucemici ai celeilalte vieji. Chit ca e §i de apoi. Daca subiecfii ar fi intrebaji cata bizuire au in popi, ma tern ca Biserica s-ar lua de bra^ cu Justijia §i Parlamentul. Fiindca, se §tie, Justijia nu e in stare sa le vanda speranje postume §i nici parlamentul legi pentru imparjirea in felii promi^atoare a posteritajii . . . Lupta pentru succesiunea bisericeasca nu se abate de la regulile societa^ii nemonahale. Puterea arata la fel §i in amvon §i in piaja neaghesmuita. Complicity nedezlegate, interese neezoterice, intrigi barboase, sforarii diavole§ti, combinatii pope§ti, ameninjari cu schisma, campanii mediatice invazive §i restul blestemajiilor omene§ti (Spre deosebire de vizigoji, ostrogoji, copji §i aljii aidoma lor, veniji din zarile intunecate ale lumii, hoarde de eparhio^i - plecate dinspre Rasarit, zic unii - uneltesc la scindarea Bisericii ba§tina§e, dar invazia e in fa§a. Migratorii de rit nou n-au ajuns inca in vatra vechilor daci §i, se zvone§te, cajiva ii a§teapta cu anafura). Mirenii, ca-n orice democratic levantina, participa §i ei la cabala sinodala, cu-n milu^, c-o franza verde, dupa datina evanghelica. Din paraclisul dosnic se scot dosarele blagoslovite dinescian, iar rudele candida^ilor sunt varate, cu hiclenie, in primele pagini ale ziarelor §i-§i dau in vileag frajii cu fapte scandaloase, necre§tine. Inalfi Prea Sfinfifii sunt coboraji la condijia de muritori pacato§i de gloata cuprinsa, doar in sondaje, de fiorul religios. Ma mir ca nimeni n-a propus organizarea unui referendum pentru alegerea Intdi Mergatorului, ca tot ne-am deprins papilele gustative cu aromele plebiscitare. A§a insa, batalia se va rezuma la o tranzac^ie ascunsa a Sinodului, unsa prin vot, dijmuit §i el indaratul pere^ilor palatului cu pricina". Acesta e textul! Sa vedem cat e metafora §i cat Qjosnicie in toata aceasa afacere ziaristica. Prima fraza: moartea PFP Teoctist, spune autorul, e o salvare pentru Biserica, pentru ca, odata cu acest eveniment s- 11 a dat sutana Bisericii [vedeji metaforal], adica a sa, plina de batraneje §i buboaie, la o parte. Domnul Nazat are o problemd cu bdtrdnii, cu cei cu handicap §i cu Biserica: ii discrimineaza pe to^i. A doua idee care emana din text: de§i lumea crede in Biserica [sau poate ca nu crede; autorul pune sub semnul indoielii sondajele de credibilitate ale Bisericii], Biserica nu are nimic de-aface cu slujirea Domnului. A treia idee: 1-au enervat preojii care apar pe sticla televizorului: nici ei nupar afi slujitori ai lui Dumnezeu. Slujitorii lui Dumnezeu care apar pe ecran, spune autorul, nu sunt transparent, nu stiu sa dialogheze, sunt monologisti, sunt increzufi...si sunt vinovafi de ororile Inchizifiei. De§i se incepe cu moartea patriarhului se ajunge la preoji §i catolici care, spune autorul, au casapit milioane de oameni, nu oriunde, ci in addncul istoriei. De§i il cunosc pe domnul Nazat dintr-o fotografie mica , pusa, candva, pe frontispiciul ziarului, pot sa spun, tot la fel de realist ca §i dumnealui, din addncul istoriei, ca am auzit eu sau ca am citit in analele istoriei, ca autorul nostru a omorat, cu un agheu, o mie de andaluzi intr-o noapte. De ce? Pentru ca §i preojii ortodocsj §i catolici, acum cajiva ani sau cateva secole au casapit, pe planeta Marte, cateva milioane de oameni. Daca ai metafore §i nu ai istoria prea bine pusa lapunct po^i sa spui orice. 33 Fotografia supra cu sine e cf. http://www.antena2.tv/poze_stiri/thumbs200/nazat_vorbe_grele2611.jpg. 12 Ca sa conexezi moartea patriarhului Romaniei, cu sutana Bisericii §i cu Inchizi^ia, trebuie sa fii poet postmodern, un artist. §i, ca la Dali, poji sa pui oua in forma de ceas in mijlocul de§ertului §i nimeni sa nu te traga la rost pentru ce ai facut asta, pentru ca tu vii §i le spui: Frajii mei, asta e arta! §i, adevarat: e arta. Articolul domnului Nazat este un articol de arta, un fel de psihologie science fiction amestecata cu ura democrata proprie. In al doilea paragraf al micului sau articol, autorului nu ii plac cladirile puse pe dealuri, cladirile la inaljime §i, odata cu asta, nici Palatul Patriarhiei. Inseamna ca nu ii placea palatul nici cand erau acolo parlamentarii Romaniei. Probabil e o aversiune mai veche a dumnealui, pentru care nu i^i trebuie studii de psihologie abisala sau de psihanaliza ca sa o detectezi. Autorul propune schimbarea numelui cladirii din Palatul Patriarhiei in Salasul Patriarhiei. Bine ca s-a oprit la acest nume. Putea sa apara o titulatura mult mai josnica, dar s-a abjinut. Dupa cum se observa autorul are un limbaj extrem de elogiator la adresa Bisericii Ortodoxe, extrem de amabil §i de nechibzuit. Dar poate ca masca lipsei de bun sinn; e o strategic personala prin care i§i dovede§te loialitatea fa^a de . . . anumite persoane. E dreptul dumnealui, pana la urma, de a se depeiza 34 de unul singur. In al treilea paragraf autorul dovedeste incompetence notabile in domeniul lingvisticii biserice§ti. Autorului trebuie sa i se explice titulaturile treptelor ierarhice dar pentru asta ni trebuie un bagaj enorm de cuno§thn;e teologice §i sa fii din interiorul Bisericii ca sa le in^elegi. Dupa limbaj, nu dupa viafa sa, pentru ca nu il cunosc pe autor, acesta pare a se situa in afara Bisericii. §i e treaba sa unde sta. Insa, ne prive§te §i pe noi, pe toji membrii Bisericii Ortodoxe, daca incalca, cu buna §tihr£a §i aten^ie, orice democratica vorbire catre un public. Cand vrei sa injuri pe cineva §i o faci metaforic inseamna atac la persoana sau la demnitatea personala sau doar libertate de exprimarel 34 De a iesi din atentia noastra publica. 13 Cand scrii §i publici astfel de articole metodic, inseamna caeo intdmplare sau ca e ceva dirijatl Cand ai aversiuni mari, necontrolate §i e§ti scriitor sau ziarist e un drept democratic sa lezezi pe altul, care nu te lezeaza personal sau trebuie sa raspunzi la o mica indispozijie cu mitraliera? Continuam comentariul elegant vizavi de articolul domnului Nazat. Poporul roman, spune autorul, pentru ca e neinstruit §i nu stie sa consume sapunul din supermarket voteaza cu Biserica. Se pare ca dumnealui nu e nici neinstruit §i stie sa foloseasca §i sapunul, §i pasta de dinji, sa §i scrie, dar nu vrea, in ruptul capului, sa vada unde se termina bunul simj §i unde incepe clocotul urdt al josniciei, unde se termina problemele personate §i incep problemele sociale reale. Pentru ca, daca ar fi inceput cu inceputul §i ar fi avut ceva de spus in articol §i nu ceva de batjocorit, ne lasa fara comentariu pe ziua de astazi. Paragraful ultim: alegerile pentru noul patriarh sunt ca alegerile pentru presedinte, spune autorul. In aceste alegeri exista intrigi barboase [deci are ceva cu sutana, cu barba, cu batranejea §i cu hadicapurile], sforarii, combinafii, ameninfari . . . Pe ce va baza^i? Ave^i obiecte de ascultat in Palatul Patriarhiei sau in episcopii sau vorbiji dupa urechel Dupa cum am spus mai sus, dupa ureche sau dupa imaginable, oricare dintre noi va poate face ce vreji dv.: gangster, criminal de razboi, homosexual NATO, extremist, tor^ionar, barbar. ..geniu, doctor docent. Daca vrem sa manzolim ceva sau pe cineva e u§or sa o faci daca ai . ..metafore dezlipite de bunul simf. Sfarsjtul articolului e un fel de metaford lunga/ciorba lunga, unde ranchiuna §i bunul simf se amesteca intr-un galop fulminant cu fumurile furnalului de la combinatul din Ploie§ti, cu doamne care i§i due ca^eii prin pare, cu obiecte zburatoare neindentificate §i cu drepturile omului, Jinute drept steag, cand trebuie sa dai in aia pe care ii dete§ti §i sa le invoci pentru tine, cand ah;ii i^i calca casa cu buldozerul. Un articol nepartinitor, nu?! Un om care nu sufera de nicio sechela, nu?! A, nu este ultimul §i singurul articol de acest gen?!!! §tim asta... 14 Dar, din cand in cand, celor care ne cer sa le intoarcem §i celalalt obraz, pentru ca a§a ne-a spus Domnul nostru, trebuie sa le aratam ce fel de obraji zilnici au cei care nu ne iubesc sau nici macar nu incearca sa fie diplomat cu noi. Nu trebuie sa ne placed, domnule Marian Nazat! Nici noi nu trebuie sa va placem. Insa, pentru ca a§a e cu drepturile omului astea §i cu libertatea de exprimare, dreptul dv. sau al meu de a ma exprima nu trebuie sa fie un excavator, care demoleaza drepturile altora de a se exprima. Va dorim sa ne spuneji care e biserica sau lucrul in care dv. crede^i §i pe care il iubiji, ca sa scriem un articol, mult mai elogiator la adresa dv., ca eel pe care dv. ni l-aji dedicat noua! 15 V-am spus: avem §i cititori cultivafi/baddrani... .35 Sub aceste randuri ini|iale vom reda un mesaj, scris la 36 ora 2 si 12 minute azi-noapte, de Cristi , pe blogul pastorului 37 Cruceru , in care acesta spune urmatoarele: Comentariul nr. 11: Esti hazliu tataie bastrix, Tu-ti faci bloguri si tot tu raspunzi si comentezi sub diferite pseudonime, Pentru asta exista citiva doctori buni, specialisti in 'split personality', Ce am observat din CV-ul tau este ca esti un baiat de la tara. Cu barba. Si cam atit. Din interventiile tale pe diverse site-uri rezulta clar ca nu ai pasaport. Adica nu ai calatorit pe afara sa te mai luminezi un pic, sa vezi ce gindesc si alti oameni. Nu ai vazut cum arata pe dincolo apele, muntii, vaile, riurile, padurile, Ca sa nu mai spun de universitati si scoli teologice cu vechi traditii sau vreo biblioteca serioasa, fie si ea ortodoxa. Mesteci cuvinte ca Oxford si Cambridge dar nici macar la televizor nu le-ai vazut. Asta te califica ca baiat de la tara care nu poate sa-si depaseasca conditia. Lumea asta e mai larga decit Calarasi sau Teleorman. La fel si teologia ortodoxa pe care o fetisizezi dar de care esti cam strain. Cind o sa-ti vedem vreun articol publicat de St. Vladimir's Theological Quarterly sau de alte reviste ortodoxe prestigioase, cand o sa-ti vedem numele intr-un volum editat de Coman, lea jr., Tofana etc, atunci o sa spunem: ia uite-l pe batrix, asa cum e el baiat de la tara, mai nestiutor si neumblat, a performat, s-a autodepasit omul. Pina atunci, ramii doar un baiat de la tara, cu barba si cu multe complexe academice. Iarta-mi colocvialitatile, Sarut-manusitele doamnei Geanina, cristi Sfc prin cristi septem brie 2, 2007 at 2:12 am 38 . . _ • 39 1 . • 40 E§ti hazliu tataie bastrix Tu-|i faci bloguri §i tot tu raspunzi §i comentezi sub diferite pseudonime 41 35 Un articol din data de 2 septembrie 2007. 36 Marius Cruceru? Cristian Badilita? Alt captivat de propria sa persoana? 37 A se vedea: http://patratosu.wordpress.com/2007/08/31/ce-putem-invata-unii-de-la- altii-in-domeniul-teologiei/. 38 Pentru ca a dorit sa duca in derizoriu, in mintea lui, propria mea persoana. Insa cand incepi un comentariu cu bascalia...arati ca ai o animozitate interioara fata de mine, pe care nu o explici cititorilor. Si, mai ales, ai atdta curaj, meat nici numele nu ti-1 dai. 39 In capul lui...oricine are barba e si trios. ..desi eu implinisem (dupa cum mi-a citit CV- ul) nici 30 de ani. 40 Imi foloseste useral blogului, desi imi stie numele, ca sa fiu tot la fel de anonim ca si el. 41 Credea (asta e gandul lui Cruceru si...l-a scris cineva care scrie cu t din i, ca el!) ca eu am mai multe bloguri nedeclarate si ca folosesc mai multe nume... si, implicit, ca ma comentez de unul singur. 16 Pentru asta exista cniva doctori buni, speciali§ti in „split personality" . Ce am observat din CV-ul tau este ca e§ti un baiat de la Jara. Cu barba. §i cam atit 43 . Din intervenjiile tale pe diverse site-uri rezulta clar ca nu ai pasaport 44 . Adica nu ai calatorit pe afard sa te mai luminezi un pic, sa vezi ce gindesc §i alji oameni 45 . Nu ai vazut cum arata pe dincolo apele, munjii, vaile, riurile, padurile. Ca sa nu mai spun de universitaji §i §coli teologice cu vechi tradijii sau vreo biblioteca serioasa, fie §i ea ortodoxa . Mesteci cuvinte ca Oxford §i Cambridge dar nici macar la televizor nu le-ai vazut . Asta te califica ca baiat de la fara , care nu poate sa-§i depa§easca condijia 49 . Lumea asta e mai larga decit Calara§i sau Teleorman 50 . La fel §i teologia ortodoxa pe care o fetisizezi dar de care e§ti cam strain 51 . 42 Adica as fi un schizofrenic, care as avea nevoie de ospiciu. Adica nu suporta oamenii cu barba si are oroare de oamenii cu boli psihice, dar e un generos cu mine, pentru ca ma invata ce sa fac. Simtiti orgoliul? 43 Daca ai fi observat doar atdt... nu mai te ingrijeai de mine, cu siguranta. A te naste la tara e un lucru foarte sanatos iar a avea barba e un lucru evlavios. Iar eu am avut CV-ul la vedere, de 1-ai putut citL.pe cand eu doar presupun cine ai fi. Si cand nu iti asumi cine estL.ai mari probleme de insignifianta. 44 M-a urmarit pe alte saiturL.si a avea pasaport e pentru Cristi corelativul cu a avea minte. Eu cred, totusi, ca lui ii lipseste atat dreapta credinta, cat si mintea, multa minte si multa truda a induhovnicirii si a teologiei. I se pare ca a calatori... inseamna a studia in afard sau ca a cdldtori inseamna a cunoaste. Ca sa cunosti, anonimu Cristi, ai nevoie de a fi un om al cunoasterii. Pentru ca s-au dus multi la studii si la munca in alte state... dar s-au intors tot la fel de prosti, adica de neluminati dumnezeieste, cum au si plecat. 46 Iti da impresia ca el a fost... dar nu are curaj sa isi dea numele, ca sa ii vedem traiectoria scriitoriceasca, nu?, daca tot s-a dus la studii si a venit mai luminat. Cum insa un om luminat. ..e atat de jegos sufleteste, de invidios? 47 Poate ca nu imi spun nimic in mod semnificativ, de aceea nici nu doresc sa ma zbat sa le vad sau sa studiez in ele. 48 Lucru pe care il considera dureros pentru mine... cand pentru mine e un privilegiu. Insa autorul comentariului se pare ca are tot origini taranestL.dar nu vrea sa si le asume... pentru ca nu ii plac tdranii. Adica: nu se place pe sine. 49 Adica nu as fi putut sa gdndescl sa studiez din cauza originii mele. . .desi CV-ul meu ii vorbea despre faptul ca eram doctorand si ca imi scriam teza doctorala si ca sunt scriitor de felul meu si nu... comentator anonim. 50 Adica sunt atat de prost...incat el nu isi da seama de cat de penibil e. 51 Pentru ca Marius Cruceru si confratii sai, de la care a emanat comentariul, nu credeau ca eu am scris si scriu carti teologice. Pe atunci morga baptists era ilustra la nivel 17 Cind o sa-Ji vedem vreun articol CO publicat de St. Vladimir's Theological CO Quarterly ' sau de alte reviste ortodoxe prestigioase, cand o sa-Ji vedem numele intr- un volum editat de Coman 54 , lea jr. 55 , Tofana 56 C'y etc., atunci o sa spunem : ia uite-1 pe bastrix, CO a§a cum e el, baiat de la fara , mai nestiutor §i neumblat, a performat, s-a autodepasit omul 59 . Pina atunci ramii doar un baiat de la fara, cu barba §i cu multe complexe academice. Iarta-mi colocvialitatile, sarat-manu§i^ele doamnei Gianina , Cristi 62 . 2:12 am 63 by cristi, September 2nd, 2007 at Autorul nostra, cu siguran^a, nu e Cristi anonimu ' §i nici Gigi, Costel sau Fane Spoitoru. online. ..asta pana i-a intrat coada intre picioare, adica pana in momentul cand am inceput sa imi editez unele carti la nivel online. II intereseaza imaginea personala... si nu continutul articolului. Adica considera ca scrierea teologica e un fel de concurs de miss, in care numai daca e publicata e...fata frumoasa. Si eterodocsii fac doctorate la intrecere, tocmai pentru ca sa se laude cu diplomele lor.. .si, pe baza lor, sa aiba pre stanta propriile lor scrien eretice. "" A se vedea: http://www.svots.edu/theological-quarterly/. 54 Pr. Prof. Dr. Constantin Coman: http://www. ftoub.ro/index. php?view=article&id=6%3Apr-prof-dr-constantin- coman&option=com_content&Itemid=272. 55 Arhidiac. Prof. Dr. loan I. Ica jr. : http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Ic%C4%83_Jr. 56 Pr. Prof. Dr. Stelian Tofana: http://ot.ubbcluj.ro/dotnetnuke_2/Profesori/Cadredidactice/PrprofunivdrStelianTofan% C4%83/tabid/100/Default.aspx. 57 El, vocea celor multi... 58 Din nou: ceea ce ar fi trebuit sa ma indurereze profund... 59 Nu v-ar bucura nicidecum asta, ci mai rau v-ar sataniza. 60 Ca la Caragiale... 61 In sensul ca e o biata preoteasa, care se crede doamna... cand ea este sotia \xmx\.. .baiat de la tara. . . 62 Probabil a crezut ca a castigat o mare victorie in fata mea...fiind execrabil. 63 Am corectat textul si am stabilit diacriticele. 18 El este cineva caruia ii este ru§ine sa dea ochii cu mine, pe care il complexam fara sa ne-o dorim, pe care 1-am iritat foarte rau cu afirmajiile noastre [poate vom afla §i cine este, la o adica], care crede ca §tie sa fie dur cu aljii, care crede ca e in stare sa \\i terfeleasca persoana sau, mai pe scurt, este unul care nu mi-ar spune aceste lucruri in faja, decat daca ar vrea, cu tot dinadinsul, sa cada de prost. E un cititor fidel, unul dintre cei pe care, intr-un articol anterior, i-am numit cititori cu. . . alte interese. Interesul cititului sau a inceput sa il panicheze 64 . Fapt pentru care incearca sa gaseasca emofii sofisticate prin care sa ne irite. El este doar. . . Cristi. Cine sunt eu pentru dumnealui? Un om care fac bloguri [deci prima sa durere], dar care ma comentez de unul singur. Adica comentariile din subsol nu sunt ale lui Simu^ Starceanu, Ana, X, Y, Z, ci ale mele. Inseamna ca trebuie sa inmul^esc comentariile pentru ca cititorul nostru sa fie satisfacut in acest domeniu. Insa, spune dumnealui, pentru ca sunt mitoman sau schizofren [ca sa traducem ce inseamna sa ai „personalitate schizoida/scindata"] trebuie sa ma due la doctor. Deci, pentru cititorul nostru, cine face bloguri §i scrie mult pe ele, ca noi, §i care are valence multiple trebuie dus la medic. Aji suferit vreodata trauma aceasta de culpabilizaji pe toata lumea cu ea? Nu va dorim sa fi^i in situajia clinicizarii persoanei dv., insa, daca cith;i cu §i mai multa aten^ie articolele noastre, ar putea sa va inve^e despre ce inseamna safii sanatos duhovniceste §i un romdn cu bun simf. Dumnealui a observat ca m-am nascut la fara §i ca am barba, §i-a pus problema daca am pasaport §i a conchis ca lipsa studiilor mele din universitaji occidentale sunt defectele care ma fac sa scriu. . . enervant. Pentru ca sunt de la fara, a conchis cititorul nostru, sunt mai prost decat daca m-asfi nascut la oras. Aveji complexul ca nu suntefi de la fara sau ave^i complexul ca suntefi un om de la oras complexat de un om care s-a nascut la fara? 64 A inceput sa il panicheze faptul ca sunt real... si nu fantasmagoric . 19 Am observat §i noi: a^i scris mesajul 65 cu multa atenjie, fara sa face^i gre§eli de scriere [§i asta la doua noaptea?!], pentru ca sa pareji serios §i, in acela§i timp, de la oras. In spovedaniile noastre, superbia aceasta, de a te crede superior cuiva pentru ca te-ai nascut undeva §i nu in alta parte se numeste pacat §i se spovedeste. Insa, cu siguranja, nu va intereseaza acest amanunt de sensibilitate duhovniceascd. Autorul spune ca, dacd cdldtoresti te luminezi. O sa ne dea lincul catre saitul sau sau detalii despre carjile sale §i o sa ne luminam din mergerile sale prin strainatate. La noi insa, in Ortodoxie, lumea se lumineaza cand se curdfeste de patimi §i, atunci, Dumnezeu ne da sa vedem in^elesuri adanci din tot ceea ce citim, vedem §i traim. Poate ca unul dintre complexele pe care i le-am dezvoltat cititorului nostru este §i acesta: noi nu facem treaba de pedanterie cu ceea ce am citit sau nu, dar §tim sa marmnim car^i intregi §i experience intregi in cateva randuri. In final, ne acuza de lipsd de experienfa, de neperformare in mediul teologic §i de netipdrirea noastra in reviste celebre §i langa oameni celebri ai Bisericii Ortodoxe Romane. Domnule pseudonim Cristi, toate lucrurile viejii noastre sunt proniate de catre Prea Curata Stapana §i ceea ce s-a intamplat, se intampla §i se va intampla cu noi va purta amprenta acestei continue povdfuiri a noastre de catre Maica lui Dumnezeu. Cu siguran^a ca o sa ne urmarn;i in continuare! Dv., daca sunte^i real §i nu sunteji o buld de sdpun emanata de autorul blogului 66 unde aji fost construit 61 , o sa urmari^i ce o sa facem §i ce n-o sa facem §i, daca nu va vom implini toate gusturile, asta e: inseamna ca avem alte standarde. Insa, ne intrebam: Ce rost are sa va certa^i tocmai cu noi, pe care ne disprejuiji a§a de mult, daca nu va enervam intr-atat de serios, incat sa ne scrie^i, la doua noaptea, cand lumea, de obicei, cam doarme? Cine mai poate sa scrie la doua noaptea, a§a de lucid, a§a de pedant §i de hatru, fara sa fi intrat in coliziune cu noi, la un moment dat §i, in acela§i timp, fara sa fie odihnit la creier? 65 Comentariul. 66 Marius Cruceru. 67 Ca un comentator fictiv. 20 §i, cum noi am iritat doar o singura persoana in mod serios 68 , cerandu-i sa scrie despre teologia baptista §i nu despre flori de mar, iar persoana a inceput sa se ocupe tocmai acum de ceea ce zice ca stie mai bine, de un curs de limba greaca, ne intrebam: cine poate fi atat de ocupat cu noi decat persoana in cauza? Insa, sa nu fim scenaristi 69 ! Poate ca cititorul Cristi exista sau nu exista, §i mesajul a vrut sa fie unul de compatimire a noastra, intr-atat incat sa ne lasam de blog, de via^a, de Romania §i sa plecam unde om vedea cu ochii, ca sa ne fie mai luminatd mintea §i dumnealui sa ii fie mai usor. Se pare ca pentru cateva zile ve^i ramane in compania so^iei mele pe blog, daca va vrea sa scrie §i nu va fi §i dansa ocupata. Acum, pentru ca §ti^i acest amanunt, scrieji cat mai gingas cu putinja, dv., cititorii no§tri „cultiva^i". Am sa va raspund la intoarcere. . . dupa ce, poate, ca o sa mai ma luminez in ceea ce va prive§te. 68 Pe pastorul Marius Cruceru. 69 Aluzie la formula semidocta (din punctul nostru de vedere): „bolnavi de scenarita" adica de scenarii panicarde. 21 Te cunosc dupa blogroll,frate... [vorba unuia] Blogroll de ortodox, care nu vrea decat cu ortodocgi: 71 Rdzboi intru Cuvdnt Altermedia Apologeticum Arhiva ortodoxd Avva Dorotei Biblia Ortodoxd 16 70 78 77 Biblioteca ortodoxd Un blog inchinat Sf. Parascheva 7Q Blogul lui Mihail Bacauanu QA Bogdan Mateciuc Central de formare si consiliere Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil - Craiova Claudiu Tarziu 82 Ortodoxie - Catolicism (anti-ecumenism) Credo* 4 Crestinortodox. ro 85 70 Un articol din 13 septembrie 2007. n A se vedea: http://www.razbointrucuvant.ro/. Blogul al carui blogroll il prezentam acum, conform cu situatia lui de atunci si care e unul dintre blogurile ortodoxe romanesti extremiste, care are domeniu propriu. 72 Idem: http://ro.altermedia.info/. Agentia de stiri. 73 Idem: http://apologeticum.275mb.com/. Nefunctionala. 74 Idem: http://arhiva-ortodoxa.info/. Unde puteti gasi foarte multe carti patristice si liturgice scanate. 75 Idem: http://ortodoxism.ro/Dorotei.shtml. E vorba despre o editie, din 1997, aparuta la Ed. Bunavestire din Bacau, a Invataturilor si scrisorilor Slantului Dotorei. 76 Idem: http://bibliaortodoxa.ro/. Reproduce textul ed. BOR 1988. 77 Idem: http://ortodoxie.3x.ro/diverse/Carti/sumar.htm. 78 Idem: http://parascheva.org/. Acum dezafectat. 79 Idem: http://sceptik.wordpress.com/. Unul dintre extremistii WordPressului gratuit. 80 E vorba despre saitul sau, care pe atunci era acesta: http://odaia.go.ro/. Acum are urmatoarea adresa: http://www.odaiadesus.ro/ si are o noua conceptie grafica. 81 Acum, datorita mutarii Maicii Siluana Vlad la Iasi, saitul are o noua adresa: http://www.sfintiiarhangheli.ro/node. Un alt extremist la nivel online... si acesta e blogul sau: http://www.rostonline.org/blog/claudiu/. 3 A se vedea: http://www.ortodoxie-catolicism.ro/14/ecumenismul-origini-asteptari- demistificare/. 84 Idem: http://credo.ro/. Un portal al lui Gigel Chiazna, un alt extremist online, care a creat foarte multe spatii online. 85 Un portal ortodox, care este regasibil aici: http://www.crestinortodox.ro/. 22 90 Blogul lui Cristi Serban 86 0'7 Cuvant bun QQ Danion Vasile Death to the World. The Last True Rebelion Degetul pe rana ecumenista din Trupul Bisericii Despre avort 91 Despre Harry Potter (ocultism, magie, new age) QQ Despre Masonene Eduard Dumitrache 94 Erezii, secte, practici aberante contemporane 95 Filocalia. ro 96 Forumul Schitului Darvari QQ Blogul lui Gigel Chiazna Grupul Yahoo: Ortodocsii in vremurile din urma" Ion Vladuca. Conferinta video despre falsitatea evolutionismului si despre alte chestiuni de credinta 100 101 Blogul Irinei Constantinescu Laurentiu Dumitru 10z Literatura si detentie Liturgica. Blogul Parintelui Petru Pruteanu 104 A se vedea: http://www.cristiserban.ro/blog/. Idem: http://cuvantbun.blogspot.com/. 8 Saitul acestuia: http://danionvasile.ro/. Unul dintre extremistii ortodocsi cei mai lamentabili ai momentului. 89 A se vedea: http://www.desertwisdom.org/dttw/. '° Titlurile sunt ale blogului citat mai sus, care continea acest blogroll. A se vedea: http://eresulcatolic.50webs.com/. 91 A se vedea: http://avort.ro/. 92 Idem: http://despreharrypotter.go.ro/. 93 Idem: http://despremasonerie.go.ro/. Contine date dintr-o perspective ortodoxa. . .insa, ca si saitul de deasupra, despre Haryy Potter, continutul sau e unul vehement extremist si nu e vorba de o cercetare atenta, calma, a surselor si de o prezentare a lor asumata. Adica sunt locatii fara autor, create intr-un sens apologist extremist si fara indicarea precisa a surselor folosite. 94 Era aici: http://www.geocities.com/e_dumitrache/, acum dezafectat. 5 Un alt extremist... insa blogul sau a stagnat la data de 11 decembrie 2008: http://bisericasecreta.wordpress.com/. ' Un sait cu fragmente din Filocalia romdneasca, aflat in aceasta locatie: http://filocalia.ro/. Acum locatia e parazitata momentan de un virus, pe care 1-am detectat cand am accesat pagina. 97 Se afla in aceasta locatie: http://forum.schituldarvari.ro/. A fost desfiintat. 98 A se vedea: http://www.chiazna.ro/. 99 Din aceasta locatie: http://groups.yahoo.com/group/ORTODOCSI/. Acum intrat in desuetudine. 100 Era citat acest line: http://www.resurse-ortodoxe.ro/share-ortodox/arhiva-ortodoxa- video/?dir=/Ion%20Vladuca-despre%20falsitatea%20evolutionismului/. Nu mai exista aceasta fila aici. 101 A se vedea: http://dulcecasa.blogspot.com/. 102 E vorba de blogul sau: http://laurentiudumitru.ro/blog/. 103 Saitul ramas in urma Prof. Mihai Radulescu: http://www.literaturasidetentie.ro/. 23 Marii initiati ai Indiei si Parintele Paisie 105 Marturisitor ortodox 106 1 C\H Misiune ortodoxa Noutati ortodoxe Orthoblog (Marian Busoi) 109 Orthodoxphotos. com no Ortodox TV (conferinte video) 111 Ortodox.as.ro 1 I n Ortodoxie ' com 114 115 Ortodoxmedia. com 114 Savatie Bastovoi 116 117 Parohia Sfantul Daniil Sihastru Savatie Bastovoi (resurse) Savatie Bastovoi 116 Pagina oficiala BOR ■ih Patericul egiptean 119 Pr. Iulian Nistea (Paris) 120 191 Radio Logos (Craiova) Radio Lumina (Episcopia Severinului si a Strehaiei) Rdzboiul nevdzut ' 1 OA Resurse ortodoxe 1 9S Revista Constiinta Revista Credinta ortodoxa 126 Rost 121 122 104 Acum desfiintat: http://www.ablog.ro/. ''"' Textul cartii lui Dyonysios Farasiotis aflata la nivel online: http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-initiati-india-parintele-paisie/. """' Un alt blog nesemnat, adica neasumat... dar „ortodox": http://marturisitorortodox.ablog.ro/. 107 O baza de date pentru download, creata de Marius Carneala: http://misiune- ortodoxa.ro/. 108 Agentie de stiri: http://www.noutati-ortodoxe.ro/. 109 A se vedea: http://www.orthoblog.ro/. 110 Idem: http://www.orthodoxphotos.com/. 111 Idem: http://www.ortodoxtv.com/. 112 Locatia: http://www.ortodox.as.ro/ a lost desfiintata. 113 Cu o noua locatic.poate fi gasita la aceasta adresa: http://ortodoxie.zxq.ro/. 114 A se vedea: http://www.ortodoxmedia.com/. 115 E vorba despre un sait pe care autorul nu si-1 revendica: http://savatie.trei.ro/. 116 Blogul actual: http://savatie.wordpress.com/. 117 A se vedea: http://www.patriarhia.ro/. 118 Din Bucuresti. Intr-o noua locatie: http://www.sfantuldaniilsihastrul.ro/. 119 La nivel online aici: http://www.sfaturiortodoxe.ro/pateric/pateric.htm. 1 A se vedea: http://nistea.com/. 121 Idem 122 Idem 123 Idem http://www.radiologos.ro/. http://www.radiolumina.ro/. http://razboiulnevazut.org/. Locatie acum inexistenta: http://www.resurse-ortodoxe.com/. A se vedea: http://www.constiintaortodoxa.ro/. Idem: http://www.credinta-ortodoxa.ro/. Idem : http : //www . ro stonline . org/. 24 Sfantul Efrem Sirul {Cuvdnt la Venirea Domnului 129 ') Sfantul loan Maximovici (sait in engleza) Sfantul Nicodim Aghioritul (de Ioana Gabi) ~ Sfantul Serafim de Sarov 1 ^,0 Sfantul Siluan, Cu. Sofronie, Parintele Rafail ,.134 1 ^^ Sinaxar audio Parintele Arsenie Papacioc, Singur Ortodoxia Sita deasa 136 Blog dedicat Sfantului loan Gura de Aur ion Spiritualitate ortodoxa Taina Casatoriei (blogul Simonei P.) 138 Teologie pentru azi 139 The Blessed Seraphim Hermitage Valeriu Gafencu - Sfantul inchisorilor 141 Voscreasna.com Ziarul Lumina (Iasi) 143 * 128 Idem: http://ortodoxism.ro/endworld.shtml. 129 Idem: http://saintjohnwonderworker.org/. 130 Intr-o noua locatie: http://ioanagabi.toateblogurile.ro/. 131 A se vedea: http://serafimdesarov.trei.ro/. Cu o noua infatisare la ora actuala, care este mult mai citibila. 132 Idem: http://siluan.trei.ro/. 133 Idem: http://sinaxar.ro/. 134 Textul cartii: http://www.sfaturiortodoxe.ro/singur-ortodoxia/. 135 Aceasta blog (http://sitadeasa.wordpress.com/) nu a mai fost actualizat de pe data de 18februane2008. 136 Acum nu mai exista: http://ioanguradeaur.com/. 137 Ibidem: http://www.ortodoxie.arsys.ro/. 138 A se vedea: http://tainacasatoriei.wordpress.com/. '"'' E vorba despre blogul nostru principal de la acea data (http://bastrix.wordpress.com/), care a fost introdus in platforma actuala: http://www.teologiepentruazi.ro/. Insa odata cu iesirea lor in decor, prilejuita de alegerea noului patriarh, a PFP Daniel Ciobotea si de extremismul in care s-au angajat dupa aceea, relatiile dintre noi si acest blog din ce in ce mai suspect (http://www.razbointrucuvant.ro/), ai carui autori joaca inca masca anonimatului, au luat slarsit. Se pare insa ca anonimatul celor de la Razboi intru Cuvdnt e si mai suspect, cu cat ultimele zvonuri online (speram sa fie false) arata ca autorii lui sunt ieromonahi sau protosingheli bucuresteni si nu credinciosi oarecare. 140 E vorba de un sait inchinat Fericitului Serafim Rose: http://users.sisqtel.net/williams/. 141 Un sait inchinat siesi: http://valeriugafencu.ro/. 142 A se vedea: http://www.voscreasna.com/. 143 Idem: http://www.ziarullumina.ro/. *** Blogroll-ul platformei noastre la inceput era tot la fel de generos (idee pe care a copiat-o Razboi intr-un Cuvdnt, blog aparut in ianuarie 2007 si apoi si altii), pentru ca doream sa cuprindem cat mai multi creatori de online ortodocsi, in ideea ca toti formam o unitate si avem un tel comun. Insa, la scurt timp am inteles, ca cei care creeaza la nivel online continut de online ortodox nu au un plan comun, ci fiecare vrea sa iasa in evidenta cu cate ceva, eel mai 25 Blogroll de baptist care nu vrea decat cu bapti§ti: Exemplul 1 : Hie sunt leones! 144 Adonis Vidu 145 Aequilibrium 146 1 AH Daniel Branzai 1 zlR Daniel Bulzan Dezvaluiri 149 Danut Manastireanu 150 Ionatan Pirosca (poet) IosifTon 152 Liviu Mocan (sculptor) 153 Mesianic 154 N.T. Wright 155 Recitirea (Teofil Stanciu) 156 Semnele vremurilor Silviu Tatu 158 adesea extremist si ca interesele financiare sau de clan sunt la putere si nu generozitatea si rdvna echilibratd pentru promovarea dreptei credinte. Tototdata am inteles ca cei care creeaza online au prea putina tangenta cu teologia si experienta ortodoxa personala si pentru ei a promova inseamna doar a copia si a expune card si nu a cerceta, a comenta si a expune. De aceea am devenit din ce in ce mai selectivi si mai prudenti cu cei care editeaza online, pentru ca am inteles ca e vorba, la multi, doar de copy paste sau de subiecte de cancan si nu de o creatie online sustinuta, facuta cu coerenta interioara. 144 Creat de Daniel Farcas: http://danielfarcas.wordpress.com/. Nu a mai lost actualizat de pe data de 30 decembrie 2007. 145 A lost desfiintat: http://adividu.wordpress.com/. 146 A se vedea: http://benderaleosha.blogspot.com/. 147 Idem: http://barzilaiendan.wordpress.com/. 148 Idem: http://bulzan.wordpress.com/. 149 Idem: http://dezvaluiri.wordpress.com/. Nu a mai fost reactualizat de pe data de 6 rnlie 2007. 150 E vorba, de fapt, despre trei locatii ale sale: http://www.perichoresis.ro/. In prezent, autorul la care facem referire a devenit anglican. 151 A se vedea: http://ionatan.wordpress.com/. Ultimul poem editat pe blogul sau a fost eel din data de 9 ianuarie 2010. A murit in aprilie 2010, acum cateva zile iar Marius Cruceru si Danut Manastireanu 1-au numit (nu stiu daca/>e drept cuvdni): eel mai mare poet evanghelic romdn. 152 A se vedea: http://www.iosif-ton-mesaje.eu/. Actualmente saitul sau e virusat. 153 Idem: http://liviumocan.com/. 154 Blogul a inghetat in 2007: http://mesianic.wordpress.com/. 155 A se vedea: http://www.ntwrightpage.com/. 156 Nu a mai fost reactualizat din data de 22 decembrie 2008: http://recitirea.blogspot.com/. 157 A se vedea: http://semnelevremurilor.wordpress.com/. E tot un blog al lui Daniel Branzai. 158 Idem: http://statu.wordpress.com/. 26 Ted Doru Pope 159 Exemplu al-2-lea: 160 Evanghelia cdtre Evrei Adonis Vidu Alex Ionescu 161 BNF - Livres de parole 162 Daniel Bulzan Dvar Tora 163 Danut Manastireanu 5 Federatia comunitatilor evreiesti 5 5 5 din Romania Ionatan Pirosca 5 Iosif Ton 5 Mesia lui Israel 165 N.T. Wright Recitirea (Teofil Stanciu) Silviu Tatu Ted Doru Pope Da, dupa desfa§urator, dupa blogroll te cunosc. Deschid pagina §i vad, pe partea dreapta, ori numai ortodoc§i unul dupa altul ori numai baptisti. Ma refer la blogurile religioase. Stam numai cu noi, numai cu ai no§tri, de teama sa nu ne contaminam de o injelegere superioara, de in^elegerea dragostei §i a difereniei. Am translat clicile din via^a reala in comunitajile virtuale §i ne comportam ca la colectiv: acestea sunt vacile mele, aici e porumbul meu, tu. . .u§§§! Afara de pe imasul meu! Mentalitate de incepatori in ale inter-conectarii. 59 Pe domeniu propriu: http://dorupope.com/. 60 De fapt eMesianic de de-asupra (http://mesianic.wordpress.com/). 61 A se vedea: http://alexionescuthinks.wordpress.com/. 62 Idem: http://expositions.bnf.fr/parole/. 63 Idem: http://dvartora.jewish.ro/pagina_principala.php. 64 Acum intr-o noua locatie: http://new.jcc.ro/. 65 A se vedea: http://www.mesia.ro/. 27 Utilizam ditamai spa^iul de comunicare, avem o atat de mare diversitate de lucruri bune, din care putem alege §i noi . . . suntem numai cu noi. Adica ne sta o istorie a comunicarii la degetul mic, la click §i noua ne place . . . clica. Clica e insa altceva decat click-ul. Demonstam prin acjiunile noastre virtuale, ca in noi, in via^a de zi cu zi, tot oameni mici suntem, tot ghebosi, inchi§i intre patru pere^i suntem. Ce vrea internetul sa ne spuna? Ca orice ac^iune se leaga de alegere §i ca pop alege. Poji alege sa downloadezi filme porno sau sa deschizi o pagina online a Scripturii. Po^i sa faci un chat deocheat dar §i o comunicare de multa supleje pe messenger. Poji sa ascul^i muzica bizantina dar §i rock. Poji sa fii exasperant de fraier dar §i sa te smere§ti in faja muncii atator oameni, care iji striga: Bucura-te de ceea ce ai inainte cu discernamdnt! Invafa sa alegi! Invafa sa alegi cum alegi si in viafa de zi cu zi! Internetul este esenfa lumii reale pusa la indemana ta. E otrava §i miere la un loc, e ispita §i ridicare, numai linkurile care due la bine trebuie sa le cunosti ca sa fie treaba treabd. Adica, de ce sa fugi de internet, daca e ca in lumel De cine fugi, daca vrei sa fugi, decat de oameni? Mai bine stai §i contempla, fii atent la ceea ce vezi, la ceea ce cite§ti §i invaja sa comunici frumos. Ce te face sa nu fii frumos! Ce te face sa nu vorbe§ti frumos? De ce nu ai vorbi frumos? In primele zile ale internetului in Romania era o panica teribila printre unii ortodoc§i, pana cand, ca^iva oameni luminal de Dumnezeu au inceput sa scrie ortodox pentru ortodoc§i §i neortodoc§i. Pe zi ce trece se aduna date, se scrie, se rectifica, se pun tot felul de comori online §i fiecare alege. Avem atatea lucruri de citit ca nu mai ne trebuie somn §i inca vreo mie de vieji ca sa le terminam. §i cum sa nu te bucuri?! In primii ani de dupa revolu^ie cumparam zeci de car^i intr-o luna. Acum blogurile noastre le dau pe gratis. . . §i unde le sunt cititorii? Cand vedeam un volum nou din Filocalie, din Viefile Sfinfilor, credeam ca a cazut cerul peste noi de fericire. 28 Acum le dam pe gratis, le dam audio, le dam sub ochii omului...§i downloadable sunt slabe. Vine cititorul online, eel mai adesea, §i prizeaza cancanuri. Insa noi nu ne ocupam de scandaluri §i nici de cancanuri. Noi vorbim despre smerenie, sfinjenie, ragaciune, frumuse^e interioara §i vine Gicu din Baicoi §i Elena din Agigea §i cauta 166 „daniel mason" 167 . Adevarata ironie a sorjii! Te cunosc dupa blogroll inseamna: pacat ca nu infelegem sa trebuie sa ii cunoastem si pe cei care nu sunt ca noi. Daca am in blogroll Coranul langa Sfdnta Scripturd 169, ', oare pun semnul de egalitate intre ele? Nu! Ci arat prin asta ca vreau sa cunosc §i pe altul, care nu e ca mine, sa aleg ce e bun de la to^i. Daca pun langa saiturile si blogurile noastre ortodoxe §i zece baptiste §i penticostale, ce inseamna asta ca sunt relativist al credinjei ortodoxe? Nu! Ci inseamna ca stiu sa vad, sa apreciez, cand e de apreciat, efortul altora, munca lor §i aleg ceea ce e bun de la fiecare. Ce ar fi acum sa ma due la supermarket §i sa zic: Vreau pe§te la cutie, cu ardei iute, dar nu pot sa il iau pentru ca e din Iran. Vreau banane, dar nu pot sa le iau nici pe astea. De ce? Sunt din Ecuador. Vreau paine neagra cu seminje in ea...Dar nu pot sa o iau nici pe asta. De ce? E facuta de turci. §i ce am eu cu turcii? §i daca vreau pantofi, nu pot sa iau pentru ca sunt de la italieni, iar a§tia sunt catolici, daca vreau BibleWorks 9 169 , cand o sa apara, nu iau programul, pentru ca 1-au facut protestan^ii sau cine 1-or mai fi facut §i tot a§a, pana cand nu mai iau nimic §i sunt penibil. Insa ce inseamna sa fii ortodox intr-o lume plurald, lehamisita de religie, dumnezei sau spirite sau cu excentricitaji patologice in domeniul religiei? Inseamna sa pui mana pe tot ce vezi ortodox §i sa cite§ti, §i sa te apuci sa impline§ti in via^a ta lucrurile care ^i se potrivesc cu varsta, nivelul de in^elegere, mediul unde traie§ti, starea ta financiara sau de sanatate. 166 t ■ ui La noi pe blog. 167 Cu referire la PFP Daniel Ciobotea. 168 Cum il avem pana astazi in lista locatiilor publicitate. 169 De ceva timp a aparut varianta a 8-a: http://www.bibleworks.com/. 29 Inseamna sa te zide§ti zilnic in credinja ortodoxa, dar sa fii la curent cu tot ceea ce mi§ca , de lafilm la muzica, de la carte la bilete de avion, de la legi la impozite, de la clar de lund lapisicile de mare . Trebuie sa ca§ti ochii bine, sa faci diferenje, sa nu te la§i manipulat, sa judeci cu mintea ta, dar sa judeci cumpdnit §i nu in trombd de motocicletd. Trebuie sa pui in blogroll-ul inimii tale toate, dar sa iube§ti ceea ce e sfdnt. Asta inseamna sa alegi: sa alegi lucrurile bune dintr-o grdmadd de vechituri. Sa alegi din o mie de carji treizeci de pagini, dar sa le alegi. Sa le alegi cu ochii §i cu inima ta, sa le stii, sa le injelegi §i va fi de bine. i tj Chiar daca omul nu cam i§i da CV-ul , chiar daca are un blogroll nepersonalizat, textele miros a ceva, a cineva. Textele lui te fac sa vezi diferenfa. Alegi diferenfa §i mergi mai departe. Nu te baji acum cu morile de vant . . . Ci alegi ce ifi trebuie §i mergi mai departe. Te opre§ti unde crezi ca {i se vorbeste pe in^eles §i unde ni place. Daca i^i place, multume§ti. Daca vrei sa intrebi, intrebi. Daca nu vrei sa intrebi, pleci. Daca Ji se face sa revii, revii. E greu?! Poate canu... Visez la ziua in care oamenii vor folosi cujitul internetului, acest cujit cu doua tai§uri, spre binele lor §i nu spre sinuciderea lor. La ziua cand oamenii vor vorbi ca sa se bucure, cand oamenii vor invata pentru ca sa se mantuie, cand frumuse^ea din cuvinte va tasni §i din oameni etc. ... Mi se pare ca zorii acelei zile au inceput deja. . . 170 Cu tot ceea ce apare online, pe TV sau in viata noastra eclesiala si publica. 171 In esenta spuneam aici, ca un ortodox al vremii lui trebuie sa fie interesat de toate noutatile care il ajuta si il inspira in viata sa religioasa si sociala. " Lucru pe care nici ortodocsii dubiosi si nici neoprotestantii dubiosi nu o fac, pentru ca nu vor sa isi asume lucrurile pe care le editeaza la nivel online. 173 Adica nu incerci sa polemizezi cu toti de la nivel online, pentru ca nu iti place una sau alta. 30 Dialogul teologic intre teologi trebuie sa fie onest ca safiie unul real 114 Motto: Dialogul adevdrului il poartd Dumnezeu prin oameni. Numai ca trebuie sa te lasi condus de adevdrul Sdu ca sa putem infelege dialogul. Am lansat in aceasta dupa-amiaza o invitajie pastorului Marius David Cruceru pentru un dialog teologic, pentru ca sa nu mai pretexteze faptul, ca noi avem un discurs exclusiv polemic la adresa organiza^iei baptiste. Dansul insa vrea scuze mai intai, scuze pentru o mie de lucruri, dar nu §i sa discute cu noi. Ce am injeles din refuzul sau? Ca traie§te preconcepjia ca nu se poate discuta cu noi, fara sa stie ce inseamna dialog pentru noi. Noi nu am avut bunul simj sa ii cerem sa i§i retraga ironiile la adresa noastra §i a Bisericii noastre [a§a crede, a§a spune, §i e treaba lui], insa ne-a cerut sa ne cerem scuze fara sa ii fi facut ceva cu adevarat rautacios. O eschiva u§oara. Cineva care se crede luptdtor nu se autodezarmeaza mai inainte de confruntare. Se pare ca ideea de confuntare ii suradea la inceput, cand nu ne cuno§tea prea bine, dar nu §i acum. Da, e u§or sa mergi la cei mici, la cei care nu cunosc mai nimic din credinja noastra §i sa ii mome§ti cu ceva mancare, cu o trean^a de haina, cu un ajutor financiar §i sa ai, pentru ei, un discurs nervos, ostil metehnelor reale sau inchipute ale Ortodoxiei. Insa, cand e vorba sa vorbe§ti despre fundamentele baptismului, despre cum legi baptismul, care apare in secolul al 17 -lea de Biserica lui Hristos, cand e sa vorbesti despre interpretarea Scripturii, despre atmosfera teologica a Bisericii lui Hristos in comparajie cu frivolitatea de gandire a lui John Smyth 176 , care a mai infiinjat §i el ceva, adica o alta secta crestina, §i sa faci fa^a adevdrului, e adevarat: e greu. 174 Un articol din data de 13 septembrie 2007. Si dialogul e onest cand nu fabulezi despre credinta si congregatia ta religioasa, cum fac baptistii, ci spui adevarul dureros...dar care te desfiinteaza din punct de vedere religios. 175 Adica: nesimtirea, in acest context. 176 Fondatorul baptismului. A se vedea: 31 Eschiva insa nu Jine. Teologia Bisericii Ortodoxe se sprijina pe adevar, pe istoricitate, pe probe, pe continuitate, pe experien^a. Noi nu ne temem de adevdrul BisericW. Nu ne temem ca vom fi gasiji cu mafa in sac la nivelul teologiei, pentru ca suntem Biserica lui Hristos si a Sfintilor Lui din toate secolele. Dialogul cu Ortodoxia trebuie sa inceapa de la afirmarea faptului ca Ortodoxia e cea care vine de la Hristos iar ceilalfi au fragmente de adevdr, au fragmente ciuntite, rupte din 1 T7 adevdrul Bisericii lui Hristos . http://en.wikipedia.org/wiki/John_Smyth_%28Baptist_minister%29. 177 Niciodata Marius Cruceru nu a dat curs unui astfel de dialog teologic cu noi si niciun alt teolog baptist roman, in afara de Corneliu Simut, nu a incercat sa o faca. 32 Acefali sentimentali 178 Sfantul loan Gura de Aur adormea la data de 14 septembrie 407, in exil, §i pentru praznicul Inaljarii Cinstitei Cruci, i s-a mutat slujba in luna noiembrie, in 13 zile 179 . What do you say? I say about. . .ni§te confrafi. Ce fac ei? Ei simt §i se manifestd fa^a de alegerea noului patriarh al Romaniei §i fa^a de persoana sa ca ni§te credincio§i ortodocsi, care nu au drept cap al Bisericii Ortodoxe Romane pe PFP Daniel, pentru ca nu recunosc in inima lor ca acesta e un patriarh ortodox, ci au vizavi de tot ceea ce s-a petrecut cu alegerea sa. . . opinii personate. Ce i§i permit sa spuna ei, mai pe ocol sau cu jumatate de gura, mai pe la col|uri sau cu bannere in dreapta catedralei patriarhale? Ca el este mason, ca el este ecumenist, ca el este o nulitate in materie de teologie, ca el este un om vdndut, care va vinde Biserica Ortodoxa Romana. . . altora . §i ace§ti oameni sunt §i se declara a fi. . . ortodocsi. Un articol din 14 septembrie 2007. 179 A se vedea: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembriel3.htm. 180 Toate acestea au fost spuse cu mult patos la nivel online si ne pare rau ca atunci nu am facut o inventariere minutioasa a lor. Nu am citit cartea, dar speram ca volumul: Alegerea Patriarhului - 41 zile ale dezinformarii, de Pr. Constantin Necula, Florian Bichir si Romeo Petrasciuc, Editura Agnos, Sibiu, 2008 (256 pagini) sa fii surprins o parte din aceste reactii online extremiste. A se vedea si articolul recenzie la carte: http://ro.altermedia.info/religietraditii/aparitie- editoriala-alegerea-patriarhului-41-zile-ale-dezinformarii_8309.html. 33 Sunt insa ni§te ortodocsi acefali, adica fara sa pomeneasca in rugaciunile lor pe al §aselea patriarh al Romaniei §i fara sa respecte voinja Prea Sfintei Treimi, consacrata prin oameni, adica prin intermediul Sfdntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romdne §i al Colegiului National Bisericesc. Cine sunt ei? Caji sunt ei? Grele intrebari . . . Insa avem ni§te date online palpabile despre interioritatea unor astfel de oameni. §i cei care se manifesto astfel nu sunt toti ni§te ignoranji in Teologia ortodoxa, ci, culmea! , ei sunt studenji la Teologie, oameni activi in Biserica, preoji, monahi, credincio§i ferven^i. Care sunt concluziile logice ale unei astfel de raportdri interioarel Pai prima dintre ele, care e cea mai logicd cu putinja, daca mergem pe aceasta logicd intoarsd, este aceea ca astfel de oameni au inceput sa traiasca sentimental §i de facto, prin voie proprie, in afara Bisericii Ortodoxe Romane. De ce? Pentru ca Biserica Ortodoxa Romana are ierarhie legala, alegerea noului patriarh s-a facut conform tuturor standardelor biserice§ti canonice, Sfdntul Sinod a votat alaturi de Colegiul National Bisericesc §i, parutu-s-a Sfantului Duh §i oamenilor, ca eel care trebuie sa fie Patriarhul Romaniei este IPS Daniel al Moldovei si Bucovinei. Cei care trebuiau sa aleaga au ales. Cei care nu vad in aceasta alegere pe degetul lui Dumnezeu, adica pe Sfdntul Duh, §i considera ca Sfantul Sinod §i to^i electorii sunt ni§te masoni, ni§te eretici, ni§te oameni rdu-voitori, ni§te delincvenfi, atunci ei . . . numai sunt ortodocsi, ci . . .protestatarilschismatici. §i cand e§ti schismatic §i devii, cu pa§i fulgeratori, un eretic in toata regula, ai o singura solujie rea: te desparji de Biserica lui Dumnezeu, care te-a nascut §i crescut pana acum sau, solufia bund: te smere§ti in fa^a lui Dumnezeu §i alegi voia Sa cu noi §i te bucuri ca avem un nou Patriarh, pe care trebuie sa il ajutam cu rugaciunile §i efortul nostru personal, atat cat putem, §tim, suntem 181 Nici pana astazi nu s-a domolit aceasta reactie interioara extremista, care a rabufnit atunci si care, bineinteles, ca nu s-a nascut atunci, ci, dimpotriva, ea creste subcutanat in mod alarmant, nascand noi si noi grupuri, care se manifesta schismatic fata de 34 §i cum tot cuvantul, care condamna o faradelege indreptata impotriva Bisericii lui Hristos, are nevoie de doi sau de trei martori [sau de mai mun;i], pentru ca lucrurile sa fie clare pentru toji, vom da mai jos ni§te mostre jalnice de rea nu;elegere a vie^ii biserice§ti, a rolului §i a relat^ilor patriarhului Romaniei cu diverse institujii §i organizat^i §i a neintelegerii realitajii supunerii §i ascultarii in Biserica . 1 Asocia^ia Civic Media Aceste cazuri demonstreaza in plus - pe langa inf oi matiile pe care le avem - ca froirtul lui Daniel Ciobotea a uzitat detoate armele unei campanii murdare - dosare, santaj, im eyistrari audio-video compromitatoare, mita, promisiuni, i eclama mascata, sustinere din partea masonei iei sau a alter urupari oculte, etc - inclusiv pi in intermedin! uner persenaje ca Nicolae al Banatului, eel mai vet hi si prolific informator al Securitatii din BOR Multi duhovnici ai Romaniei, in special din Moldova, si-au aratat inainte de aleyei He de miercui i inyrijorarea ca Sfantul Duh s-ar putea sa paraseasca Dealul Patriarhiei dupa ridicarea la ceruri a sufletului Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, decedat sufoit in conditii inca neelucidate. Asociatia Civic Media recomanda ci edinciosiloi preocupati de soarta Ortodoxiei sa continue starea de veyhe si ruyackme si sa urmeze "Indemnul la lupta" al poetului inchisorilor comuniste, Radu Gyi . Cu noi este Dumnezeu! Civic Media 13.07.2007 Transcriere a imaginii supra: „Aceste cazuri demonstreaza in plus - pe langa 1 Rzl informatiile ' pe care le avem - ca frontul lui Daniel Ciobotea a uzitat de toate armele unei campanii murdare: Sinodul Bisericii Ortodoxe, chiar daca nu ies, propriu-zis, din Biserica Ortodoxa Romana. 182 Si de atunci incolo ne-am separat interior si faptic de cei pe care ii prezentam la finalul acestui articol, intrerupand relatiile amiabile cu ei si nemaipublicitandu-le creatiile. 183 A se vedea: http://civicmedia.ro/acm/index. php?option=com_content&task=view&id=454&Itemid= 1. Si cand spunem Civic Media spunem Victor Roncea. A se vedea blogul sau actual: http://roncea.ro/. 184 Nu le-a probat niciodata. 185 Se refera la PFP Daniel Ciobotea: http://www.patriarhia.ro/ro/patriarhul/. 35 dosare, santaj, inregistrari audio-video compromitatoare, mita, promisiuni, reclama mascata, sustinere din partea masoneriei 186 sau a altor grupari oculte etc., inclusiv prin 1 87 intermediul unor personaje ca Nicolae al Banatului , eel mai vechi si prolific informator al Securitatii din BOR. Multi duhovnici ai Romaniei, in special din Moldova, si- 1 88 au aratat inainte de alegerile de miercuri ingrijorarea ca Sfantul Duh s-ar putea sa paraseasca Dealul Patriarhiei dupa ridicarea la ceruri a sufletului Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist 189 , decedat subit in conditii inca neelucidate. Asociatia Civic Media recomanda credinciosilor preocupati de soarta Ortodoxiei sa continue starea de veghe si rugaciune si sa urmeze Indemnul la lupta al poetului inchisorilor comuniste, Radu Gyr. Cu noi este Dumnezeu! Civic Media 13.07.2007". 2 Altermedia 190 186 Romanesti. A se vedea: http://www.grandlodge.ro/ro/prezentare/. 187 Se refera la IPS Nicolae Corneanu al Banatului: http://www.mitropolia- banatului.ro/readarticle. php?article_id=25. 188 Cand a lost ales Patriarh al Romaniei IPS Daniel Ciobotea al Moldovei. 189 A se vedea: http://www.patriarh.ro/Teoctist/index.php. 190 A se vedea: http://ro.altermedia.info/general/patriarhia-baza-militara_7603.html. Imaginea infra e din articolul citat...si reactiile adverse au continuat pe aceasta agentie de stiri. 36 Blogul Theologhia 191 al lui Dan Camen CONTACTTHEOLOGHIA NO COMMENT Ips, Danielj Mitropolitul Moldovei gi Bucoviei (la vremea aceea) Locator de Patriarh, (acurm) Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, trirmite o scrisoare de multurmire pentru mesajul de condoleante trirmis de "marele maestri/ al "marii loje nationale" din Romania, dornnul Eugen Chirovici, la cateva zile de la aflarea vestii ca Pfp. Patriarh Teoctist a trecut la cele vesnice, Dupa care publica o scrisoare ofiaciala a PFP Daniel, ca locfiitor patriarhal, pe blogul sau, o scrisoare de raspuns la condolean|e , catre §eful masoneriei din Romania §i conchide, prin tacere, ca . . .patriarhul Romaniei e mason. PATRIARHIA ROMANA CABJNETUL PATRIARH ULV) Sir ["arriaxhlei Nr. 2, 640161- BhcuibsiI 4 - 10 J] -ifWJTKil Fax --+0 2'. 406 7162 t:-m he i : ;^birifrr .prttrrarhatJ p^rriarh ja r<> "10 august 2007 Domniei Sale. Domnului Eugen-Ovidiu Chirovici. Mare Maestru al Marii Loji Nation ale dm Romania Domrmle Chirovici. Va rnultumim ca V-ati facut partas durern Bisericii Ortodoxe Romane prin mesajul de condoleante pe care 1-ati transrnis cu prilejul trcceiii la celc vesnice a fericllulut intru pomenire Parintele nostru Teoetist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, adormit intru Domnul in ziua de 30 iulie a.c. Compasiunea aratata noua, eelor ce rie-a Tost ca un adevaral parinte, intelept carmuitor 51 jcrtfVlnii: pastor, ne-a intarit in aceste momente de adanca tnstefe. In acela§i timp, Invierea lui Hristos, pe care E[ a mtemeiat Biserica Sa si intru care moartea a fost tairuita, ne intareste si ne mangaie, invederandu-ne ca Domnul it va ageza im pre una cu toti cej bmeplacu^i Lui, intru impreuna- slujire cu ingerii. inainteu Tronului Preasfmtei Treimi. Cu aceste ganduri de mutpjmire si pretuire. Va uram sanatate. pace §i lungime de zile. '^^MitrQpoiirul Moldovei ?i Bucovinei, Loctiitor de Patriarh al Bisericii O nodose Romane A se vedea: http://theologhia.wordpress.com/. 191 192 Noi am preluat-o de la el in contul nostru din eSnips: http://www.esnips.com/ViewDocumentAction.ns;jsessionid=7A834BAD0966DA3BDA 5744297E2F6DF9 si o prezentam infra. 37 Domnul Camen uita insa ca patriarhul Romaniei are relajii cu toata lumea §i poate raspunde oricui, un lucru de bun sim| pentru orice om normal §i, cu atat mai mult, pentru un patriarh ortodox. * 4 Razboi intru Cuvdnt Prima reacjie a webmasterilor blogului Razboi intru Cuvdnt la alegerea PFP Daniela fost aceasta : SANU NE PIERDEM NADEJDEA! Posted by cuvant on 12 Sep 2007 at 07:05 prn | Tagged as: Biserica la ceas de cumpana Redam maijos cuvintele de imbarbatare ale unui parinte in ale cam! ecbilibru si discernamant noi avem incredere, parinte ce semneaza cu numele de pr, Vasile si care an fost inca de ieri publicate pe grupul de discutii Misiune Ortodoxa. Sunt cuvmte menite sa ne tina "sus inimile" in aceste moments de mahnire pentru mutti dintre noi, cuvinte intemeiate nu pe vreun optimism ornenesc facil si neserios, ci pe credinta tare in Cei care ne-a fagaduit ca Va fi cu noi in toate zilele pana la sfarsitul veacului" si, totodata, pe martuniie si viziunile Parintiior de Dumnezeu insuflati referitoare ia aceste vremuri de cumpana pentru Biserica noastra, Credem ca acest cuvant reprezinta cei mai bun mesa] cu care putem intampina aiegerea de astazi a patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, Nu vrem acum, in plus, decat sa reamintim cuvintele parintiior nostn Proclu si loan: "Ce/ ce lucreaza impotriva lui Dumnezeu va fi aspru pedepsit". Daca primele doua surse citate vorbesc pe §leau, ultimele doua, dupa cum se observa, vorbesc mai voalat. Civic Media face din IPS Teofan Savu 194 o persoana . ..§antajabila. Concluzia logica a demersului lor. Altermedia e de acord cu bannerul afisat langa catedrala patriarhala §i il fac pe PFP Daniel Ciobotea. ..mason. Dan Camen, in Theologhia sa, cat §i Razboi intru Cuvdnt, condus de trei webmasteri complet anonimi, spun §i ei: PFP Daniel q... mason. 193 A se vedea articolul: http://www.razbointrucuvant.ro/2007/09/12/sa-nu-ne-pierdem- 194 A se vedea: nadejdea/. 194 Aseve http : //www . mmb . ro/ro/structura_admini strativa/ip s_mitropolit_teof an . html . 38 Pentru deplina incredinjare a dv. apelaji la sursele citate. S-ar putea, ca aceasta unda de opinie contestatara in randul nostru, al ortodoc§ilor, sa fie mult mai dezolantd decat pare la prima vedere 195 . Cum, cine §i de ce o intrejine? 196 195 Si am avut dreptate cand am spus acest lucru atunci. Ea nu s-a stins nici astazi. 196 Nu am aflat inca raspunsurile... dar ele nu sunt, cu siguranta, ortodoxe. 39 Suntem unperpetuu dialog amdnat? 1 Q7 Conform unei statistici profesioniste de monitorizare a blogului nostra, facuta pe doar...4 zile, adica perioada 15 sept.- 18 sept. 2007, din care am vrat sa reiasa frecvenja unor cititori unici, pe fiecare zi, din Romania, s-a constatat recurenja vizitelor unor cititori ai blogului nostra, cititori carora le dam doar localitatea de unde provin: Sate Adancata [Suceava] Ardud [Satu Mare] Balotesti [Ilfov] Bahama [Teleorman] Bace§ti [Vaslui] Baicoi [Prahova] Breaza [Giurgiu] Corbeanca [Ilfov] Corbu [Constanta] Certe§ti [Vaslui] Ciocane§ti [Dambovi^a] Costi§a [ Bacau] Cristian [Bra§ov] Deta [Timi§] Ghimbav [Bra§ov] Jichi§u de Jos [Cluj] Letca Noua [Giurgiu] Priboieni [Arge§] Soars [Harghita] Un articol din data de 18 septembrie 2007. 40 Tatarani [Dambovija] Targu [Mehedin^i] Tome§ti [Ia§i] Valea Cri§ului [Covasna] Ora§e Alba Iulia [Alba] Alexandria [Teleorman] Arad [Arad] Barlad [Vaslui] Bacau [Bacau] Baia Mare [MaramuresJ Boldesti [Prahova] Boto§ani [Boto§ani] Bra§ov [Bra§ov] Braila [Braila] Bucure§ti Buzau [Buzau] Campia Turzii [Cluj] Cluj-Napoca [Cluj] Constanta [ Constanta] Chi§inau [Chi§inau] Craiova [Dolj] Foc§ani [Vrancea] Galaji [ Galaji] Giurgiu [Giurgiu] Ia§i [Ia§i] One§ti [Vaslui] Oradea [Bihor] Petro§ani [Mehedinji] Piatra NeamJ [NeamJ] Pite§ti [ArgesJ Ploie§ti [Prahova] Ramnicu Sarat [Buzau] Ramnicu- Valcea [Valcea] Satu Mare [Satu Mare] Sibiu [Sibiu] Suceava [Suceava] Timi§oara [TimisJ Tulcea [Tulcea] Vaslui [Vaslui] Zalau [Salaj] 41 Daca internetul a inceput sa intre masiv §i la sate este un lucru foarte imbucurator pentru noi. Insa nu despre acest lucru vreau sa vorbesc, ci despre ceva foarte cored din punctul nostra de vedere: despre interacfiunea dintre noi, cititorii, §i noi, creatorii acestei punji de comunicare. Cand am spus de recurenja, de revenirea unor cititori in mod zilnic, inseamna ca am spus despre existenja unor cititori care ne urmaresc pas cu pas ceea ce publicam. Iar daca urmaresc un blog ortodox pas cu pas, nu pot fi, majoritatea, presupunem, decat ortodocsi sau foarte inter esaft de problematici religioase. Adica vorbim despre ni§te cititori serio§i, avizi sa vada updateurile noastre, noutajile zilei §i care, in ciuda revenirilor zilnice, nu au decat foarte purine reacfii, directe sau private, vizavi de webmasterii acestui blog. Statistica de mai sus este un elogiu al nostra vizavi de dumnealor, un muljumesc larg, deschis, sincer, pe care ii rugam sa il primeasca din partea noastra. Insa, sa ne creada, ca §i noi ne-am dori sa ii cunoastem §i sa vorbim cu dumnealor tot la fel de mult pe cat ne doresc dumnealor pe noi. Zilele acestea ale colocvialita^ii pe care le-am inijiat, ale colocvialita^ii angajate, puteam sa le petrecem uitandu-ne pe pereji, dormind, scriind la carjile noastre, ragandu-ne, plimbandu-ne prin ora§, facand o mul^ime de lucruri. Nimeni nu ne plateste sa facem ceea ce facem 199 §i nu o facem pentru ca ar fi u§or, ci pentru ca vrem sa fim de folos cumva, pu^in, cat mai multora. Exista o mul^ime de bloguri §i de saituri de divertisment, cu muzica §i §tiri, cu ce vre^i §i ce nu vreji, iar dv. a^i venit sa vede^i un blog ortodox, veniji sa il vede^i zilnic §i nu ave^i dorin^a, niciodata, sa trece^i de faza anonimatului pentru o idee, o opinie, o bifare cu nu sau da a unor lucruri? 198 E vorba de o luna de dialog cu cititorii nostri, in cadrul Colocviului international al comentariului decent (15 septembrie-15 octombrie 2007), ale carui discutii le puteti regasi aici: http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian-piciorus/colocviul- international-al-comentariului-decent- 1 5-sept- 1 5-oct-2007/ si aici: http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian-piciorus/colocviul- international-al-comentariului-decent- 1 5-sept- 1 5-oct-2007-xiv-xxx/. A fost un proiect unic, la acea vreme, pentru onlineul romanesc, pe care nu 1-am mai vazut experimentat de vreo alta platforma online. 199 Pentru ca tot ceea ce face platforma Teologie pentru azi e gratuit. 42 Muljumesc acelora care au ie§it din anonimat §i care ne- au scris. Insa ne-au scris in mod personal, privat, §i parca ar fi ca §i cum nu ar fi. Ajuta^i-ne sa trecem peste aceasta dezamagire personala §i macar o data pe zi sau la trei zile scrieji trei cuvinte, o fraza la articolele noastre, cu numele mic, Mioara sau Stelica, daca nu cu tot numele, daca noi va scriem pagini intregi. Nu cred ca va cerem mult §i nici ceva imposibil, atata timp cat dv. veniji zilnic §i ne citn;i, in mod gratuit §i nu merged la con; de strada sau la librarie sa luaji ditamai cartea cu ceea ce scriem noi. Repetam, pentru cei care vor sa injeleaga, in mod corect, ceea ce am vrut sa spunem in acest articol: din localitajile de mai sus intra zilnic sau la doua-trei zile, oameni cu acelea§i Ip- uri, din acelea§i zone, pentru minute bune de timp. Am scos din lista pe cititorii care au IP-uri dinamice sau pe cei care intra sub masca/masca^i . . . Deci vorbim despre cititori fideli, pe unii ii cunoa§tem deja, dar, pe majoritatea dintre ei, nu ii cunoa§tem. Va muljumim frumos, daca lua^i in considerare cererea noastra de con^tiinffl 200 200 Si, paradoxal, acest lucru nu s-a petrecut niciodata, ci au ramas, in continuare, anonimii care ne viziteaza des si pentru multe minute. 43 Reflexe rapide . •201 In numai doua ore de la ultimul nostru articol, neprevazutul are . . . inima defrate. Today Today Referrer Views Title Views patratosu.wordpress.coni 13 Ziua a 7-a, a 8-a si a 9-a aColocviulu 18 Cand \\i apare pe dashboard-ul tau de blog, adica in spatele a ceea ce vede|i dv. online o astfel de sigla, fara http inainte, dar cu sigla blogului, inseamna ca webmasterul cu pricina te...urmare§te sau te invita sa vezi...ce a scris despre tine. Credem ca lucruri decente.. . . Ca sa fi|i siguri ca sunteji la curent cu anumite amanunte picante, §ocante sau de prost gust din protipendada online, nu uitat^i de acest folder: Ie§iri in decor 103 . Multe lucruri or sa se lege pe. . .parcurs. Update: Dupa o jumatate de ora de la prima fotografie 204 . . . Referrer Views Title Views patratosu.wordpress.coni 1/ Ziua a 7-a, a 8-a si a 9-a aColocviulu 22 ^ 01 Un articol din 21 septembrie 2007. Marius Cruceru, care a lost invitat la Colocviul international al comentariului decent... dar nu a avut inima sa participe. " 03 A se vedea: http://www.esnips.com/web/Iesiri-in-decor. 204 Adica baptistii spuneau, pe fata, ca nu sunt interesati de Colocviu si ca nu vor sa participe dar, prin spate, intrau si citeau tot ceea ce noi scriam. 44 Bunul simf al ratingului §i despre... decenfa Bunul simj al ratingului este ca el nu exista. Insa, cand vine omu' la tine pe blog se uita la cate vizite ai avut. . . §i ia plasa. De ce? Pentru ca omul nu §tie ca ratingul tau, numarul de vizite e fals. Sau nu mai §tie al cui efals §i al cui nu efals. Insa exista diverse moduri in care se poate afla asta. . . De ce conteaza daca e fals sau nu e fals ratingul, targhetul blogului tau? Pentru ca se observa unde vin oameni diferi^i §i citesc, unde se scrie din plin §i unde exista o abordare extinsa a problematicii online §i unde. . .te votezi §i te citesti tu insu§i. Daca un om intra la tine de 20 de ori la un articol §i nu il comenteaza niciodata, inseamna ca 1-a citit de 20 de ori? Trebuie sa ia de trei ori Nobelul acel text ca sa te uh;i sau sa-1 cite§ti de 20 de ori. Sau sa ai problem e 206 . . . Cred ca am mai vorbit despre decens, decentis . . .insa putem relua problematica. ..altfel. Cand te un;i insistent la o femeie §i tu e§ti un domn . . . se zice ca e§ti.. .un privitor indecent. De ce? Nu se face asta! Nu e propriu...relaJiilor dintre un domn, care nu o cunoa§te pe o doamna. Cand vrei sa vorbe§ti cu cineva nici nu Jipi la el, nici nu il stropesti cu scuipatul din gura ta, nici nu il iei la rost pe nepusa masa, nici nu incepi sa fii pisalog sau pedant §i nici nu te uiji intr-o parte cand el vorbe§te cu tine, ci in ochii lui . . . De ce? Pentru ca a§a &...de bun gust sau pentru ca asa v orb esc oamenii.. . decenfi. Cand crezi ca Ji se cuvine un loc . . . e bine sa il alegi pe eel mai din urma. De ce? Daca esti invitatul principal vei da dovada de multa decenta facand aceasta §i gazdele vor veni §i te vor pune in capul mesei imediat. De ce? Pentru ca a§a se respecta oamenii care au . . . obrazul sub fire. Cand e§ti un om intelectual §i un cre§tin [oricare ar fi acest fel de crestin] §i e§ti chemat la dialog §i la marturie frumoasa, clara, binevoitoare . . . atunci nu mai dormi noaptea din cauza acestui gand, gandind cum sa faci ca sa spui adevarul, care ii zideste pe oameni. ~ 05 Un articol din 22 septembrie 2007. 206 Psihice. 45 §i, cand esti invitat undeva in mod ceremonios, ca sa vorbe§ti decent despre experienja ta, oricare ar fi ea, iar tu raspunzi: Nu am timp! Nu ma onoreaza prezenja la dv. , dar. . . scrii impotriva demersului nostril colocvial §i. . . Today Today Referrer Views patratosu.wordpress.com/2007/09/21/co... 17 patratosu.wordpress.com 7 fa.wordpress.com/tag/acatiste-si-sluj... 4 search.conduit.corn/Results.aspx?q=aud... 1 parohiarnehala.ro/?rn =200708 1 wordpress.com/taq/?«69«5^8MO&., 1 Yesterday Referrer Views Title Views Reflexerapide 15 ,/ Colocviul international: "$i noi stim 9 , Acatistul Fericitei Maicii noastre Matro 4 ,/ Lacul Cerna si Eiserica de sub ape: ist 3 k Apologia Lect. Dr. Dan Aurelian Eotica 3 k Ziua a 7-a, a8-asi a 9-a aColocviulu 3 , Literaturapentrudezrnort 3 k Colocviul international al comentariulu 2 ,v Panoplialocaji 2 ,/ patratosu.wordpress.com 19 Un artist nepretuit al neamului nostru: 1 pt.wordpress.com/tag/slinte-icoane-si... 8 te uiti pe gaura cheii de dimineaja pana seara, inseamna ca te nume§ti. . . indecent. De ce? Pentru ca a§a ceva nu se face. A§a ceva nu se face! A§a ceva nu se face! A§a ceva nu se face! A§a ceva nu se face! A§a ceva nu se face! A§a ceva nu se face! De ce nu se face? De ce nu trebuie sa se faca a§a ceva? Daca te intereseaza tenia unei intruniri...vii §i i|i spui o parere mai lunga sau mai scurta, arati ca e§ti cine e§ti sau te punem la Ie§iri in decor [pentru ca e vorba de un colocviu onest §i nu de ...ba pe-a ma-tii!] sau nu intri deloc §i tratezi problema cu indiferenja maxima. E dreptul tau sa nu participi! ~ 01 Cruceru mi-a scris un email si mi-a spus (15 septembrie 2007): „Thank you, I'am not interested, ...Too late!". 46 Dar e indecent sa nu participi dar sa privesti peste gard sau cu luneta, ca sa vezi ce se petrece in casa vecinului tau, cand vine seara de la munca §i scrie pentru. . . oameni. Cand am pus titlul colocviului nostra: „§i noi §tim sa comentam decent!", am ales un titlul-condifie pentru oricine vine §i vrea sa vorbeasca: aceasta fiind singura condijie de participare. Sa vorbesti decent, onest, propriu despre experienja ta, ca sa inveje §i altul din ea. Pana acum, cei mulji sau pu^ini care au venit au respectat, spre bucuria noastra §i stima lor, aceasta minima cerinja: de a comunica cu gust, cu inteligenja, cu inima deschisa despre o tema anume sau sa propuna o tema anume §i sa o dezbata. Nimic mai cre§tine§te §i mai... democratic^. Nimic mai simplu §i mai frumos, credem noi, decat aceea de a vorbi despre ce a facut Dumnezeu cu tine §i pe unde te-a dus §i ce-ai ajuns sa fii. Daca vrei sa dai o marturie decenta, luminoasa, senina despre tine, despre credinja, aspira^iile, intrebarile §i nedumeririle tale, atunci ceilalji cititori vin §i apreciaza acest lucra. E foarte simplu! Dv. spuneji un cuvant §i e ca §i cand a^i planta un copac in inima altuia dandu-i oxigen din destul. Spune^i un cuvant din experien^a dv. §i faceji §i pe aljii sa vada, ca pe lumea asta, unde exista la ora 5 208 numai violuri, crime, batai, sabii ninja, pu§caria§i sau devalizatori de band, exista §i...bun sinn;, decenta, injelepciune, constiin^a, grija pentru adevar, dragoste de Dumnezeu etc., din partea unor cre§tini sau necre§tini, care vor sa comunice. Daca mai exista intrebari fire§ti sau gratuite despre Colocviul international: „§i noi §tim sa comentam decent", atunci, astazi, in a 8-a zi de colocviu, va invitam: AICI 209 ...ca sa comunicam §i mai frumos. Doamna preoteasa va va modera discujiile §i va discuta cu dumneavoastra. 208 StinleTVdelaoral7. 209 In vechea noastra locatie, acum inchisa publicului: http://bastrix.wordpress.com/2007/09/20/ziua-a-7-a-a-8-a-si-a-9-a-a-colocviului- international-si-noi-stim-sa-comentam-decent/. 47 Despre mireasa cu barba, discriminare §i munca subliminala Fila video 210 1 1 Clipul de mai sus [umoristic pentru unii comentatori de pe You Tube] nu e decat un mesaj subliminal despre etosul gay, pe care, de vrei, de nu-1 vrei, intra la tine in rochia de mireasa §i nu mai po|i sa il scoji afara. Deci, ce spune subliminalitatea filmului? Doi barbaji pot sa aiba §i sa imparta o casa a lor, adica sa fie only man, cerem legislate in Romania pentru treaba asta §i, pana una alta, ne batem joe de ceea ce au astia mai sfant, adica de rochia de mireasa, adica de casatorie, de curafia casatoriei. Unul e travestit cu barba, celalalt e pseudo-muncitor cu pixul. §i, ca sa fie expre anti-feminin, autorul pune o replica in gura miresei cu barba, tipic feminina [nu feminista!]: O, fata, ce m-au strdns pantofii astia astazi! Sunt insuportabili! ...§i abia i-am luat!!! ... ' Cea pe care am discutat-o, o gasiti aici: http://www.youtube.com/watch?v=_wtcqIH72GE. Cele trei fotografii incluse in articol sunt 3 fotograme din acest film. 211 Un articol din data de 25 septembrie 2007. 48 Mesajul publicitar subliminal in postmodernitate nu este ultragenial, ci ultrabanal, dar de un banal care sfideaza. Targhetul clipurilor publicitare nu este expandat, nu este evident, ci subcutanat, el este ascuns in banalitatea filmului. Banalul situajiei poarta mesajul care trebuie §i nimeni nu poate sa spuna: la uite, domne, astia vor sa ne schimbe viafa! Se lupta cu noi si vor sa ne strice familiile si copiii, homosexualii astia, ci arunca o pastila de intense §i fiecare se uita la ea §i o |ine minte. Nu conteaza ca acum nu ai vazut reclama, ca ai pierdut- o de la §tirile sau din cadrul calupului publicitar de la ora 10:30. Va mai fi unul §i la 12:30, la 13:00, la 13: 15, va mai fi unul pe gard, unul in metrou, unul intr-o revista...va fi peste tot... §i daca tot vezi pe baiatul care vrea Fanta sau o ciocolata numai pentru el §i nu le imparte cu nimeni sau vezi pe mireasa cu barba, care are pantofi ce o Strang §i vrea masaj, zici: Ei si ce! Fiecare safaca ce vrea...E liber sa traiasca cum vrea... Insa, dupa cum spuneam intr-un articol anterior, pentru statul roman §i pentru corporajiile serioase, care se ocupa cu munca §i nu cu statul, baiejii cu belciuge in nas, cu pantalonii rup|i in genunchi, cei care au probleme sexuale din cauza sexului neprotejat sau sunt persoane gay cu un comportament dubios §i o stare de sanatate precara, nu sunt agreaji §i nici 49 invitaji la statutul de egalitate cu cei care nu au devia^ii de acest fel. Filmul nostra merge pe ideea: Dacd noi ne lasafi sd vd agresdm, noi o facem sistematic! Iar dacd voi laudafi ceva §i considerafi acel lucru extraordinar, noi, venim inforfd, cu cea mai mare nesimfire, $i vi-l facem praf! §i astfel, paradoxal, cei care se cred discriminaji discrimineaza pe cei care nu ii discrimineaza agresiv ci refinut, la nivelul opiniei §i a non-afilierii cu ei. Acum noi, casatorijii, ce sa facem? Sa dam in judecata pe cei care au facut filmul acesta publicitar §i alte un miliard de filme ca acesta? Sa facem mitinguri, marsuri, ca cele de sub poalele Patriarhiei §i apoi sa mergem pe blogurile noastre, cum merg cajiva blogari gay §i sa ne bat em joe de aia carora nu le place sexul anal sau oral, ci prefera sa faca copii, in cadrul casatoriei sau sa fie feciorelnici §i monahi pentru Dumnezeu? Eu nu rad cand e vorba de publicitate §i nici nu dispre^uiesc bugetul enorm alocat manipularii publicitare la nivel local §i mondial. Insa sunt §i trebuie sa fim atenji, sa decriptam la timp mesajul, mesajul care devine comportament cu timpul, care devine cotidian, care transforma societatea, care face din cre§tinii ortodocsj ni§te cumpdrdtori fdrd atitudine criticd... Te dor picioarele §i ai barba? 212 Din timpul paradelor gay. 50 Nu te imbraca in mireasa cu voal! Mai bine imbraca-te in sudor, in zidar, adica in salopeta, pune^i costum la patru ace, da o mana de ajutor sa reconstruim ce am daramat in Romania §i mai . . . lasa-ne cu problemele tale perverse! Noi ne rezolvam problemele sexuale, ispitele §i ne traim sexualitatea in cuplu, cu sojul §i so^ia, nu pe strada, la televizor sau la radio. Deci, sa avem ochii lucizi, ca minciuni sunt destule! 51 Una dintre cele mai penibile intdmplari din viafa mea de blogger Subtitlul " acestui articol: De la ameninfari la melodrama. Cand copiii dormeau sau ar fi trebuit sa doarma, adica pe la 10:24:59 minute aseara, ora Romaniei, am primit mesajul de aici... [Teologie pentru azi] Comment: "De la Marius Cruceru la Lorin Fortuna: doi monstri sim Standard Header » patratosu <dorinfather@yahoo.com> ft Add Monday, September 24, 2007 10:24:59 PM To: dorinfather@)yahoo,com New comment on your post #1402 "De la Marius Cruceru la Lorin Fortuna: doi monstri sirnpatici" Author: patratosu (IP: 79.113.7.204 , 79-113-7-204.rdsnet.ro) E-mail : marius.cruceru@gmail.com URL : http://patratosu.wordpress.com/ Whois : http://ws.arin. net/cgi-bin/whois.pl?quervinput=79. 11 3.7.204 Comment: taticul meu nu este aja naum lucas cruceru You can see all comments on this post here: http://bastrix.wordpress.eom/2DD7/Dg/23/de-la-marius-cruceru-la-lorin-fortuna-doi-monstrii-simpatici/#comments Delete it: htlp://bastrix.wordpress.com/wp-admin/comrnent.php?action=cdc&c=12B7B Spam it: http://bastrix.wordpress.com/wp-admin/comment. php?action=cdc&dt=sparn&c=12878 Eram la sfar§itul celei de a 10-a zi a colocviului deceniei, am vazut cand a venit mesajul ... dar am mai stat pu^in, ingrijindu-ma de alte treburi. Daca era iconul dumnealui. . . §tiam cine este. Cand 1-am citit §i am privit mesajul §i IP-ul am §tiut. . . cum sa raspund unui astfel de mesaj . §i am raspuns ca §i cand copilul mi-ar fi dat mesajul §i nu tatal. Tatal s-ar fi a§teptat sa fiu prost crescut cu un copil, care nu are nimic de-a face cu. . . afacerile tatalui sau. Polemica noastra e cu dumnealui §i nu cu tot neamul sau pana la a 1 spija. Raspunsul nostru a fost prea simjit ca sa £\Qpenibil. 213 Un articol din 25 septembrie 2007. 52 On 24/09/2007 at 9:49 PM bastrix Said: |Modifica Scumpul meu Naum, mi-as, fi dorit ca sa mi scriu aceste cuvinte §i sa nu il compar pe tatal tau. cu. . .din aia ce traiesc in ape §i ies afara s,i ii fac pe oameni sa se ingrozeasca. Cand o sa cresti mare (ceea ce imi doresc sa se intample) s.i o sa ajungi s,i tu pastor ca tatal tau, te rog mi singm lucru sa faci: sa nu farami tortul de ciocolata al acelora care nu te simpatizeaza, pentru ca tu crezi ca trebuie sa te simpatizeze. Sai^i vezi, dragul meu, lungul nasului s,i sa nu minfi, sa nu i£ minti constiinta, ca sa nu ajungi ca Pinochio. Ala, care atunci cand min^ea ii crestea nasul. Imi cer scuze fa^a de tine, pentru ca ai auzit ca tatal tau poate fi un...monstru dinpadure. Insatrebuia sa nu se comporte ca u.n monstru, ca sa nu fie luat la rost de nimeni. Ei dorim o noapte buna s,i sa nu calci niciodata pe urmele tataluitau! Preotul Dorin te saluta s,i te saruta. Transcrierea textului, pentru a-1 putea comenta punctual: 214 „Scumpul meu Naum mi-as. fi dorit ca sa nu scriu aceste cuvinte §i sa nu Tl compar pe tatal tau cu. . .din aia ce traiesc in ape §i ies afara §i ii fac pe oameni sa se ingrozeasca. Cand o sa cre§ti mare (ceea ce imi doresc sa se intample) §i o sa ajungi §i tu pastor ca tatal tau, te rog un singur lucru sa faci: sa nu farami tortul de ciocolata al acelora ^ 14 Tonul si afectivitatea scrisorii e ca pentru un copil (desi stiam ca acest copil este, de fapt, tatal copilulni) si ele nu sunt false ci adanci si indurerate. 53 care nu te simpatizeaza, pentru ca tu crezi ca trebuie sa te simpatizeze 215 . Sa ni vezi, dragul meu, lungul nasului 216 §i sa nu min^i, 717 718 sa nu iji minji con§tiinJa , ca sa nu ajungi ca Pinochio Ala, care atunci cand minjea ii crestea nasul. Imi cer scuze faja de tine, pentru ca ai auzit ca tatal tau poate fi un . . .monstru din pddure. Insa trebuia sa nu se comporte ca un monstru, ca sa nu fie luat la rost de nimeni . I^i dorim o noapte buna §i sa nu calci niciodata pe urmele tatalui tau! Preotul Dorin te saluta §i te sarata". Asta 1-a enervat §i mai mult pe domnul, care §tie sa sape groapa altuia §i [proverbul e biblic, §tie dumnealui] . . . cade in propriul addnc . . . Primim email de la groparul altora la ora 10:40:13 77 1 minute §i il redam aici 215 Cand vei ajunge mare, Naum, si pastor ca si tatal tau, sa nu fii prost crescut si invidios ca el, ca eel care isi bate joe de credinta si de crezurile altora, tocmai pentru ca ii invidiaza pe acesti altii. Daca nu te vor dori altii, nu trebuie sa vrei sa le castigi dragostea cu forta. Trebuie sa intelegi ca unii te vor trata intr-anume fel, chiar daca vrei sau nu vrei tu. 216 Sa nu vorbesti lucruri pe care nu le stii, cu alte cuvinte. 217 Ca baptismul ar fi... Biserica lui Hristos, cand nu are nimic de-a face cu ea. 218 A se vedea: http://www.scribd.eom/doc/l 1322472/Aventurile-Lui-Pinochio. 219 Trebuia sa stie sa respecte sensibilitatea religioasa a altora daca ar fi dorit sa fie respectat cat de cat. 220 Asta ,,1-a durut" eel mai mult pe Cruceru, tatal, conform cu cele spuse intr-un articol de a doua zL.care s-a facut ca nu a inteles ce inseamna, ca fiul sa nu calce pe urmele unui tata infumurat si nesimtit. In loc sa vada sensul moral al discutiei (desi inainte ii dorisem sa fie pastor, ca si tatal sau..A&v nu cu caracterul tatalui sau), Marius Cruceru a scos din scrisoarea mea catre Naum ideea penibila, ca eu l-as indrumal sfatui pe fiul sau...sa nu isi asculte tatal si, prin aceasta, ca i-am stricat inocenta. Mi-as fi dorit sa fiu atat de convingator cu Naum... in 3 cuvinte si de la o asemenea departare, insa nu Naum a scris la noi pe blog, ci Marius Cruceru, ca sa devieze atentia de la Colocviul decentei...\a. propria sa persoana. Iar sfatui meu catre Naum, catre realul Naum, ramane in picioare pentru toata viata si daca l-as intalni, la orice varsta, i-as spune acelasi lucru: Nu iti minti constiinta cu baptismul tau eretic si nu fi badaran cu cei care nu iti impartasesc credinta. Daca credinta ta te implineste, de ce iti batijoc de crezul altora? 221 Mi-a trimis emailul imediat ce a vazut ca am stiut sa raspund unui pretins copil (credea, saracu', ca nu stiu sa vorbesc cu copiii?), care si-a aparat tatal. In articolul de a doua zi si la comentarii a tinut-o una si buna ca nu el, ci Naum mi-a scris si ca el era ocupat cu discutia pe blogul sau. Numai ca Marius Cruceru a raspuns foarte repde... pentru un om ocupat cu moderarea comentariilor proprii si ca niciodata de ravasit (asa se explica grafia proasta a emailului, trimis din Gmail in Yahoo, unde nu au aparat diacriticele, pentru ca emailul meu era setat pe engleza), pentru ca si-a dat seama ca nu pot fi culpabilizat si ironizat indelung la nivel online (lucral preconizat, de altfel), cum ca nu as fi stiut sa raspund unui copil de 10 ani. 54 comentariu blog Standard Header *■ ,r- marius david cruceru <marius.cruceru@gmail.com> Q View To: Father Dorin <dorinfather@yahoo.com> A Dorin Piciorus,, Fiul meu de 10 ani are o pagina( pe acelasj dashboard cu mine! "fabrica de narnieni" uitmdu-se pe pagina lui a va(zut m top cele scrise de tine! Afacut un comentariu pe blog. Nu-mi apart, ine. Este al lui, des.i apare sub acelas.i ID s,i IP. Te rog sa il s.tergi pentru ca( nu vreau sa( fiu amestecat nici eu, dar mai ales el m toata( povestea asta. Cmd vei avea copii vei mt.elege s,i de ce! Vei mt.elege s,i de ce aceste jigniri dor mult mai mult in copii s,i mai ales mtr-un ba(iat de 10 ani. Imi pare ra(u ca(fiul meu a va(zut postul cu pricina. Voi avea mai multa( grija( data viitoare, daca( oameni ca tine nu se gmdesc la astfel de implicatji. comentariu blog Standard Header ■» fJ marius david cruceru <marius.cruceru@gmail.com> Q view Monday; September 24, 2007 10:40:13 PM To: Father Dorin <dorinfather@yahoo.com> " r ~ r " 3 ■" A facut un comentariu pe blog. Nu-mi apart, ine. Este al lui, des.i apare sub acelas.i ID s,i IP. Te rog sa II s.tergi pentru ca( nu vreau sa( fiu amestecat nici eu, dar mai ales el m toataf povestea asta. CTnd vei avea copii vei mt.elege s,i de ce! Vei mt.elege s.i de ce aceste jigniri dor mult mai mult in copii s,i mai ales mtr-un ba(iat de 10 ani. Imi pare ra(u ca(fiul meu a va(zut postul cu pricina. Voi avea mai multa( grija( data viitoare, daca( oameni ca tine nu se gmdesc la astfel de implicatji. Cmd murda(res,ti gratuit un blogger s,i foloses.ti epitete de acest fel, poate te gindes.ti data viitoare s,i ca( este sot, s,i tata(. Dumnezeu Sffntul sa(te mustre! insa daca comentariul ar fi fost al lui Naum nu ar fi fost nicio calamitate pentru mine si nici pentru tatal sau, ci dimpotriva: un lucru foarte frumos. Pentru Cruceru: copilul si-ar fi aparat tatal. Pentru mine: un lucru normal. ..si as fi raspuns tot la fel de galant daca mi- ar fi trimis unul sau 10 comentarii. Dar de ce Cruceru a reactionat intempestiv? Pentru ca nu i-a cazut bine la stomac replica mea foarte gingasa...Strategia sa fusese construita cu gandul sa demonstreze, ca eu moderez un Colocvin al comentariuhii decent... dar nu stiu sa ma comport omeneste cu un copii. Tocmai de aceea, a doua zi, a scris articolul: Cea mai trista intdmplare din viata mea de blogger (http://patratosu.wordpress.com/2007/09/25/cea-mai-trista-intimplare-din-viata- mea-de -blogger/), la care am raspuns in articolul de fata. Si aici a spus, in esenta, ca: „A fost foarte trist! Cel mai trist lucru care mi s-a intimplat in acest an de blogging. A fost un soc care i-a mai alungat fiului meu o particica din naivitatea copilarieF . Insa cum as putea sa alung naivitatea copilariei dintr-un copii, cu o scrisoare atat de delicata? Si-a vazut Naum tatal intr-o alta lumina? Si-a dat seama ca e neam pros t... sau si el e initiat, inca de pe acum, in lupta frenetica cu valorile Ortodoxiei, ca toti tinerii de teapa lui? E bine sdfii lucid si nu naivl 55 Scrisesem raspunsul de mai sus pentru pretinsa interpelare a fiului §i il enervase ca nu prizasem la ...melodrama. Astazi melodrama a continuat §i a ie§it bazaconia, ca as. fi stricat/rawtara de copilarie pe care o mai avea fiul sau, de§i fiul sau nu a citit, paradoxal, raspunsul meu de pe blog Deci un presupus copil nesupravegheat [oare se poate intampla asta?!] la 10: 24 noaptea, adica 22: 24 ne scrie un mesaj . Copilul are un blog, cu acelasj dashboard ca §i tatal sau §i cu acela§i icon. Dar cand ape§i pe icon, iconul e legat la: Author: patratosu (IP: 86.120.60.222, 86-120-60-222.rdsnet.ro) E-mail: marius.cruceru@gmail.com URL : http : //patratosu. wordpress . com/. . . §i ajungi, bineinjeles la tata §i nu la fiu. Concluzia noastra e aceea ca a fast tatal §i nu fiul. De ce? Pentru ca tatal era atunci covorbitor pe blogul sau cu confra^ii sai. Emailul pe care 1-am primit e in Gmail §i a ajuns in Yahoo-xA nostra. Dupa cum se vede din raspunsul tatalui [care nu are diacritice, pentru ca s-a facut trecerea de la Gmailul in romana la Yahoo-ul in engleza] imi ordona sa §terg mesajul, pe care tot el mi-1 trimisese, dar la care noi raspunsesem . ..sublim de atent. Astazi a scris doua articole, iar in al doilea a pus [felicitari ca v-a^i prins cum se face!] mesajul sau, cand se da defiul §i mesajul meu, atunci cand ii raspund presupusuluiyzw. Melodrama tomnatica cat p-aci sa i^i taie rasuflarea! Fiul sau a fost agresat de raspunsul meu framos §i nu-1 agreseaza deloc raspunsurile tatalui sau catre mine. Poate ca este antrenat de pe acum in acela§i spirit de fronda §i de supraviefuire evanghelizatoare prin aceste hafisuri romane. Copilul care sta in turnul de filde§, dashboardul care se intretaie in mod fantomatic dar da cu rest, raspunsuri de noapte §i de zi disperate, ironii rancede, amenin^ari, degringolade, iara§i comentarii zbenguitoare, care nu ranesc pe nimeni ci. . .ingra§a, dezinvoltura, tupeu, megalomanie. . . Poate ca sunt prea sensibil la grotesc. ' Asa a spus tatal. 56 Viitorul, daca nu va fi de aur...cQ\ piuin va fi alimentat din plin de imagologii de eel mai fin prost gust. 57 „Fenomenul bastrix" este ubicuu in Tradifia ortodoxa Ghilimelele din titlu apartin...prietenului de colocviu polemic 225 , caruia am fost nevoit 226 , de cateva luni bune, sa ii demonstrez cum arata ravna pentru dreapta credin|a §i cat de prompta este punerea la punct a ereticilor in viaja §i preocuparea unui teolog ortodox. Dumnealui, probabil, a avut de-a face doar cu oameni neinstruiji in desele sale excursii evanghelizatoare sau cu oameni care nu au vrut sa ii spuna verde in fa^a, ce cred Sfin|ii Bisericii Ortodoxe, de la inceput pana astazi, despre cei care atenteaza la curajia dogmelor §i a vie|ii ortodoxe, la sanatatea duhovniceasca a membrilor Bisericii lui Hristos. Pentru ca dumnealui prefera pentru evanghelizare locurile unde pauperitatea te face sa te bucuri pentru o paine sau pentru o varza ca §i cand ar fi coborat Dumnezeu din cer la tine, nu este nicio mirare ca nu a intalnit teologi ortodoc§i sau a crezut ca, daca nimeni nu se ia de ei, atunci toata lumea ii prefera, chiar se roaga de ei ca sa ne ia credincio§ii. Insa fenomenul bastrix /conform ironiei respectuoase cu care am fost gratulat] nu e singular, nu e unic, nu e din anul 2007, nu a fost inventat astazi, ci e un fenomen... ubicuu in Biserica lui Dumnezeu. Un articol din data de 26 septembrie 2007. 224 Ironic spus. ~~ 5 Adica lui Marius Cruceru, sintagma folosita in mod negativ de catre el, bineinteles...dar careia noi i-am dovedit, din plin, pozitivitatea prin tot ceea ce am facut ulterior. 226 Da, am fost nevoit sa port aceasta lupta stupida, din punctul meu de vedere, cu Cruceru si baptistii lui, la nivel online, pentru ca orgoliul lor era incredibil. Credeau ca sunt stapdnii onlineului, ca nimeni nu le poate demola sandramaua ideatica a ereziei lor si ca ortodocsii sunt niste prosti, cu care ei isi sterg pantofii . Si au fost foarte uimiti sa vada un teolog si un literat in persoana mea, care le-a dat peste cap toate preconceptiile lor despre ortodocsi. 58 Fenomenul bastrix este, in esen^a, ravna tuturor Sfinjilor Bisericii Ortodoxe impotriva tuturor denigratorilor, ereticilor, schismaticilor, paganilor §i a detractorilor ei. E un fenomen de 2000 de ani, unul extrem de naucitor pentru cei care intra in coliziune cu el, §i care credeau ca blande^ea Sfantului Nicolae al Mirei Lichiei nu poate sa il loveasca pe Arie cand a hulit pe Fiul lui Dumnezeu, care credeau ca Sfantul Maxim Marturisitorul va spune ca Fiul lui Dumnezeu nu are doua voinfe §i doud lucrdri in ipostasul Sau divino-uman dar el s-a dezis de patru patriarhi la un loc care erau monotelisti ' , el §i ucenicii lui fiind stindardul Ortodoxiei, care credeau ca Sfantul loan Damaschinul " va renunja la Sfintele Icoane, dar el a preferat sa i se taie ambele maini §i Prea Curata i le-a unit la loc, in mod minunat. . . Da, dragii mei, fenomenul bastrix este un fenomen necatalogabil in schema dumneavoastra de gandire, in schema aeclesialitajii dv., pentru ca reprezinta simjul adanc, personal, una cu viaja lui, a traitorului ortodox §i a unui teolog prea mic in comparable cu Teologii Bisericii. Teologii cei Sfinji ai lui Dumnezeu au fost naucitori pentru ereticii timpului lor. Ei au scris mii de pagini in care au facut de ru§ine toate ereziile timpului lor, au dovedit prin minuni §i fapte sfin^enia credinjei §i a vie^ii lor, au intrat in foe ca sa arate ca sunt ortodocsi §i s-au inspaimantat ereticii §i paganii cand i-au vazut, au facut minuni zguduitoare, au inviat moiti, au alungat pe demoni numai cu cuvantul, au legat pe draci cu blestem §i aceia se chinuiau §i Jipau cu glas uman, au mutat mun^ii din loc cu cuvantul, vedeau inimile §i gandurile oamenilor, aveau vedenii §i revela^ii cutremuratoare, unii au fost muta^i cu trupul la cer §i cu sufletul dupa ce au murit §i au inviat, au scris §i au rabdat chinuri, munci infioratoare, mai presus decat orice progrom sau schingiuire securisticd. Dumneavoastra, probabil, a^i crezut ca subsemnatul a venit la nivel online ca sd se dea in stambd, sa scrie §i el ni§te chestii p-aici, ni§te tdmpitufe de scrieri, ca sa aiba rating 232 . . . ca nu avea ce face acasa toata ziua sau ca nu ii prea ~ 27 Un blog romanesc dedicat siesi: http://sfnicolae.wordpress.com/. 229 230 ' A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Arie_de_Alexandria. Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Maxim_M%C4%83rturisitorul. Idem : http : //ro . orthodoxwiki . org/Monoteli sm . 231 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Damaschin. 32 Lucrul pe care baptistii, cu toata munca noastra imensa, a incercat tot timpul sa mi-1 anexeze numelui meu. Adica eu as fi venit pentru rating... si nu pentru lucruri foarte serioase. De aceea si Cruceru, ca mai toti ai lor, a ramas la stadiul de cancanist sau de stirist la nivel online si nu a realizat nimic serios, durabil. 59 place sa se odihneasca, saracu', ci trebuie sa stea cu to^i gura casca §i cu to^i cameleonii sa se ia la cearta. Nu! Fenomenul bastrix scrie pentru ca harul lui Dumnezeu il indeamna §i il impinge sa scrie despre dreapta credin^a ortodoxa §i despre multiple derapaje, cu smerenie §i cu atenjie. Da, el este dur cu unii %\foarte bun cu ah;ii! El se nevoie§te sa aibd timp ' ' pentru fra^ii sai ortodoc§i §i pentru cei care vor sa ne cunoasca in mod autentic. El scrie despre viaja §i pacatele lui, despre injelegerile §i neinjelegerile lui ca sd-i anime sau sd-i constientizeze si pe ak;i fraji ai lui, ca §i ei trdiesc sau pot sd trdiascd la fel. Fenomenul bastrix este un preot care se simte dator sa vorbeasca, care are con§tihn;a ca trebuie sa-§i implineasca fagaduinjele facute lui Dumnezeu §i in faja oamenilor, care a jurat, atunci cand a terminat studiile teologice, §i cand s-a preo^it, ca orice absolvent de Teologie ortodoxa, §i ca orice monah, diacon, preot §i episcop, ca va trai, respecta, promova, apara credinja ortodoxa nealterata §i va combate orice rastalmacire care se va face dreptei credinje §i orice agresiune asupra viejii Bisericii. El nu face mai mult decat trebuie ci, pe fiecare zi, simte ca face mult prea pujin pentru cat trebuie sa faca. Da, fenomenul bastrix este ubicuu in istorie §i in contemporaneitatea Bisericii §i el e devastator 23,4 pentru cei care il zgandara la nervi. El se comporta cu agresorii sai dupa badarania lor, fara sa treaca dincolo de decen^a polemicii. El zice cu cuvantul §i cu fapta impotriva agresorilor §i numai daca agresorii vin la el ca sa il invefe. . .multiple erezii ~ . Pe fenomenul bastrix nu il intereseaza polemica ci lini§tea, isihia, vederea pacatelor proprii, bucuria de imparta§irea cu Domnul, exegeza, contemplarea, discujiile subtile teologice, culturale, filosofice, experenjiale, ii place sa slujeasca lui Dumnezeu §i oamenilor, ii place sa se bucure cu orice om sim^it, ii place sa fie omenos, milostiv, cu bun sinn;, ingaduitor cu neputinjele oamenilor, ii place sa lase de la el, ii place sa i§i sarate pe obraji §i sa bea un pahar de vin cu du§manii lui, care se pocaiesc sau i§i vad lungul nasului in cele 3 Sa scrie. Imi fac timp sa scriu... 234 In sensul ca marturia lui ortodoxa distruge toate minciunile insirate pe ata. 35 Noi reactionam la eretici numai daca suntem agresati de catre ei si nu ne ducem sa iscam polemici aiurea. 60 din urma, ii place sa aiba disciplina de a nu se baga in viaja privata a omului, ii place sa ierte, sa se bucure §i sa fie recunoscator. . .Adica foarte multe lucruri ii place sa faca. . . Insa fenomenul bastrix are §i obiceiul, de multe ori epuizant, de a da replicile care trebuie, cu mult umor §i inteligenja, unor oameni care injeleg, ca trebuie sa aiba ceva sa-i spuna, in mod neintrebat, vizavi de el. De aceea, acest fenomen reacjioneaza surprinzdtor 236 la atacuri banele, inteligent la stupiditdfi, delicat la barbarisme, atent la cameleonisme, incisiv la grobieni, vituperant la hulitori... In rest, pace cat cuprinde! . . . Cand toate sunt in regula discutam colocvial, suntem amabili, suntem graJio§i, confesivi, ingaduitori, politico§i, corecji, maleabili, afabili, foarte bine crescu^i, genero§i . . . nota zece plus! Insa, cand uiji ca ai barna/grinda/ zidul in fa^a ochilor dar vezi la mine urdoarea din ochi, cand vezi la mine ca mi-a scapat o litera, una singura intr-un text §i te bucuri ca §i fenomenu bastrix e un fraier sau te dai grande la mine sub pseudonim, pretextand ca e§ti Caligula in materie de Teologie 231 , dar tu nu e§ti pe nicaieri, cand pentru ca nu a zis ce asteptam noi sa zicd sau s-a exprimat gresit tu faci o sdrbdtoare a stupiditdfii crezand ca asta ni scuza prostia...frate, razboiul din Golf sau...bombe intarziate peste sondele Iranului! Concluzie: polemicul nostru de ocazie §i-a ales partea cea buna, care nu se va lua de la el. Daca se face de aici incolo ca fenomenul bastrix nu mai exista pe orbita §i nu mai incurajeaza pe comentatorii sai in discu^ii la adresa noastra sau nu mai modereaza atacurile la persoana, la o singura persoana, adica afenomenului care irita sau incearca, macar atat, sa nu mai ridiculizeze pe faja, fajis. credin^a ortodoxa, ierarhia Bisericii, pacatele ortodoc§ilor...noi suntem painea lui Dumnezeu de amabili §i 236 De frumos. ~" Adica cum a fost imparat Caligula... tot la fel si tu mare teolog. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Caligula. 38 Aluzie la doua realitati dramatice ale vietii noastre contemporane: razboiul din Golf (http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_din_Golf) si amenintarea continua a Iranului de catre SUA (http://en.wikipedia.org/wiki/Iran_%E2%80%93_United_States_relations). In relatia cu Cruceru si baptistii lui le spuneam faptul: daca doriti sa va bateti joe de noi la nivel online, vom riposta imediat. 61 ne facem ca nu exista bapti§ti pe faja pamantului. Niciun cuvant nu mai zicem . . . Totul devine istorie...Se asterne pacea inter-religioasa peste blogosfera WordPress §i de aici incolo avem o pace de . . . 1000 de ani §i nu doar de-o sutd 239 . Daca stie 240 §i §tiu 241 sa schimbe placa 242 §i sa demonstreze ca pot vorbi decent, ca pot sa i§i prezinte credinja §i crezurile fara sa ne traga la rost pe noi de ce nu le acceptam, fenomenul bastrix este un vulcanfara erupiie. Daca nu se poate a§a, daca nimeni nu dore§te pacea pe care noi o dorim sa covar§easca toata mintea, atunci . . . din cand in cand...bombe peste Oradea, bombe inteligente, cand vrem noi §i pana cand vrem, fara ca acestea sa ne afecteze caracterul In limba greaca, car act er inseamna ceea ce viafa afacut in tine ceva de neuters, adica o amprenta ontologica. Pentru noi, caracterul ortodox e §tanjarea interioara pe care viaja ortodoxa a produs-o in noi. Deci noi am vrut §i vrem pacea dintotdeauna. Cine vrea atunci razboiul?! 244 Sa vedem cine §i pentru ce motive puerile activeaza. . .fenomenul bastrix. ~' 9 O intoarcere pe dos a sintagmei: razboiul de o suta de ani. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_o_sut%C4%83_de_ani. 240 Marius Cruceru. 241 Baptistii online. 242 Modul de a scrie si de a discuta cu si vizavi de ortodocsi. 243 Cruceru considera ca daca ne comportam cu el dur, noi ne comportam cu toti la fel... 244 Polemica sterila la nivel online. 62 Cdndrdvna... ifi rupe somnu-n doud .245 ... si ei erau numai trupuri [Fac. 6, 3]. Credeam ca de ieri incepe pacea de...o mie de ani, pacea inter-religioasa in WordPress. Dar dupa ce au venit „teologii" 246 , dupa ce au venit „pastorii" , dupa ce au venit capo di tutti capi , dupa ce-au venit „copiii" online 249 ... acum au inceput sa vina „femeile". Cine mai trebuie sa vina ca sa ne dea...„lecjii de comportament", de§i ...nu sunt dintre noi [I In. 2, 19]? Comportamentul exemplar, adica execrabil, al unor membrii ai organizajiei bapXXXte , dupa articolul nostru de ieri, in care spuneam ca acceptam §i salutam decizia de non- agresiune reciproca a pretendentului , ne-a facut azi-noapte sa sistam intrarea in direct a comentariilor dumneavoastra 253 . Se pare ca nu avem pe cine respecta, chiar daca vrem sa facem efortul acesta. Se pare ca nesim|irea nu are limite. 245 Un articol din 27 septembrie 2007. 246 Marius David Cruceru, Comeliu Simut, Dan Botica. 247 Cel mai adesea nesimtiti, care nu si-au prea dat numele, in afara de Ted Doru Pope, Aurel Mateescu, Otniel Veres (nesimtit la culme) si alti cativa. 248 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Capo_di_tutti_capi. Adica toti bosii baptisti, maharii baptisti la noi pe blog. 249 Faza cu Naum, descrisa anterior. ~ 50 Baptistii nu sunt dintre... membrii Bisericii lui Hristos, ai Bisericii Ortodoxe. 251 Baptiste. 252 La pace, adica: Marius Cruceru. 253 Adica am introdus moderarea lor. 63 Insa, in acela§i timp, se prea pare ca suntem un mediu teologic ortodox online §i de dialog care stresam tocmai pentru ca suntem incomparabili cu materialul captajional al subsemnatilor. §i pentru ca sa ne amuzain la modul ingrij orator, cu ingrijorare, de sanatatea mintala a unor astfel de oameni §i de ravna lor debordanta pentru a-Ji da lecjii, redain o scrisoare scrisa la ora 4 dimineata, de Alexandra Baciu Buna ziua! Alexandra Baciu, baciu.alexandra_elena@yahoo.com Add Thursday, September 27, 2007 4:09:12 AM To : dorinf ather @y ahoo .com Ora 4 dimineata?! No comments! Stimate D-le Piciorus, Din pricina sutanei 256 pe care o purta^i va acord, din principiu, respectul cuvenit sfinfirii pe care se presupune ca o aveji. Din CV-ul dvs. nu am aflat daca practical meseria aceasta din vocafie, chemare sau mdndrie . Am aflat doar ca aveji multe realizdri. Va felicit pentru asta, dar nu uita^i nicio clipa faptul, ca Dumnezeu este Cel care v-a dat prilejul, talentul...Qt caetera . Voi presupune deci, ca vocaiia este cea care v-a adus sutana...si, deasemenea, ca vocaiia (§i nevoia de a folosi talantuL.darul, harul, cum dori^i sa ii spune^i, va indeamna sa scrie^i). 254 Cu ceea ce scriu baptistii la nivel online si prin care vor sa ne capteze atentia. 255 Am corectat si stabilit diacriticele in cadrul scrisorii. 256 Din pricina reverendei pe care o port, domnisoara, tocmai din pricina ei nu primesc respect din partea dv. ! ~ 57 Insa CV-ul si tot blogul meu vorbeau indeajuns de explicit, credem noi, inca de pe atunci, despre vocatia mea preoteasca si despre cea scriitoriceasca. Insa nu despre vocatie dorea sa imi scrie domnisoara Baciu, ci despre cat o enerveaza ceea ce produce vocatia mea la nivel online. ~ >8 Va asiguram de faptul, ca niciodata nu uitam ca impreuna cu Prea Curata Treime facem tot ceea ce facem zi de zi. 64 Ceea ce ma surprinde deosebit de mult este tonul vehement §i anumite nuance, din punctul meu de vedere, nepermis de murdare (Parinte, loviturile sub centum nu fac cinste nimanui!) pe care le-am gasit intr-unul dintre articolele dvs. Pun aici link-ul cu pricina: indicare 260 . Nu voi discuta conjinutul articolului 261 , pe care 1-am citit cu o mirare crescanda. E, in definitiv, dreptul dvs. sa scrieji. Ceea ce va repro§ez acum este tonul cu care replica^i comentariilor pe care le primi^i 262 . Sunteji mult prea vajnic, mult prea veninos 263 . §i asta nu face cinste nimanui. Nu stiu daca numarul de comentarii va ajuta cu ceva (cantitatea lor, vreau sa spun) , dar cred ca daca v-a^i rezuma la a va expune punctul de vedere, eventual sa subliniati o idec.ar fi ceva mai elegant 265 . Nici nu incerc sa insinuez ca as da vreun sfat. Nu, nicidecum. Exprim doar o parere. Domnule Picioru§, nu sunt nici personalitate publica, nici nimic altceva demn de luat in seama in ochii oamenilor. Poate, daca aveji rabdare, ma veji gasi, intr-un final, §i pe www. Dar nu merita efortul 266 . ~ 59 Care era indreptat numai impotriva. . .nesimtirii baptiste. Precizarea noastra...absolut necesara, pentru ca altfel se intelege ca, la nivel online, am lost numai foe si para impotriva tuturor. Insa lucru acesta nu il arata cartile noastre grupate in seria de volume Bucuria comuniunii, care cuprinde munca noastra online. 260 Numai ca indicarea duce la un comentariu al lui Alin Cristea la articolul nostru: http://bastrix.wordpress.com/2007/09/23/de-la-marius-cruceru-la-lorin-fortuna-doi- monstri-simpatici/#comment- 1 2882. Autoarea, probabil, se referea la modul cum am raspuns baptistilor in subsolul acelui articol. De la Marius Cruceru la Lorin Fortuna: doi monstri simpatici e plin cu adevarurile pe care mi le-au livrat cei doi protagonisti ai articolului. ~' 2 Da, erau pe masura nesimtirii acelora, carc.scriau comentariile! Insa e o mare diferenta, domnisoara Alexandra, trebuie sa recunoasteti asta, intre taria mea de caracter si nesimtirea lor in grup. ~° 3 Vajnic sunt, adica aprig, viguros, darz in apararea credintei mele dar nu si veninos, pentru ca ar trebui sa fiu pervers cu altii, incercand sa ii intep eu, inainte ca ei sa ma atace. Insa eu mi-am aparat credinta ortodoxa la mine pe blog cu argumente darze si reperabile istoric... si nu m-am inclus, in mod pervers, pe blogurile lor, ca sa imi bat joe de ei. 264 Nu, pentru mine comentariile altora la articolele mele sunt indiferente (pentru ca eu scriu nu pentru ca safiu comentat, in primul rand, ci pentru ca am lucruri de spus)..Aw: nu si pentru baptisti, care alearga dupa ele. A se vedea patologia blogurilor lui Marius Cruceru, unde gargara e considerate comentariu... si unde articolele de doi lei sunt considerate... cartea de vizita a unui profesor de teologie baptista. 265 Eu sa fiu elegant... si dumneavoastra scrieti la patru dimineata? 266 O puteti gasi pe autoare aici: http://alebaciu.blogspot.com/. 65 Insa in gura sau sub pana unui preot (uns al Domnului, nu?), nu au ce cauta cuvinte ca unele pe care dvs. le rostiji 267 . Ma doare §i m-a durut ceea ce am citit ca a\i scris . §i revolta mea, concretizata in scris, e destul de voluminoasa pentru ora patru dimineaja. Nu §tiu ce anume veji face cu scrisoarea mea, dar sper ca macar sa o considera^i un indemn la moderate. Tonul dvs., daca va continua in acest ritm, ma va face sa plang de durere ca Biserica de Dreapta Credin|a 269 are la carma oameni, care nu se §tiu carmui pe ei in§i§i 270 . Cum indrazni|i, domnule, sa postal in public astfel de 771 cuvinte obscene, chiar §i cenzuratel ~ 67 Articolul nostru nu contine niciun cuvant obscen...ci doar adevaruri taioase despre Cruceru si Fortuna, care nu numai ca bestelesc credinta ortodoxa cum vor, dar tree si la proba practica: se due peste credinciosii ortodocsi si vor sa ii momeasca cu ideile lor. 68 Pentru ca sunteti baptista, ca si Marius Cruceru... si nu pentru ca nu spun adevarul. Dimpotriva, va dor cuvintele mele...din cauza multului adevar de acolo si din toate articolele mele despre baptistii online si despre caracterul lor. 269 Adica Biserica Ortodoxa. ~ 70 Si astfel, eu, eel agresat verbal de un numar de baptisti, intotdeauna fara nume...sunt catalogat drept unul care m-as fi luat de ei sau nu imi pot stapani furia impotriva lor...desi eu nu fac altceva, decat sa ma apar, in scris, pe masura nesimtirii cu care sunt atacat. 271 Si imi dau seama, in definitiv, ca autoarea noastra a reactionat atdt de matinal, pentru un comentariu, pe care 1-am facut altui comentariu. A venit o persoana care s-a semnat Camix (era autoarea noastra?) si a scris: „Hahahahahahahahahah! ! ! ! Ce portie buna de ras, intr-adevar! Eu cred ca inteligen|a dvs. e cu muuuuult mai sclipitoare decat a mea. N-am gresit deloc tagul; n-a^i prins dvs. mesajul. Ah... cred ca va scade audien^a si sunte|i nevoit (altfel, cu siguran|a nu v-a^i deda unor asemenea josnicii) sa recurge^i la metode de urgen^a pentru a fi citit. Dar strji vorba aia. . . totul pe pamant e desertaciune. . . ". La care noi am raspuns urmatoarele: On 24/09/2007 at 1:34 PM bastrix Said: IModificS Kj Domnule C-a[m]/niix[t]ave^i dreptate: joe in filmul ,.Neveste disperate" ? partea a V-a [Cand an trecnt priniele patru parti ale seiialului de succes?] §i mai exista locuri §i pentru dv. Imi scade ran andienta ran de tot si dv. ma ajutati ,.la disperare" [Adrian Minune] sa mi se regie ze ratingul. Cine stie: poate ca o sa ajungem pe val en comentariile dv. Persevera^i in atenfie! Si reflecta"fi la o zicere ? pe langa cea a Ecclesiastnlui 7 foarte adevarata, cum ca totul e desertaciune a desertaciunilor; si la urmatoarea: ,.Razi ca proasta cand ifi vede c*ru". Asta, §titi dv., pentru ras. Rasul e periculos in exces. Daca radeti mult va gasiti nasul! 66 Ca sa nu mai vorbesc de implicate „sotto-voce" ale unor afirmajii sau de cele absolut rele §i urate ale altor 010 intorsaturi de fraza? Unde va este cumpdtareal Unde e smerenia 01*\ oamenilor? Va implor, in numele credin^ei §i al Domnului...stapaniti-va pornirile! Puneti frau scanteilor de 01 A mandrie! Cu speranja 275 , Alexandra Baciu. Sfatul nostru pentru cititoarea noastra... speciala: Somnul pufin §i nervii mulfi dduneazd gray sdnatafii! §i mai avem inca ceva sfaturi, pentru to^i cei care fac parte din aceea§i organizafie religioasa: Merged pe blogurile pastorilor dv. §i comenta^i acolo pe nerasuflate! Nu va mai pierdeji timpul cu un preot ortodox, care nu da doi bani pe sfaturile dv. uluitor de. . . ingaduitoare\ §tim cam tot ceea ce ne-a^i putea spune in materie de grosolanie. Deci va rugam cu tot dinadinsul, sa va folosn;i energia in favoarea organizajiei dv. §i sa nu mai faceji valuri la apa mica pe blogurile noastre! Va muljumim pentru faptul, ca nu o sa luaji in considerare sfaturile noastre §i veji fi tot la fel de iremediabili. Si ne-a scris la ora 4 dimineata pentru ca am redat, in mod cenzurat, o vorba populara, pe care o cunoaste pana si dumneaei? ! ! ! Ei asta ma oripileaza la culme: falsa pudoare baptista sub care se afla, mai mereu, interese meschine. ~ 12 Asa e cand vorbesti cu nesimtitii: le vorbesti pana cand te inteleg. Te cobori la eL.pana cand ii doare. ~' 73 Ambele sunt in sufletul nostru, domnisoara, pe cat sunt, bineinteles! 274 Si domnisoara Alexandra Baciu se transforma, imediat, in evanghelizatoarea noastra, singurul ei scop fiind acela de a ma sensibilize}. ..si de a-mi arata (face parte din strategia baptista de manipulare) ca cineva sau mai multi de la nivel online nu sunt de acord cu un demers al meu scriitoricesc, fapt pentru care eu trebuie sa intra in pamant de rusine, sa retrag articolul sau sa ma retrag in banca mea. Penibilul e desavarsit si in ceea ce o priveste pe autoarea noastra, pentru ca eu nu sunt un copil pe care sa ma atragi cu o jucarie si nici nu ma poti intimida cu o scrisoare, atunci cand orice articol la nivel online sau comentariu pe care il fac, il fac cu constiinta mea de preot si de teolog. Numai ca Marius Cruceru a zis sa incerce toate metodele in ceea ce ma priveste... si, acum, cand privesc retrospectiv si atent derularea lucrurilor, vad ca atacul la Teologie pentru azi al baptistilor a fost sistematic si nu o simpla gluma online. " 75 In speranta ca...ma voi indrepta... si nu voi mai scrie impotriva baptisilor. 67 Despre „prietenii" ortodocsi care nu ma citesc [sic!] pentru ca...nu sunt extremist r )'~l f\ TT7 E un ' fel de rasu'-plansu' ' ce cam vrem noi sa spunem in acest articol, dar speram sa ne men^inem pe barca normalita^ii lingvistice, de§i unele lucruri ar fi bine sa le spunem in stilul parnasianist teologic al colegului Mihail Neamju , ca sa nu se prinda tot intelectualul . Insa, am zis totu§i sa le zicem, dar sa nu ne stricam prea mult starea de bucurie. Din acest motiv, o mam mai lejer, spre valea zicerilor despre subiect. Ca sa ajungem la titlul emisiunii blogistice: „De ce parintele Dorin nu este extremist", sa o luam cu pu^ina matematica a eviden^ei. In spatele fe^ei blogului nostru exista o cantina de lucru, unde se tran§eaza carnea, se fac sarmalu^e, se pun la cuptor §i se servesc, de obicei, calde 2 * . Cand noi facem sarmalu^e in foi de varza [nu de vifd\], vin mu§teriii §i cauta mancare online §i unii cauta material pentru lucrarile de la §coala [nu e rau, dar ar fi fost mai bine unpuseu de muncd in locul unuia de copiat], pentru referate, al^ii cauta cancanuri . . . iar aljii se cauta pe ei in§i§i. Cei care se cauta pe ei in§i§i nu se cauta numai o data ci de atatea ori, cu o nerusjnare sagace, incat...a zburat blogroll- ul nostru, de la vedere, pe o pagina mai sus, adica aici 276 Un articol din data de 2 octombrie 2007. Sintagma care ii apartine lui Nichita Stanescu. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2su%27_pl%C3%A2nsu%27. ~ ls Adica in mod fals alambicat, intelectualist... cand Mihail Neamtu are doar cateva idei teologice, preluate de la altii, pentru care nu a facut munca de cercetare teologica proprie (adica nu sunt concluziile propriilor lui excavatii scripturalo-patristice) pe care le intoarce pe toate partile. Si in loc sa le spuna altora, ca nu se prea pricepe la teologie si nici la cultura, bate apa in piua in mod metodic.dar in stil umbros, sastisit de atata gdndire. A se vedea despre curentul parnasianist in poezie, ca sa intelegeti sintagma supra: http://ro.wikipedia.org/wiki/Parnasianism. ~ 79 A se vedea saitul sau: http://www.mihailneamtu.com/. 280 Adica noi scriem, eel mai adesea, online, in mod direct, imediat. 281 Creatii online. Atunci era aici: http://bastrix.wordpress.com/cv-pr-dr-dorin-octavian- piciorus/catalogul-paginilor-publicitate/. Acum e aici: http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian-piciorus/catalogul-paginilor- publicitate/...si e din ce in ce mai subtire. 68 Unii cititori veneau doar sa se vada, sa i§i revada comentariile sau articolele. Revederi multiple. Revederi de noapte §i zi. Preareveniri. Iara§ireveniri... Pana cand am zis ca e bine sa...nu se mai caute atat de mult la noi. §i, de trei zile incoace, mi-am dat seama, ca pagina de sus, unde e acum blogrollul, nu a fost deschisa niciodata, nu a fost nici macar observata, ci con^inutul ei a fost vizualizat doar OQQ OR/1 la . . . snap ' . Prietenii §tiu de ce ! Cand intra prietenul, omul credincios, omul cu reverenja §i te cauta, apar, de obicei, la termenii de cautare sintagme ca: Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian, Teologie pentru azi etc., scrise citej, atent, ingrijit. Cand intra aventurierul, care nu a mai trecut pe la tine, se vede §i asta, pentru ca sunt termeni care arata un interes, maiprostuf sau mai savant, dar un interes. Dar cand vine prietenul ortodox [???] sau neortodox [! ! !] se vede de la o po§ta. Cum a§a?! Pai apare scris: bastrix de 49 de ori, Bastrix de 49 de ori, Piciorus de 49 de ori, Teologie ptr. azi de 49 de ori, adica de enervant de multe ori sau apar nume de oameni despre care eu am scris un articol sau o idee, am zis ceva despre el/ei §i acele nume apar tot de. . .49 de ori. Numarul 49 e numar aleatoriu. El exprima...ceea ce aji in^eles deja ca exprima: nesimfire online. Sau apar sintagme si pasaje din texte ultracitite, invajate pe de rost sau salvate undeva, ca sa nu vada ochiul meu cam cine arfi baiefii. Insa motoarele noastre de calcul au ochii non-stop deschisj §i culeg informajii. Sunt mici securisti democratici. Ei au ochii avid deschi§i spre gradul de civilizafie online. §i a§a m-am facut fara blogroll la vedere. Si cand am spus de la vedere, am spus ca blogrollul era widget... si apoi 1-am transformat in pagina de sine statatoare, cum e si acum. Pentru ca veneau sa se caute numai pe ei insisi, atata timp cat se vedeau publicitati, cu propriile bloguri si saituri, la noi pe blog. " 83 Prin CoolPreviews (https://addons.mozilla.org/ro/firefox/addon/2207) si alte utilitare asemenea, care ingaduie vizionarea unui articol fara a pasi in cadrul lui si pe blog. Si asta pentru ca sa nu faci rating unui articol... 284 Ironic spus. Adica: neprietenii stiu acest lucru. 285 De monitorizare a ratingului. 69 Surprizele, ca toamna, se Jin lanj. Or sa se Jina lanj sau streang. O sa va Jinem la curent cu ce se intampla in Romania din Teologie pentru azi. Insa, sa mergem cateva mile mai departe, de§i e ca §i cand am fi mers doi milimetrii. Colocviul comentarului decent 2 * 6 , care a inceput, dupa cum se vede, §i care nu s-a cam terminat, a fost sabotat de catre ortodoc§ii invita^i in mod direct sau nu prin neprezen0 imperativa, dar §i de a\\i prieteni. Prima data am stat sa ma dumiresc [de§i nu era cazul], despre cum se face, ca numdrul cititorilor create constant iar numdrul comentatorilor se diminueaza sub pragul indecenjei. §i cand ne gandeam a§a, ne gandeam daca nu ar fi §to, adica ca§to/bine/frumos/cool sa ne reprofilam §i noi, ca tot a venit toamna §i n-are rost sa ne mai ostenim atat ca sa dam orzul pe ga§te. Sa punem zilnic pagini intregi din Sfin^ii Paring, in ce limbi mai avem noi la indemana, rugaciuni, acatiste, predici, poze, multe poze...§i sa o lasam mai moale cu Teologia actualizatd 2 * 1 , in termenii momentului, cum ne invita PFP Daniel, pentru ca...„nu intereseaza pe nimeni" §i sa trecem la imobilismul levantin [vorba parnasianului ]. Adica, sa nu mai cream nimic.CI NUMAI SA COPIEM §1 SA NE BATEM CU MANA PE BURTA CA SUNTEM ORTODOC§I. §tiu: literele mari enerveaza. Sunt de prost gust. La fel §i sublinierea cu culori, comentariile ba§calioase, lipsa de camaraderie, lipsa de munca, lipsa de minte smerita. . . Dar pe cine intereseaza astea?! §i dracu ne §optea cu putere la ureche: ca ce bine s-ar bucura daca am face asta. Am intra §i noi astfel in rdndul lumii... Ca ce, cine se crede asta? Insa ispitele sunt daunatoare, la fel ca frivolitatea...Iti iese porumbelu pe gura, il zici §i apoi . . . vrei sa ii prinzi penele din zbor. Sa ne intoarcem in timp §i iara§i sa ne reintoarcem la ...voiazilei. " Acum e aici (prima parte): http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian- piciorus/colocviul-international-al-comentariului-decent-15-sept-15-oct-2007/ si aici, a doua parte: http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian-piciorus/colocviul- international-al-comentariului-decent- 1 5-sept- 1 5-oct-2007-xiv-xxx/. 287 In predica de la intronizarea sa ca patriarh. 288 Mihail Neamtu. 70 Cand noi incepuseram cursul nostru online de Teologie Mistica Ortodoxa , facut pentru ni§te cre§tini ortodoc§i, care vor sa §tie care este esenja viefii ortodoxe, spre ce se indreapta ortodoc§ii a§tia care merg pe urmele Sfinjilor lor, domnul Gigel Chiazna, ca din intdmplare, a pus un fragment sus §i tare in saitul sau principal 290 dintr-un cuvant al Parintelui Rafail Noica, cum ca: in Ortodoxie nu...exista mistica. Nu conteaza ca pasajul e rupt din context §i ca nu are nimic de-a face cu realitatea...insa, pentru ca dumnealui nu se pricepe la Teologie... a pus banner de la altul, ca sa nu indrdznesc sa vorbesc... despre lucruri pe care nu le-as cunoaste. Se pare, ca pe muh;i dintre ortodoc§i, nu i-am putut convinge ca stim despre ce vorbim §i nu i-am folosit deloc cu cuvintele noastre. Sa ne doara acest lucru? Nu cred ca are rost. Acum ceva timp am scris un articol intitulat Acefali sentimentali [14.09. 2007] , adica, despre aia care simt ca sunt ortodocsi romdni chiar daca se luptd in inima lor cu patriarhul ales al Romaniei, care e in multefeluri pentru ei. Ca §i cand nu ar fi fost citit prea mult, reacjiile vizavi de articol au venit numai de la doi dintre impricinaji. Ceilalji s-au r ■ ■ ■ 292 1 • a • ■ 1 \mut jerm pe pozi^n . . . dar nu m-au lertat in mima lor. Nici domnul Gigel Chiazna, confratele nostru, webmasterul care apara Ortodoxia, nu m-a iertat in inima dumnealui §i astazi dimineaja: zdup comentariul [Teologie pentru azi] Please moderate: " Acefali sentimentali " Standard Header » "'supportiSwordpress.com" <supportta.wordpress.com> CJ" Add Tuesday, October 2, 2007 3:07:49 AM j :i ir.r bri-.-M i-i ■ bi-.-:-:- .:-:-r M A new comment on the post #1356 " Acefali sentimentali " is waiting for your approval http://bastrix.word pn sentimentali/ Author: Gigel Chiazna (IP: 36.124.212.235 , 36-124-212-235.rdsnet.ro) C-ivi Fill - 4 ■ -:■ -=- 1 -: In Fir 1 1 i»y.- .■ =iho :■ ■: om URL : http //www.chiazna.ro Whois : •-.ttt:-.. , /ws.arin.net/cqi-bin/whois.pl?ciuervinput=36. 124.21 2.235 Comment: Parinte, oare eu (www. chiazna.ro) rna calific pt lista neagra cu "acefalii". Imi trageti si rnie o vizita pe site, va rog frurnos? Ah, si inca ceva, rnai va trimit o lista de site-uri care le-ati putea adauga: http://forurnschituldarvariro/viewtopicphp?p=4554B&amp;sid=a471fbbccb3B7e2157gfab1cDtB336ag http://www.gid-ro ma nia.com/Arti col, as p?ID=4296 http://neamulrornanesc.wordpress.corn/Qpinii-si-atitudini/gruparea-prQ-daniel-va-incepe-rafuiala-in-biserica-prin http://laurentiudurnitru. ro/b : ^cumenismul-este-a-blasfemie-pr-gheorghe-calciu-durrii1reasa/ ah. si parintele loan din cei care au aparut la Realitatea TV: 289 Regasibil aid: http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian-picioras/curs-online-de- teologie-mistica-ortodoxa/ (prima parte) si continuat aici, fiind inca in derulare: http://www.teologiepentraazi.ro/category/curs-online-de-teologie-mistica-ortodoxa- continuare/. 290 Aici: http://www.credo.ro/. 291 Regasibil in aceasta carte intre p. 33-39. 292 Adica au tacut...crezand ca sunt filosofi. 71 http://forum.schituldatvari.ro/¥iewtopic.php?p=45546&amp;sid=a471fbbccb8E7e21579fab1c0)S336a9 http://www.qid-romania.com/Articol.asp?ID=4296 http://neamulromanesc.wordpress.com/opinii-si-atitudini/ciruparea-pro-daniel-va-incepe-rafuiala-in-biserica-prin http://laurentiudumitru.rQ/blo(i/2006/10/01/ecumenismul-este-Q-blasfemie-pr-c]heorcihe-calciu-dumitreasa/ ah, si parintele loan din cei care au aparut la Realitatea TV: http://www.ortodoxmedia.corn/inreciistrare/408/Pr-loan-aleqerea-patriarhului Poate si Pr. Proclu? http://www.ortodoxmedia.com/inreciistrare/404/parintele-procu-aleaere-patriarh Approve it: http://bastrix.wordpress.com/wp-admin/comment.php?action=mac&c=13128 Delete it: http://bastrix.wordpress.com/wp-admin/comment.phrj?action=cdc&c=1312B Spam it: http://bastrix.wordpress.corn/wp-admin/cornment.php?action=cdc&dt=spam&c=13128 Currently 1 comments are waiting for approval. Please visit the moderation panel: http://bastrix.wordpress.com/wp-admin/moderation.php Nu mai mi-a vazut blogroll-u', frate ~ , §i a zis, ca §i al^i spadasini 294 ai cuvantului, sa ma intrebe daca §i dumnealui este acefal.. . §i mi-a trimis bibliografie. Nu aji in|eles nimic?! Sa va zicem mai pe romdne§te . . .Daca conceptualizezi prea mult e§ti crezut teolog ingdmfat . De aceea trebuie sa vorbesti ca poporul din care faci parte, indiferent daca nu \\i place sa te fariseie§ti . A§a ca: domnul Gigel Chiazna 296 , domnul Claudiu Tarziu 297 , domnii de la Razboi intru Cuvdnt 29% , domnii de la Civic Media 299 , domnii de la Altermedia 300 §i ah;i domni §i doamne, fra^i de-ai no§tri ortodoc§i s-au temut §i se tern . . . ca n- or sa mai fie dan§ii ortodoc§i daca avem pe scaunul patriarhal pe PFP Daniel Ciobotea, ales de catre Sfdntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane §i de catre Colegiul National Bisericesc §i elogiat de catre toji ierarhii §i patriarhii lumii ortodoxe. Sentimentul pe care il am, eel mai sincer, cand vad o asemenea stare de spirit 301 , e acela din Tragedia veacurilor a doamnei Ellen G. White 302 . ~ 93 Unde ii f aceam si lui publicitate. ^ 94 Falsi. " 95 De catre cei care nu iti inteleg cartile. 296 Blogul sau: http://www.chiazna.com/. ~ 97 Idem: http://c-tarziu.blogspot.com/. ~ 9S Idem: http://www.razbointrucuvant.ro/. ~" Idem: http://www.civicmedia.ro/acm/. 00 Idem: http://ro.altermedia.info/. 301 La ortodocsii romani extremisti, care e nascuta din prea putina cultura teologica si experienta duhovniceasca. 302 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Ellen_G._White. 72 Daca cineva nu a citit „marea lucrare teologica" a fondatoarei adventismului §i nu stie conceptul halucinant, fabulatoriu de tragedie a veacurilor, unde Biserica lui Hristos „a cazut in pacat", „s-a denaturat", „§i-a pierdut harul" in integralitate . . . §i doar ea este singura „dreapta", care vede cum poporul advent „se urea in razele cerului", atunci e rugat de catre noi sa caute cartea 303 §i sa o citeasca, ca sa vedeji ce sentiment am cand vad o asemenea manifestare pseudo- . i • -304 teologica . Eu incerc, din rasputeri, sa injeleg ce stare de liniste mintala au confrajii mei, care nu se tern de dracu, nu sunt ingrijorati de ereticii care ne fura credincio§ii, nu se tern de pacatele lor, nu se tern de o mie de lucruri de care ar fi trebuit sa se teama. . .dar se tern de noul patriarh al Romdniei. Sincer: nu as. vrea sa simt starea de animozitate interioara a unor astfel de oameni, care nu recunosc [acesta e cuvdntul §i realitateal] voia Prea Sfintei Treimi cu Biserica noastra. Dan§ii au intrat deja in „catacombele" §i „tran§eele" Romaniei ortodoxe. . . §i se pregatesc de „martiriu". Daca acest lucru nu e o manifestare pshihotica sau daca ace§ti oamenii de^in „adevarul", atunci pe domnul Gigel Chiazna trebuie sa il calugarim §i sa il facem „patriarh al Romaniei", pe domnul Tarziu sa il facem „mitropolit", pe toji denigratorii PFP Daniel trebuie sa ii facem „oameni de raspundere" in Biserica noastra dar sa ii scoatem din func^ie §i pe cei care au venit pe 30 septembrie 2007 la intronizare pentru ca to^i sunt „du§i cu pluta". Cine sunt atunci ortodocsii romdni de astazi? Raspunsul psihotic ar fi: extremistii, anti-patriarhalii, anti-danielii, anti-europenistii, anti-ecumenistii, anti-teologii. In viziunea acestor oameni (cutremuratoare pentru mine) tot Sfantul Sinod e „corupt", patriarhul Romaniei e „mason", exista o mare de indiferenfi...§i ei: singurii mohicani, singurii superortodocsi, care sunt acefali, acanonici §i adogmatici. Cum a§a?! Pai atunci cand ni permit sa stigmatizezi pe ierarhii Bisericii §i sa crezi ca ai luat locul lui Dumnezeu pe pamant, dand Sinodului Bisericii lec^ii de comportare/de comportament...e§ti situat, frate §i sora, in afara Bisericii cu inima §i cu cugetul, dar §i cu picioarele. 13 O puteti downloada de aici, in romana: http://www.scribd.com/doc/282816/EG- White-Tragedia-veacurilor. 304 In Biserica Ortodoxa Romana. 73 Ca nimeni nu te intreaba ce marca ai sau ca nimeni nu te invita afara, spre a cauta o Biserica ideala, perfecta...asta e alta poveste. Considera ca Dumnezeu te pasuie§te, te asteapta indelung ca sa \\i vii in fire. Insa, pe cine intereseaza constiinfa §i normalitateal\ Pe cine intereseaza unitatea intre ortodoc§i? Sunt deziderate prea mari, e drept, pentru unii §i poate ca nu sunt nici profitabile la nivel de punga personala. Ne intoarcem in concretul real sau in realul concret. Din prima clipa a prezenjei noastre pe WordPress am dorit sa aruncam in aer imobilismul lenevos al saiturilor §i one blogurilor ortodoxe §i, se pare, ca Prea Curata Stapana ne-a ajutat sa se produca asta. Pana la noi se dezvoltau platforme ortodoxe molcome, 100% copiat sau platforme de inijiativa teologica, cu regim de scriitura intermitenta. Adica se mai scria cumva, candva, undeva, cate un articol, atent ortografiat, atent selec^ionat §i...fara recul la public. Adica citeai, plecai, te intorceai, il gaseai acolo §i te intrebai: §i ce dacd statuia, ca o alba statute, ne astepata in acelasi loc si... degeaba? Au existat tentative de plagiat ideatic ale stilului nostra... dar n-au cam mers. Unde s-a inceput ceva, acolo a mirosit numai cancanul. Teologia s-a diminat pana la impu^inare maxima §i a inflorit. . . barbarismul stilistic. Tocmai de aceea, acolo unde se practica copiatul, pe blogurile §i saiturile cu pricina, am ajuns cu greu la index sau...niciodata. Ne-a lovit, eel mai adesea, implacabilul. Din acest motiv, in noul blog al colegului intru Teologie 306 Danion Vasile 307 , pe care 1-am publicitat a doua zi dupa ce a ie§it pe pia^a. . .n-am ajuns niciodata. Probabil e o pedeapsd pentru faptul ca facem/?rea multe §i nu suntem . . . extremisti §i nici partinici. Dar el are cinci prieteni de blog, tot statici ca §i dansul [pentru ca sa nu para ca e mai pujin teolog, ca gdndeste >05 Lucru care s-a constituit in aceea ca am scris aproape zilnic la nivel online timp de 4 ani de zile. 306 Pentru ca am facut facultatea in acelasi timp. 307 A se vedea: http://www.danionvasile.ro/blog/. 74 reloaded!], adica pe: Lauren^iu Dumitra , Orthoblog , Pr. Iulian Nistea" , Pr. Savatie Bastovoi §i Bogdan Stanciu -2 1 "2 Nici la Lauren^iu Dumitru n-am putut sa ajung , nici la Cristi §erban 314 , la domnul Chiazna am ajuns dupa 4 luni [deci cu greu, cu chin!], nici la parintele Nistea Iulian, nici la al\i corifei statici ai Ortodoxiei online... dar noi i-am avut din QIC prima in blogroll §i am renunjat la dan§ii pe . . . parcus Doar la unii. Poate vom face efortul 316 sa ii tratam cu aceea§i indiferenfa atenta, dupa cum ne trateaza si dan§ii. Adica sa ii scoaiem din dosare, dar sa ne uitam la dan§ii din avion. Parintele Savatie Bastovoi ne-a gratulat cu un singur mesaj in siteul nostru din Brevhost , dar pentru a-§i face publicitate unui articol §i, mai apoi, a car^ii despre cazul Tanacu 318 , care a fost prima sa ie§ire in decor periculoasa. Pentru ca acolo nu a fost vorba numai despre parintele Daniel (pe care il aparam §i 1-am aparat §i noi, i-am aparat nevinova^ia), ci de afrontul sau vanjos vizavi de ierarhia ortodoxa romaneasca. Cand? Atunci cand s-a intors in Republica Moldova, cand a plecat din Romania, §i nu mai era printre noi ... a scris despre ierarhia romaneasca cu un altfel de duh, decat acela pe care il avea, cand afostfacutprotosinghel. Cred ca acum vede pujin altfel lucrurile §i ma bucur pentru ca acest lucru se intampla cu Prea Cuvio§ia sa 308 Idem 309 Idem 310 Idem 311 Idem http://laurentiudumitru.ro/blog/. http://www.orthoblog.ro/. http://www.nistea.com/. http ://savatie. wordpress. com/. 312 Si-a transformat vechiul blog in acesta: http://eyeswideshut.ro/. 313 N-am fost pus la blogroll, desi eu ii aveam. Cred ca am cerut prea mult de la niste oameni atat de egolatrii, de inchisi in ei insisi si de indiferenti la ceea ce inseamna onlineul ortodox pentru secolul nostru. Mi-am dat seama, in curand, ca sunt veniti la nivel online ca sa isi vanda cartile, sa faca rost de bani si sa devina notorii si nu sa munceasca, in mod gratuit si temeinic, pentru Ortodoxia romaneasca. Adica ii valorizasem mai mult decat trebuia... 314 A se vedea: http://www.cristiserban.ro/blog/. 315 Vazand modul cum ii trateaza pe unii ca noi, care ne implicam, in mod zilnic, in creatia online. 316 Am facut acest efort in cele din urma... 317 Desfiintat acum. ..si la modul ascuns, ca 1-am gasit peste ceva timp. 318 A se vedea: http://www.supercarti.ro/carte/pentru_cine_bat_clopotele_la_tanacu .html. 319 Corogeanu. A se vedea: http://www.nistea.com/blog/index.php/2007/ll/26/40-marti- 27-noiembrie-2007-act-final-in-procesul-tanacu. 320 " In cele din urma s-a dovedit faptul, ca inca nu se regaseste pe sine parintele Savatie ci e predispus la extremisme de tot felul. 75 Aseara am avut surpriza de a ne fi logat imprevizibil la o convorbire de chat cu Parintele Ieromonah, Doctor in Teologie §i Profesor, Petru Pruteanu din Republica Moldova, care ne cerea, pentru a doua oara, sa ii refacem conexiunile de la unele articole ale dansului, pentru ca acum are o noua faja a saitului, lucru publicitat de catre noi intr-un articol §i prin doua •30 1 widgete, unul pe acesta, celalalt pe Biblioteca Teologica , sub sigla: Teologie.net 322 . Dar dansul ne are pe noi numai in blogul sau din Ablog §i acolo trecut in graba, cu un alt nume. Deci dansul nici nu ne stie numele dar vrea sa ii trecem „imediat" articolele pe alte lincuri, ca §i cand la mine in casa ar fi un birou de informafii publice iar eu sunt secretara statului, care trebuie sa ma execut automat. Sa mai zic §i mai multel\ Cred ca §i a§a sunt prea multe nesinniri pe metru patrat in acest articol. Adica in Romania ortodoxa, unde niciun teolog nu te vede §i unde toata lumea te copie sau te cite§te cu invidia in palme nu am loc, pentru ca nu sunt extremist, dar imi trimit incurajari oameni simpli, ortodocsj din Romania §i ortodoc§i straini de limba romana, ortodoc§i din strainatate, ma stimeaza ereticii §i paganii. . . dar nu fac bucurie confrafilor mei. De ce? Nu sunt anti-patriarhal, nu sunt anti-relafii ecumenice, nu sunt anti-teologie, nu sunt anti-european, nu sunt anti-statal. Dar sunt anti-static, adica dinamic, un om care vrea sa colocviem decent, sa ne stimam reciproc, sa ne imprietenim §i sa ne iubim cu sfinjenie, intra haral Treimii, sa inva^am unii de la aljii, sa fim pe fiecare zi §i mai buni, §i mai cura^i, §i mai sfin^i. Ceea ce nu au injeles confra^ii mei este ca onlinul aduce uraciuna din suflet mult mai repede in ochii aten^i. Daca acasa pacatuie§ti in ascuns §i e inchis apartamentul §i nimeni nu te vede, online Ji se vede §i mirosul de la subraj dar §i din suflet, in mod instant... Daca te faci ca nu-l vezi pe confratele tau teolog, pe care il cunosti sau afli despre el pe net, atunci nu te ara^i ortodox ci nesimfit. De aceea zic, ca obrazul subfire, online, mai intai dupa blogroll se cunoaste. 321 Al treilea blog al nostra in WordPress: http://dorinfather.wordpress.com/, pe care 1- am inclus in platforma actuala: http://www.teologiepentraazi.ro/. 322 A se vedea: http://teologie.net/. 76 Dupa cat te bucuri ca ai mai gasit un confrate sau un neconfrate de Ortodoxie , care scrie bine sau scrie original sau scrie cufoc, ca a§a vrea el sa scrie. 3 <J A Daca atunci cand eu te invit la colocviu , tu, frate Mihail Neamju, tu, frate Claudiu Tarziu, tu, frate Bogdan Stanciu, tu, confrate preot Lucian Grigore" , tu, §i tu, §i tu, §i alji zeci de tu, nu vreti sa participati cu un mic comentariu, de curtoazie macar, dar intrati, in spate, de vreo 7-8 ori pe noapte ca sa vedeti ce scriu, ce am scris, ce „tampenii" am mai debitat...asta se nume§te bun simj intors, ceva pe care eu nu il mestec in ruptul capului in stomacul inimii mele. La colocviu, la imparta§ire de experienja nu vin teologii nici daca ii pici cu ceara [ca sa nu para nepregatifi, sa nu para frivoli, sa nu para ei insist?], dar daca te iei de unul scrie apologii toata noaptea, ni cere sa §tergi comentariile , i^i cere sa il ierji, sa un;i, sa rabzi. Sa stam mai strdmb §i sa gdndim drept: Ce fel de apologie imi poate aduce un confrate teolog, care nu a avut timp pentru mine, online, nici 3 minute, sa dea a§a, la plezneala, un semn ca ma cite§te, iar motorul securistic de care va vorbeam, spune ca sta cu orele ca sa ma citeasca? Acum doua zile, pe cand eram in colocviu, au venit doi cititori care ne-au citit, doi „prieteni", unul a deschis 13 pagini [adica 1 3 pagini x 1 articole] §i ne-a citit doua ore iar altul, in aceea§i seara, a vizitat 33 de pagini [33 x 10] §i a stat aproape 3 ore. Adica, chiar a§a, nu mai suntem niciunul normali, cu normalitatea bunului simf §i nu vedem niciodata pe cei care ne depa§esc in munca, nu in altceva? Sa ie§im to^i pe strada cu: jos patriarhul!, sa transformam Biserica intr-o secta asociala, aumana, traitoare in trecut §i cu fobie de prezent? Sa ne evitam punga§ unul pe altul pe net §i in via^a reala, ca sa aratam ca suntem uniji §i ca suntem muljil Sa aratam ca e vai de frafietatea §i de teologia noastrd §i ca suntem mai de plans decdt tofi? 23 Si in 4 ani de online nu am gasit mai pe nimeni care sa fie avid de autenticitate, de oamenii cu potente, care vin la nivel online pentru ca sa lucreze pentru aprofundarea teologiei si a vietii ortodoxe. 324 Le-am trimis invitatii nominale, n-au venit niciunul, dar se uitau pe blog ca sa vada ceea ce discutam. >25 De ceva timp creeaza blogul de aici: http://luciangrigore.wordpress.com/. 326 Cum a facut-o Mihail Neamtu...si am acceptat... 77 Daca dori^i sa va evit §i eu, pe toji ortodocsi care se fac ca ploua, da^i-mi un mesaj ca sa va. . . evit pungas\ Sa nu mai scriem niciunul, sa nu mai vorbim, sa repetam doar, sa ne facem ca nu §tim de ceea ce putem fi in stare fiecare §i sa. . .mancam troscot? E alegerea dv! Insa, deja in ochii mei o buna parte din webmasterii online ortodocsi sunt compromise prin gradul de non-civilitate eclesiald pe care 1-au emanat in jur. Observaji ca nu am vorbit despre smerenie, ingdduinfd, despre virtufi ortodoxe... ci de acel ceva, de civilitate, de comportament respectuos macar, de maniere de fafadd, in cadrul raporturilor noastre intra-eclesiale. In ceea ce ne prive§te vom continua sa scriem din ce in ce mai bine §i mai consistent, cu harul lui Dumnezeu, despre lucruri pe care le consideram vitale pentru cre§tinii ortodoc§i treji, reali§ti, de astdzi. Am scris acest articol pentru ca sa despart cumva apele. Nu semanam cu unii oameni amintiji aici sau cu unele atitudini ale lor. E pacat ca simt acest lucru §i e eel mai mare pacat ca a trebuit sa scriu despre nesimfire la ortodocsi, la teologi ortodocsi sau ziaristi ortodocsi, despre micimi de caracter, despre acele lucruri pe care le ascundem la conferin^e, in car^ile noastre, dar le dam drumul online, uitand ca orice detaliu ne deconspird. 27 Lucru pe care, de la un moment dat, 1-am f acut si il fac in continuare, adica pe acela de a-i citi din cand in cand sau de-ai urmari pe RSS-uri...insa fara sa interactionez online cu autorii acelor locatii ortodoxe sau nu. 78 Sa dormiti lini§tit, Parinte Petru Pruteanu! In urma articolului de astazi 328 , in care s-a amintit §i de persoana dumnealui, confratele nostru intru preojie, Ieromonahul Lector Petru Pruteanu, din Republica Moldova, ne-a cerut urmatoarele: 2 Responses to "Sf. Efrera Sirul, "Talcuire la cartea Profetiilui Ieremia"" El Comments RSS Feed Nu inteleg cum va permiteti sa preluati documentele noastre de pe www.teoloqie.net fara sa dati link. De ce era nevoie sa puneti documentele noastre pe un noi site, Daca nu schirnbati urgent, va dau in judecata. ierompetru October 2nd, 2007 n PLAGIAT! Pr. Adarn a predat la Edinet si ne-a dat dreptul de a pune pe site acest doc,iar sf, voastra cu ce drept l-ati pus aici? ierompetru October 2nd, 2007 n Where's The Comment Form? Dorinja i-a fost ascultata! Am §ters toate lincurile spre lucrarile sale publicitate de catre noi, widgeturile spre situl sau personal §i comentariile facute de catre dumnealui pe sub Centura de siguranja a WordPressulur . Nu §tiam ca plagiat inseamna sa publicitezi ni§te texte pe care cineva le ofera in mod gratuit tuturor §i pe care le mai publicitam §i noi, pe langa saitul dumnealui, nu pentru 328 Cel de dinainte. Articolul e scris pe data de 2 octombrie 2007. 29 Atunci si inca odata, parca anul trecut, in 2009, a intrat pe sub Centura de siguranta a WordPressului (cum numai el stie...dar a negat, in mod constant, acest lucru), adica a tiparit mai multe comentarii la noi pe blog fara ca ele sa treaca pe la mine ca sa le moderez. Cele de deasupra, din imagine, sunt doua dintre aceste comentarii nemoderate...pe care mi le-a inclus pe blog in mod mod hakeristic. 79 beneficii pecuniare . . .ci din respect pentru ce publico §i pentru ca am constientizat valoarea lor. Poate ca nu mai §tiu limba romdnd sau in Republica Moldova a inceput sa se vorbeasca o alta limba romana, cu semnificafii ambigue. Asta in primul rand. Iar in al doilea rand, eu credeam ca manipulatorii internetului, hackerii nu au ajuns totu§i, pana la a fi ...Dar, de aici incolo, o sa presupunem §i aceasta varianta. Toata iertarea din partea noastra, Parinte Petru, §i pute^i sa plagiaji de la noi, de pe blog, tot ceea ce va place, ca noi nu ne suparam! Insa, de aici incolo, pa^ania mea cu Parintele Petru imi va tot spune: nu e bine sa bagi in seama chiar pe tot cetafeanul! Poate ca nu aceasta era invajatura pe care ar fi trebuit sa o trag, in alte conditii . . . 330 Ieromonahi. 80 Despre un nou inceput §i... experience* morfilor succesive Dupa cum §ti^i , in blogroll-ul paginilor noastre personale, a paginilor constitute de catre noi inline, erau mai multe bloguri §i saituri, pagini facute experimental pentru a tatona terenul online romanesc §i strain. Dupa cateva luni, pentru fiecare locate in parte am ajuns, din diverse motive, la concluzia ca sunt neproductive din punctul nostru de vedere, asta neinsemnand ca nu au fast citite §i cdutate. Dimpotriva, de§i acolo scriam mai rar sau foarte rar in comparable cu aici, la desfiinjarea lor, contoarele ne-au semnalat vizite de ordinul miilor. Ne cerem scuze faja de cei care cautau diverse materiale in loca^iile, acum, dezafectate. Insa, nu trebuie sa se mahneasca prea mult cititorii no§tri, pentru ca o parte dintre materialele existente in aceste loca^ii au ajuns, in ceea ce vom denumi de acum incolo: WordPressul romanesc, adica aici" . Linkul spre aceasta locate, adica http://bastrix.blogulmeu.net/, reprezinta o platforma de WordPress modificata, cu baza de scriere romaneasca pentru webmasteri. De aceea il §i denumim WordPress Ro, in comparable cu blogul de aici, care este WordPress EN. Ne-am dat seama cu surprindere, ca, in timp ce in el scriam tot la fel de rar ca in celelalte bloguri dezafectate, aveam un numar imens de vizitatori. La ora actuala sunt inregistrate 15.614 vizite. In placa de scriere, in dashboardul WordPressului Romanesc exista o serie intreaga de statistici §i acolo, in spatele a ceea ce vedeji dv., apare contorizarea traficului pe pagina. Din acest motiv, cu durere in inima, ca la o inmomantare a unor copiii iubifi, le-am sters intre 1 octombrie §i 8 octombrie 2007 si, printre picaturi, am dezafectat fiecare pagina in parte, unele ramanand ca ni§te cladiri stinghere in 331 Un articol din data de 8 octombrie 2007. Adica: http://bastrix.blogulmeu.net. Mai tarziu 1-am desfiintat si pe acesta, desi ajunsesem la 40.000 de vizite pe el. 81 oceanul web iar altele fiind §terse cu totul, pentru a le muta pe WordPress RO. Motivele acestor inmormdntdri sunt... diverse. §i motivele au fost constrdngdtoare pentru noi, pentru ca sunt motive obiective. Blogul nostru din Ablog, un blog romanesc, era o platforma unde html-ul era acceptat, unde puteai pune obiecte in flash, era un loc care imi placea...pana cand au inceput sa insereze, fara voia noastra, reclame spre intalniri erotice, pe care nu le puteai §terge, pentru ca erau dorite de proprietarul serverului. Blogul nostru din Blog.com, tot un blog romanesc, incepuse sa aiba defectul de a pune de doua ori o fila audio sau video. Am reclamat proprietarului defecjiunea...§i niciun raspuns. Blogul nostru din Yahoo360 avea un fundal admirabil, am scris ceva timp pe el fara sa avem parte de defectum, era foarte cautat, mai ales de persoane din strainatate §i de tineri, aveam mulji prieteni acolo . . . dar a inceput sa nu mai accepte fotografiile §i sa nu mai ma lase sa postez. Adica ma luptam cu ma§ina §i ca§tiga...ma§ina. Insa nu era nicio eroare . . . Blogul nostru din Blogspot, care merge pe Gmail §i care, de la un timp, spre binele platformei, este §i in limba romana, 1-am dezafectat integral in ceea ce priveste postdrile §i 1-am translat in WordPress-ul Romanesc. Acest sistem de blog e eel mai bun blog pentru widgete. De aceea vom pune aici numai RSS-uri, widgete, diferite semne publicitare, forme in flash etc. Pe siteul nostru din Free web 1-am dezafectat integral de§i aveam peste o mie de vizite inregistrate pe el. Era un site cu potenje mici, preferand sa raman cu Neosite' ' INeogen, unde avem o baza de date audio-video mult mai extinsa. Siteul nostru din Brevhost (blogul §i jurnalul de aici), 1- am dezafectat datorita sistemului complicat de lucru cu aceasta platforma. Nu era complicat ca era greu, ci era complicat pentru ca avea prea multe lucruri redundante, care trebuiau create pas cu pas. Sistemul de pagini era redus §i spa^iul pe server era mic, pentru ca era un sistem free. 133 Era aici: http://bastrix.neosite.ro/. Insa, intr-o zi, toata baza noastra audio si video de aici ne-a fost stearsa de catre propietarul platformei, fara ca nimeni sa ne anunte. 82 Blogul nostra din Vox, de care era sa uit, era o platforma americana, foarte fiabila cand era vorba de manevrat date deja existente in pagina dar nu §i de ridicat date din calculator. La moartea tuturor acestor pagini pe care le creasem anterior am stat cu inima stransa...insa de la fiecare in parte am invajat lucruri extrem de importante despre managerierea complexa a datelor pe web §i despre impactul scrisului, al imaginilor...§i despre ceea ce vor oamenii, care cauta pe net lucruri religioase. Astfel am ajuns la urmatoarele concluzii organizatorice: 1 . Teologie pentru azi, http : //bastrix . wordpress . com/ §i http://bastrix.blogulmeu.net/ vor reprezenta paginile noastre de scris curent. 2 BibliotecaTeologica, http://dorinfather.wordpress.com/ va reprezenta biblioteca noastra publicitara, in care vom publicita gratuit pe toata lumea, cu file word, pdf, lit. etc, file audio §i video. . . 3. Teologie pentru azi, http://bastrix.blogspot.com/ va reprezenta un spa^iu publicitar, spa^iul RSS-urilor §i a formatelor speciale de publicitare, de publicitare gratuita §i recunoscatoare pentru munca online a diverse persoane. 4. Teologie pentru azi, http://www.freewebs.com/dorinfather/index.htm §i http://bastrix.neosite.ro/ vor fi pagini de publicitare audio- video, o baza de date la indemana tuturor, in mod gratuit. In pagina Catalogul paginilor publicitate, din blogul de fa^a, avem fostul blogroll in stare intacta, translat din partea dreapta a blogului pe o pagina colaterala pentru fluidizarea traficului pe pagina. Repetam, ca sa se retina bine! Orice articol semnat de catre mine §i de catre sofia mea pe toate paginile noastre web nu mai sunt publicate si in alta parte si ele nu reprezinta fragmente din studiile si carfile noastre aflate in manuscris, ci o munca gratuita, f acuta pe loc, in mod special pentru formatul online, oferita cu toata dragostea tuturor, o munca aproape zilnica, facuta intre doua pauze sau tainddin odihna si plimbarea noastra. Tocmai de aceea pledam pentru sinceritate §i comunicare onesta intre noi, pentru comunicarea a ceea ce suntem noi in mod spontan §i nu in mod artifical constrait, ultragandit. 83 In clipa de faja, pe Mogul pe care sunteji, in nici 1 1 luni de zile, am scris sau am creeat pentru dv. 1134 de articole §i ele reprezinta doar o farama din ceea ce se poate creea impreuna. Va ragam sa cumpaniji atent lucrurile §i sa discerned intre cine scrie pentru dv. §i cine seface ca scrie in blogosfera. La 1134 postdri avem numai 1152 de feedbackuri asumate, adica comentarii, dintre care, un procent semnificativ, sunt ale noastre iar alt procent semnificativ sunt aflari in treaba, pe care le-am lasat acolo, tocmai pentru ca sa- i demonstreze ceva anume cititorului atent 334 . Insa numaral deschiderilor de pagina, adica 111.149, cat e acum, nu reprezinta cifra reala a celor care ne citesc. E cifra reala a celor care au intrat pe pagina, dar nu a celor care ne-au citit §i ne pot citi in diverse forme, care nu pot fi contorizate de catre WordPress" , pentru ca sunt independente de el. Va dorim tuturor sa aveji bucuria de a ne citi in continuare iar noua ne dorim, ca sa avem bucuria de a va cunoa§te pe dv., cei care ne citi^i §i §ti^i sa aprecia^i efortul nostru dezinteresat! 334 Adica diferenta dintre efortul nostru si invidia sau rautatea celor care au venit la noi in treacat. 335 Prin RSS-uri si prin trafic personal de continut. 84 Cdteva considerafii la finalul „ Colocviului international al comentariului decent" [15 sept. -15 oct. 2007] Motto 336 : „Ca sa vezi cum e sa dialoghezi . . .trebuie sa ie§i din hibernarea de a nu gdndi serios la lucruri foarte serioasel". Mai inainte de orice apreciere, sa incepem cu punctul inijial al acestui proiect. QQ'7 Prima pagina, pagina de invitafie ' aparea pe data de 1 5 septembrie 2007 pe foaia web a blogului nostra. Ca o reac^ie la spiritul polemic de care ne imbacsisem pana peste poate" §i care nu era §i nu este reprezentativ pentra noi, proiectul de fa^a se dorea o masa de discufie la nivel planetar, pe subiecte la alegere. Invitajiile noastre s-au indreptat spre multe puncte de pe glob, fapt pentra care denumirea colocviului de Colocviu international era astfel extrem de motivata. Insa, ca si in parabola chemarii la nunta, nu au venit invitafii, ci au venit oameni nechemafi, dar care, in pujinele lor prezen^e au avut diverse reac^ii personale. De fapt acesta era §i scopul: impartasjrea de reac^ii personale pe diverse teme, imparta§irea de sentimente, de trairi, de crezuri personale. Paginile colocviului va stau la dispozi^ie in 7 pagini distincte: l.Zilele 1-3 2. Zilele 4-6 3.Zilele7-9 4. Zilele 10-13 5. Zilele 14-16 6. Zilele 17-20 7. Zilele 21-30 339 . 336 Un articol din data de 15 octombrie 2007. 1,7 Adica: http://bastrix.wordpress.eom/2007/09/l 5/colocviul -international-si -noi-stim- sa-comentam-decent-15-septembrie-15-octombrie-2007/. 338 Din cauza baptistilor. 39 Am renuntat la lincurile spre vechea locatie... pentra ca nu mai sunt disponibile. La fiecare zi era cate un line. 85 Vom lasa aceste pagini la vedere, sperand faptul, ca viitorul sa ne faca mai proprii dialogului, mult mai pufin egoisti §i ca ne va scoate din auto-ghettoizarea in care ne ascundem tot felul de remu§cari, fobii, excese temperamentale, neputin^e §i neajunsuri. E normal sa credem §i sa spunem asta, atata timp cat chemdrile noastre la dialog au fost extrem de oneste §i de repetate iar colocviul nu a avut subiecte batute in cuie . . . De ce au venit neinvitafii §i invitafii au stat pe tu§a? Din multiple motive, care nu i§i mai au rostul acum ca sa le disecam. Aceasta ne-venire la dialog, la imparta§ire de experienja ne-a invajat, pe noi, personal, ceva cu miros unit. §i anume, ca nu mai are rost sa inijiem proiecte interactive de propoitii sau sa cerem ceva cititorilor no§tri, atata timp cat nu avem un grup de oameni, deja pregatit, antrenat pentru a§a ceva. Adica, trebuie sa ai ga§ca ta §i apoi sa vii pe net pentru proiecte de anvergura §i nu sa cauji sa atragi oameni la dialog, care nu te cunosc §i nu au nimic cu tine in comun, pentru ca e pierdere de timp §i de nervi. Adica, ce faci, fa in familie, fa in grupul tau, ca in rest... bate vantul! Insa plierea pe membrii pe care te po^i baza nu inseamna dialog ci inseamna discufii de cugeta, discujii deja aproximate, discu^ii de complezen^a. Sunt pline blogurile noastre de discujii aranjate, intre prieteni, intre membrii familiei, pe subiecte deja cunoscute. Noi nu am vrut sa facem discu^ii deja §tiute, deja pregatite, deja memorate . . . ci discu^ii cu flux imediat, in ritmul omului care gande§te §i scrie acum, pe loc, fara ragaz. Acest lucru inseamna dialog: sa fii acum in cuvinte, cum po^i §i cum e§ti tu! Sa fii acum\ In greaca veche, pentru descurajare, deznadejde, exista substantivul 6Xiyo\|/Dxia [oligopsihia]. Insa, din punct de vedere morfematic, al compozijiei lui, starea de afi descurajat intr-o situate, de o anumita situate de fapt, de viaja, se traduce prin: micime de suflet. In Ie§. 6, 9, Sfantul Moise spune ca poporul lui Israel era in aceasta stare, de micime de suflet din cauza opresiunii egiptene, incat nu mai credea ca cineva sau Domnul, ii va scoate din robie. 86 Demonii ne sufla la ureche ca ar trebui sa fim tristi, descurajaji de cuantumul foarte scazut de eleganja, decen^a §i delicate^e din relajiile §i discujiile dintre fra^ii no§tri ortodoc§i §i in lumea de astazi, la scara globala. Micimea de suflet este o problema letala, fiindca pasivitatea nu na§te niciodata minuni. Insa nu imi permit sa fiu trist intr-o astfel de zi zambitoare, ci numai ingrijorat, in mod legitim, fa^a de acest soi de indiferen0 orgolioasd sau de indiferenla geloasd cu care ne tratam reciproc. In ceea ce ne prive§te, bucuria de a comunica cu oameni foarte diver§i ne-a imboga^it §i ne-a facut sa ne exprimam launtrul in diverse moduri §i referitor la multiple subiecte. Fiecare comentariul al nostra putea §i poate sa fie un articol de sine statator, Jinand seama de cat de pujin §i de nepersonal se scrie pe bloguri. Noi nu am pierdut timpul ci 1-am ca§tigat. Nu am numarat comentariile, nici macar nu mai §tiu ce am spus, ce am scris de-a lungul acestei luni [§i nici nu am timp sa le mai revad] dar ceva e sigur: el a reprezentat o alta etapa importanta a prezen^ei noastre online §i o invitajie la reflecjie permanenta, la auto-reflecjie §i experienja. Mul^umim tuturor acelora care au participat lacunar sau zi de zi la colocviul nostra §i, fara doar §i poate, certificam faptul ca nicio luare de pozi^ie nu a fost aranjata, tocmita sa sune astfel, ci lucrurile scrise de catre mine §i de catre so^ia mea au venit pe loc, atunci, fara sa stam la discujii. . . Cei care ni s-au alaturat, ni s-au alaturat pentru ca §i-au dorit acest lucra §i nu a fost constransi sau platiji ca sa gandeasca §i sa simta framos. Insa, dupa cum spuneam mai sus, pozitivitatea acestui demers, ne-a lasat cu o urma, stresanta pentru noi, de reticenja faja de proiecte in care sa angajam un public. Se pare ca nu avem un public care dore§te sa se implice matur in dialog §i cooperare. De aceea, amanam dorinjele cele mai framoase pentru zile cu mai multa maturitate. 87 Reflexe ateologice condifionate 340 in exprimarile publice ale domnului coleg Mihail Neamfu Uneori 341 nu e bine sa la§i sa treaca timpul...§i nici sa acoperi oamenii, daca ei nu acopera pacatele nimanui. Articolul de ieri a pus capac rabdarii noastre publice, vizavi de repetatele iesiri in decor ale colegului Mihail Neamtu, din ce in ce mai mediatizat ca „reper teologic" §i „vocaJional", dar care manifesta asidue ranchiuni anti-ierarhice §i anti-eclesiale. Daca lasam timpul sa ascunda unele vorbe, unele manifestari clare de condifionare ideaticd non-eclesiala , mai pe §leau spus: de manifestari facute cu cap pentru a parveni, pe fondul rdderii generate de Biserica §i de ierarhie cu toata foita, il facem pe colegul Mihail sa creada ca poate sa 340 Adica despre moduri de a se manifesta in public, care nu sunt proprii unui teolog dar care se fac sub paravanul titlului de teolog, in detrimentul lui si spre bucuria celor care aplauda recenzarile marlanesti la adresa vietii si a teologiei Bisericii. Mai pe scurt, Mihail Neamtu se da de teolog dar nu naste opere teologice ci, sub eticheta teologiei, isi permite sa iasa in spatiul public cu o critica revansarda la adresa vietii Bisericii, pe care iti da impresia ca o priveste ca pe podul propriei palme. 341 Un articol din data de 17 octombrie 2007. Fotografia care prefateaza articolul de fata il reprezinta pe Mihail Neamtu... si ea ii apartine, fiind editata de catre sine la nivel online. 342 A se vedea: http://www.cotidianul.ro/epistola_unui_pastor-34078.html. 343 Mai explicit: manifesta idei antieclesiale preluate din spatiul cultural pe unde se misca, pentru le face pe plac acelora, care nu prea sunt dusi la Biserica si nici nu sunt prea mult inradacinati in viata duhovniceasca. 88 injure §i sa rada de oricine . . . ca tot o sa fie preot §i mare teolog al Romaniei. Insa, daca vrei sa fii nesimjit in mod repetat, daca vrei sa impro§ti cu insulte, salutate de catre ah;ii, pe ai Bisericii, trebuie sa ni asumi §i buna-zicere directa catre tine sau dezicerea noastra de astfel de comportamente huliganice vizavi de ierarhia Bisericii, taxate drept „curaj", prin care s-ar „deparazita" Biserica Ortodoxa Romana de trecutul sau comunist. Prea multe iesiri in decor ale colegului Mihail, pentru ca sa fie purine! Articolul de ieri nu este un unicat. Este un excessum de fidelitate, o persistare intr-o lupta de gherila...cu ce nu \\i place \\q din Biserica ta, pentru ca nu injelegi de ce s-au petrecut lucrurile astfel. Mai pe direct, ele sunt manifestari juvenile, repetate, de exhibitionism marlanesc, duplicitar, un suvoi de resentimente fara fond. Adica ce mare dreptate avem noi, faja de cei care au trait pe timpul fostului regim? De ce suntem mai breji sau ce am facut noi mai mult pentru Biserica noastra, de ne permitem sa punem scaunul Judecajii de Apoi in anul 2007? Cand am citit pp. 9-36, Introducerea din Gramatica Ortodoxiei 344 a colegului Mihail, m-am inspaimantat. Nu pentru ca erau lucruri geniale... ci pentru atmosfera execrabila a scriiturii sale, pentru aplombul fals-superiorist al discursului sau, pentru excesul de luciferism pe care il emana pozi^iile sale criticoide. Cand am citit cartea, am scris un articol pe blog intitulat Duplicitate juvenild 345 , dar persoana care a scris-o nu a fost numita. As. fi vrut, ca §i atunci, ca sa nu scriu aceste cuvinte, ca abia ma lini§tisem cu apologismul de cartier, care nu are sprancene, nu e fardat, ci e numai cu ratul prin toate cele care nu se preumbla. . .prin stele 346 . Insa, sa aducem discujia spre articolul de ieri, prin ni§te sintagme din cartea cu un prea pompos nume: Gramatica Ortodoxiei. A se vedea: Mihail Neam^u, Gramatica Ortodoxiei. Tradifia dupa modemitate, Cuvdnt inainte de Mihai Sora, Ed. Polirom, 2007, 308p. 345 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2007/06/08/duplicitate-juvenila/. 346 Aluzie la un vers eminescian. 89 Dupa cum o sa citam [va invit sa o cith;i!] nu e o introducere in evlavie faja de Biserica §i Tractive, ci o introducere in sarada, in demolarea utopica a fejei „ne- sociale" §i „anti-intelectuale" a Bisericii. Incepem citarile. A existat/exista o asimetrie intre agenda publica a 'l AH Bisericii §i carturarii romani , cercurile pravoslavnice manifesto rezerva §i complexul marginalitafii . . . Nu mai tai cuvintele, ci le subliniez, ca sa se vada simpatia §i injelegerea autorului fa^a de Biserica unde vrea sa slujeasca ca preot in curand. Continuam citarile: avem o Ortodoxie ancestrala, bulversata de geometriile variabile ale spiritului modern, timida in faja stilisticii culturale apusene, incapabila de ironie §i autodistanfare, de relativizare a autoritafii sale. Biserica e nedumerita in faja statului laic iluminist 349 . Ea este nostalgica pentru varsta de aur a Bizan^ului, imaginata ca un paradis intrauterin. Ortodocsji sunt vana^i de efectul unui nombrilism sentimental [adica de excesul de sentimente; speram sa nu gre§im], ei au numai instanfieri empirice, pentru ca reculul teologilor ortodoc§i faja de timpul occidental nu a avut temeliile unei infelegeri inalte' . Apologejii Ortodoxiei, care s-au manifestat vizavi de modernizarea anticre§tina a Romaniei, au suferit de o miopie completa. Aceasta Ortodoxie romaneasca de secol 20 a fost structural antimoderna, primejduita de marele rise al ideologizarii ei. Ortodoxia romaneasca este o cutuma religioasa impersonala . Pozh;iile ierarhilor romani sunt confortabil-soporifice [adica sunt comfortabil-somnolente, pentru ca episcopii, in viziunea domnului Mihail, sunt... sedafi?\; adj. soporific, venit din fr. soporifique = somnifer]; Biserica Ortodoxa Romana a avut §i are o reacfie si o legatura romantica cu Universitatea §i §coala in general; BOR nu stie sa isi asume dimensiunea viefii publice, care nu inseamna numai misionarism si filantropie; nu stie sa converseze cu scientia seculara; nu incurajeaza pasiunea cunoa§terii; nu are logica competifiei; nu mizeaza pe pariul publicitafii . 347 Mihail Neam^u, Gramatica Ortodoxiei, ed. cit., p. 9. 348 Idem, p. 10. 349 Ibidem. 350 Idem, p. 10-11. 351 Idem, p. 11. 352 Idem, p. 12. 90 Imperativul ortodoc§ilor de acum, spune domnul Mihail Neamju, trebuie sa fie ie§irea din minoratul mimetic, adica din imitajia de joasa speja §i din sfera nevredniciei decerebrate, adica din nevrednicia lipsei de minte . In afara scrierilor lui Teodor M. Popescu 354 , Staniloae 35 ' §i Scrima 356 ...carturarii romani nu au putut sa suporte invecinarea cu nelini§tile disciplinelor umaniste, nu au fast capabili de mari sinteze, au fost obsedaji de romdnismul ingust, de captivitatea balconied a civismului local, au dat dezastruoase solufii teologico-politice, in spajiul vernacularitajii noastre nu am avut oameni cu o constiinfd QC'7 ^^8 istoricd largitd ca Pavel Florensky §i Serghie Bulgakov iar magisterul Bisericii s-a rupt de mediile de refleciie profunde [a se citi: de intelectuali, care e, de fapt, marea miza utopica a confratelui nostra!]" . Exista un vacuum de refleciie asupra multor teme democratice din partea Bisericii §i nu numai 360 , PFP Justinian 361 a promovat un trist mariaj intre apostolatul social §i propaganda marxistd 362 , preojimea ortodoxa are un discurs autist, teologii ortodoc§i romani vorbesc intr-o limba de rumegus comunistic 363 iar noi ne scuzam incompetent §i pripeala pepremisa evlaviei 364 . „Discursul neopa§unist [al BOR, adica mioripc 365 , fara racordare la Tradn;ie n.n.] are vadite tonalitaji melodramatice, cu origini intr-un decelabil complex al persecujiei. Ortodoxismul emite doar interjecfii inapte [fara a fi in stare n.n.] sa-§i articuleze ideea. Un eseist combate homosexualitatea pe criteriul umorilor sale personale, fara sa asimileze logica vasta a tradijiei; altul i§i condamna congenarii cu argumente de gustibus non disputandum 366 . 353 Ibidem. 354 A se vedea: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/P/T eodorMPopescu.html. 355 Idem: http://biserica.0rg/WhosWho/DTR/S/DumitruStaniloae.html. 356 Andrei Scrima: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Scrima. 357 A se vedea: http://orthodoxwiki.org/Pavel_Florensky. 358 359 Idem: http://it.wikipedia.org/wiki/Sergej_Nikolaevi%C4%8D_Bulgakov. Mihail Neam^u, Gramatica Ortodoxiei, ed. cit., p. 13. 360 Ibidem. 361 A se vedea: http://www.patriarh.ro/Justinian/index.php. 362 Mihail Neam^u, Gramatica Ortodoxiei, ed. cit., p. 15. 363 Idem, p. 21. 364 Idem, p. 23. 365 Aluzie la titlul cartii lui Romeo Valentin Musca: Ortodoxia mioritica, o alta carte pamfletara, asemanatoare celei de fata a lui Mihail Neamtu, care atenteaza la viata si experienta Bisericii Ortodoxe. 366 Expresie latina: gusturile nu se discuta. 91 Nu critica premiselor ontologice care subantind o anume construe^ e a subiectivitajii conteaza, ci inculparea fdfnoasd, in numele unei idiosincrasii personate" 361 '. Rabdarea de a cita atatea porniri juvenile ale colegului Mihail, sper sa nu fie tratata ca o idiosincrasie personald, adica drept o reatfie adversd, din motive de „invidie fraternala". Pute^i sa citiji intreaga carte §i toate articolele colegului nostru, unde exista foarte multe lucruri sclipitoare, dar §i astfel de derapaje nefiresti pentru un teolog, pentru ca sunt probleme nerezolvate, de culise, ale autorului lor. Articolul de ieri, in care colegul Mihail poarta §mechere§te, la nivel lingvistic §i nu faptic, intreaga drama a ierarhiei BOR in spate, ca un adevarat Hercule al tranzijiei, nu e decat o piatra de scandalis 369 . . .pentru catva marun^i§. Adica o vindere pe doi carna^i a unei constiinje de teolog intr-o continua ratare, intr-o ratare sagace, intr-o departare plina de animozitate fa^a de Biserica unde el a fost zamislit cu minte agera. Nici Cotidianul §i nici Oxfordul nu au facut din Mihail Neamju un om cu capulpe umeri, ci Biserica maltratata verbal de catre el! Asist cu strangere de inima (i-am spus-o de mai multe ori in particular §i o sa i-o mai repet), la caderea lui pe panta revendicatismelor de tot felul, in loc sa se ocupe de studii de Teologie patristica, cum spune ca face §i vrea sa faca §i de sfin^irea vie^ii lui. Pentru astfel de atitudini repetate . . . eu unul nu voi striga, in inima mea: Vrednic este! la viitoarea sa hirotonie. Daca Biserica in care tu e§ti e retrogradd, e proastd, e incultd, e barbard, e grobiand, e o tdrdturd. . . §i tu e§ti singurul cal alb, care nu ai avut nimic cu comunismul, dar ai rdbdat vitejeste ororile sale §i nu ai facut nimic pentru Biserica ta, decat sa o injuri pe la spate, §mechere§te . . . atunci ce fel de teologie sa a§tept de la colegul Mihail, daca intr-o mana are mistria predicdrii §i in cealalta mana pi chamdrul demoldriil Am mai facut odata pogoramantul sa §terg un alt articol, cu referire la colegul Mihail, de pe blog, la cererea sa. . .in care ii spuneam cam acelea§i lucruri, mai pe scurt. Acum nu se va mai repeta acest lucru. 367 Mihail Neam^u, Gramatica Ortodoxiei, ed. cit., p. 23-24. 168 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Heracle. >69 Expresie latina: piatra de poticnire/de scandal. 92 Daca ii este ra§ine cu ceea ce a scris §i nu vrea sa se scrie ceva rau despre el [adica adevarat], sa dea la topit cele doua car^i deja publicate in care a insinuat numai astfel de caracterizari „frumoase" la adresa Bisericii sale. II rugam sa se disculpe public, ca pastoral Jon 370 ieri, ca tot a remarcat gestul acestuia, cat mai are con§tiim;a lucida, dar, mai ales, sa se indrepte, daca vrea, ca in viitor, pe al nu §tiu catelea numar, dupa Dumitru Stdniloae, intr-o citare a reperelor secolului al 21 -lea, sa scrie §i. . .Mihail Neamfu. 370 Iosif Ton, care a vorbit despre cum a colaborat cu Securitatea. 93 Despre singurul milionar romdn... care lasa banii sa cur gape rani Q'71 Aseara , 20 octombrie 2007, doamna Andreea Marin-Banica" , la Surprize-Surprize' , a avut con§tiinJa framoasa, cu totul laudabila din partea noastra, sa spuna un adevdr dureros al culiselor emisiunii, dar §i al societajii romane§ti in ansamblul ei. Avea doua cazuri grave de rezolvat: o domni§oara de 21 de ani, campioana la §ah, care avea nevoie de bani pentru o operate ca sa mearga din nou, dupa ce coloana vertebrala ii fusese atacata de un virus rar §i o alta domni§oara, cu o tumoare la cap, care necesita o intervenjie chirargicala imediata. Era treaba de 7000 de euro pentru domni§oara §ahista §i 20.000 de euro pentru domni§oara cu tumoare, pentru ca interven^iile medicale, programate in strainatate, sa aiba loc §i cele doua domni§oare sa aiba noi §anse de bucurie §i de normalitate. Acum vine partea cu cdutatul banilor. La cine sa cerem bani? Cioc-cioc-cioc la maharii Romaniei, la miliardarii de carton, de azbest §i de sange [pentru ca unii fac bani §i din sangele altora]...§i nu curge niciun franc. De ce? Au alte priority §i nu se poate sa le ajute. Marii filantropi de televizor, afaceri§tii nosfri cu inima de poitelan, grangurii polei^i cu intenjii nobile, marii bancheri, finanji§ti §i speculatori de oportunitaJi...nu dau niciunul din urechi. §i aici vine...uluirea, care trebuie sa inchida gura ipocrijilor! Doamna Andreea §i echipa dumneaei (ca §i cand Romania ar fi o Jara de zece in§i)... ciocanii la primii 9 bancheri §i nimic auz..., pentru ca apoi sa ciocane la ultimul bancher, la bancherul pe care toji il iau in deradere ... la George Becali 314 . 371 Un articol din data de 21 octombrie 2007. 372 Despre sine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andreea_Marin_B%C4%83nic%C4%83. Emisiune pe TVR 1, acum desfiintata...A se vedea saitul: http://www2.tvr.ro/surprize-surprize/. 374 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Becali. 94 George Becali...e ortodox, nu adventist, mason, satanist sau scientist*. Asta vrea cu ai lui, cu fara. . . Si ailal^i: ha, ha, ha, ha. ha! 375 ... George Becali §i mama acestuia, in Catedrala mitropolitana din Ia§i, in data de 14 oct. 2006 376 . Acmn nu ii fac campanie elector aid domnului Becali. Eu sunt apolitic §i prin vocajie §i prin structura interna. Dar, dragii mei, sa nu remarc o asemenea dramatica realitate, ca, dintr-o Romanie de bdiefi destepfi numai ala care e crezut „prost" §i „agramat" ajuta, e strigator la cer! E strigator la cer cand nu remarci adevaruri sfinte, realitaji zguduitoare, intamplari cutremuratoare. §i intamplarea de acum e §i sfanta, §i zguduitoare, si cutremuratoare. Pai cum a§a?! Sa scoji lacrimi de bucurie unor oameni in deznadejde cu banii tai . . . e un lucru sfant. Nu conteaza daca ii dai la mi§to, ca sa te dai mare cu ei sau ca sa i|i faci reclama. Nu conteaza daca banii sunt cura|i sau murdari . . . ci conteaza ce efect au ei in inima celor care ii primesc ca pe un dar din cer §i care renasc increderea in ni§te oameni, care readuc viaja in oameni. Puteau §i ceilal^i sa se dea mari §tabi, mari filantropi, mari ajutatori. Pentru ca prea putin ii intereseaza sa isi ajute compatriotii in vreun fel. 376 Un fragment dintr-o fotografie mai larga, existenta pe atunci in articolul sau de prezentare din Wikipedia citat in n. 374 a cartii de fata. 95 Nu avea Jiriac 377 , Vantu 378 , Patriciu 379 etc. ... 27 de mii de euro? Dadeau §i ei 10 euro, a§a, ca la milogi. Dar, dadeau, a§a, lafenta, ca sa spuria Andreea Marin, ca da, a dat §i Vantu 10 euro, sa-i traiasca familia! De ce e cutremurdtor §i zguduitor cazul asta? Pentru ca asta e Jara noastra, ace§tia sunt oamenii no§tri cu...inima albastra 380 . Nu vreau sa generalizam! Poate ca se mai gaseau o mie de ah;i oameni ca sa dea ceva. Poate Andreea Marin nu s-a dus unde trebuia. Poate i-a gasit intr-o . . .pasa proastd. Poate ca, urand-o pe Andreea Marin, §i-au dat seama ca nu trebuie sa fie buni cu ah;ii. Poate . . . de o mie de ori poate . . . Insa. . . sa vina George Becali §i sa dea tot. . . iar noi tot pe el sa il luam in sulije toata ziua inseamna sa avem rat §i nu obraz. Totu§i, trebuie sa observam faptul ca acest ortodox, cu toate pacatele lui, face ceea ce nu face nimeni primprejur pentru defavoriza^ii Romaniei, adica pentru aia escroca^i la inchiderea fabricii, la desfiinjarea CAP-ului, pentru aia cu pensie mica, pentru aia care §i-au pierdut ma§ina sau casa la CARITAS , la banca nu §tiu care devalizata sau in tot feluri de turbulenfe aranjate. Cred ca trebuie sa stam in ca§ §i sa fim drepji cu dreptatea! Cand George Becali primea o distinctie din partea unui mitropolit al Bisericii Ortodoxe Romane sau daca va mai primi si alte decorajii sau posturi de conducere §i le primeste pe drept sau si le cumpara pe drept, daca totul e de cumparat §i de vdndut in Romania, atunci le merita. Sa faca §i al^ii la fel, de inima milostiva sau par§iva. . .dar sa ajute pe oamenii necajn;i ai acestei ^ari! Sa dea §i infractorul §i neinfractorul banul din cont...ca sa iasa spitale, pensii, case de batrani, bilete de odihna. . .numai sa iasa! 377 Ion Tiriac: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_%C5%A2iriac. 78 Sorin Ovidiu Vantu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Ovidiu_V%C3%A2ntu. 179 Dan Costache Patriciu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dinu_Patriciu. Adica falsii nostri domni, falsii oameni caritabili. 381 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Caritas,Joc_piramidal. 382 E vorba de IPS Laurentiu Streza, care, in toamna lui 2006, i-a acordat, la Sibiu, lui George Becali „Crucea Andrei Saguna". De ce a primit-o? Pentru ca a ajutat pe romanii care au lost calamitati de inundatiile care au afectat Romania in 2005 si 2006. 96 Insa, se pare, ca doar create blocul, create uzina peste noapte, se excaveaza aurul, se vinde \i\Qiu\ §i lemnul neprelucrat...§i romanul sta cu cu§ma intr-o parte, gandind la faptul: de ce este elfuratfara voia lui. Gestul doamnei Andreea Marin-Banica de a spune istoria colectei . . . e de laudat. Gesturile caritative multiple ale domnului George Becali sunt de admirat. Sunt de admirat §i de urmat. De urmat dupa puterea fiecaraia. Daca un om care nu are facultaji §i doctorate §tie sa fie bun, sa fie milos, nu conteaza din ce motive, cei care le au pe toate §i nu fac aceste gesturi, la nivelul lor §i nu al lui... pot fi ei numn;i oamenil In rugaciunile noastre personale, ace§ti doi oameni sunt de mult timp prezen^i §i ma bucur ca se reinnoiesc in inima noastra prin noi motive de generozitate, demnitate §i caracter. Daca generozitatea poji sa o cumperi cu bani iar demnitatea se poate ca§tiga prin alianja sau mariaj . . .caracterul nu se prea cumpara §i nici nu se imprumuta. 97 Cyborg Reloaded sau schimbdm pe CMD cu CL 383 Voi scrie" un curs despre cyborgii existent in wp ? Adica despre blogurile de ni§a, aflate la imbinarea dintre natural §i artificial, dintre troscot, adica dintre iarba verde de acasa 3 * 6 §i caducitatel I don't no, Romania! ~ A Insa voi scrie, cu siguranja, in acest moment, despre. . .succesiunea cyborgica. Despre o preluare de stafeta, care, dupa parerea noastra [poate fi infirmata] este un fiasco din start. Dupa cum aji auzit CMD intra in relantiu, in joe de glezne, adica in slow dance 3 **... §i apare marea speran|a a 383 II schimbam pe Cruceru Marius David (CMD) cu Cristian Lucaci (CL). Pentru ca ideea reasamblarii robotilor dorea sa spuna faptul, ca vrea sa vina alt baptist la nivel online, care sa il inlocuie pe Cruceru in lupta cu noi, dar care nu aducea nimic nou...ci continua aceeasi strategie puerila de a-i atrage pe ortodocsi la ei pe blog si aceeasi lipsa de munca autentica. Fotografia a reprezentat dezgustul meu fata de...preconizata schimbare de stafeta, care nu s-a mai produs in cele din urma. Din cauza acestui articol? 38 Un articol din data de 21 octombrie 2007. 385 WordPress. 386 Aluzie la: http://www.youtube.com/watch?v=G9fXb.TltFIg. 387 In engleza: Nu stiu, Romania! In engleza: dans usorllinistit. 98 sfar§itului de 2007: CL 389 , un alter-ego ie§ean, care are viziune [ma enerveaza teribil folosirea acestui cuvant, in sensul lui de mana a treia, in tb 390 ] §i pe care 1-a inspirat CMD in ianuarie dar a dat coljul la iarba in . . . octombrie" El ne ameninja din prima: „Ve^i cunoa§te . . . ". Adica, daca l-afifacut la nervi pe CMD iar el §i ai nostri v-au facut la ratingul inchipuit, fratele meu ortodox §i privitori de pe margine, eu o sa-1 fac pe icsulescu, adica pe mia 392 i i ,393 persona ...knock-out . Semnarea adeziunii de succesiune: ianuarie 2007 CMD [ in lima ianuarie 2007]: Frate CL, de ce nu vreji sa participa^i la marea stramtorare, adica la marea intrecere de pe wp? CL: Crede^i dv. CMD ca sunt capabil de o asemenea acfiune informal CMD: Cum sa nu! Eu o sa ma bat cu falsul leu din Singapore 394 , adica cu inamicul necolonializat 395 §i dv. privi^i. O sa vina luna octombrie, eu o sa ma dau de obosit, de stresat, iar dv., in^elegand a§a...cu a§a 396 , o sa-1 face^i mart. CL: Eu ma las calauzit de viziunea dv., frate CMD, daca QQ'7 zice^i ca este simplu. Dv. aji fost secretarul lui... , pe fostul anotimp. Noi va respectam . . . Se poate?! Ne vom incadra in infanteria terestra, insa, pana in octombrie, vom survola cu multa aten^ie. . .tabara inamica. Vom fi numai urechi §i ochi. CMD, rase imbujorat... dar §i pu^in deformat, pentru ca nu avea incredere in CL, §tiind ca o sa-i ca§une rau la un 389 A se vedea: http://cristianlucaci.wordpress.com/. 390 Teologia baptista. 391 A se vedea: http://cristianlucaci.wordpress.com/2007/10/19/a-murit/. Adica anunta retragerea lui Cruceru din WordPress. 392 In italiana: propria mea persoana. 93 In engleza: lovitura dobordtoare/finala. Adica il voi face si pe el sa nu mai scrie online. 394 a i ■ - Adica cu mine. 395 Adica: neevanghelizat (din punct de vedere baptist). 396 Aluzie la numele blogului lui Cristian Lucaci, care e bun de blog pentru gangsteri si nu pentru baptisti. Insa el exprima, pe deplin, moduld e a actiona si de a gandi al baptistilor. Te iau cu una cu alta, cu ce iti place... dar sa vii la ei la adunare. Asta conteaza pentru ei! 397 Paul Negrut: http://negrutpaul.wordpress.com/. 99 moment dat §i va face BBR-ul 398 de ras. Insa, zise sa o faca §i pe asta. Octombrie 2007, inplin viscol... CMD se pensioneaza brusc [§i, cu toata pensionarea, ratingul o sa-i stea in floare 399 ca lui Marius Tuca emisiunea 400 , de§i ea nu mai exista], insa, inainte de pensionare, cu vreo doua saptamani, aparea CL 401 . In doua saptamani, CL scrie despre viaja sa nefericita, despre intoarcerea lui la Domnul, §i 12 articole...in care se continua cancanul CMD-ist de trista amintire in floare. §i, pentru ca era inainte de 14 octombrie, §i fiind §i de la Ia§i, pleo§c cugetare: Ce-or sta ortodocsii astia la Sfintele Moaste ale Sfintei Parasheva, in loc sa vina la noi, care nu avem Sfinte Moaste? Insa, omul, scrie „finuf ' , prudent. . .El §tie asa... si asa. El se a§teapta sa dea ochi cu cine nu trebuie sau cu cine n-ar vrea sa se intdlneasca 402 , insa, acum...crede ca §tie toji a§ii de trefla, de carou §i de sarma ai baiatului cu ochii verzi 403 . Mai indulcim pujin atmosfera, nu?! In plina era a colajului simbolistic postmodern ne permitem sa bagam totul in oala discursului persuasiv. Deci 12 articole §i.. .2446 de vizite. E ca la „leii sunt p-aci, pa undeva" : a pus ni§te poze mai ieri §i aseara era sa manance bara de sus a wp-ului 405 . Tot la fel §i cu CL-ul nostru: 12 maranjele §i...2 mii de vizite. " 98 Biserica baptista romaneasca. 399 Si am avut dreptate! Acum transleaza tot ce are pe http://patratosu.wordpress.com/ (ultimul articol e din 1 9 octombrie 2009), in mod zilnic (pentru ca nu mai are chef de scris) pe http://mariuscruceru.ro/, dupa care, probabil, ca o sa desfiinteze primul lui blog. 400 Marius Tuca Show. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marius_Tuc%C4%83. 401 In WordPress. 402 a i ■ - Adica cu noi. 403 Tot despre mine e vorba. 404 A se vedea: http://danielfarcas.wordpress.com/. 405 Adica si pe Cristian Lucaci si pe Daniel Farcas ii ajutau baptistii lor ca sa intre in top 100, intrand la ei in nestire si facandu-le astfel rating, desi ei nu aveau ce sa arate la modul masiv, extraordinar. Si acest rating uluitor 1-au simulat de fiecare data, cand vedeau ca cineva ar avea same sa se lupte cu Teologie pentru azi. 100 La sfar§itul saptamanii, care abia incepe, va avea 4000 de vizite, intr-o lima 50 de mii de vizite, peste 3 luni 500.000 de vizite, peste un an. . . incredibilul scor de 5.000.000 de vizite, 14.000.000.000 de comentarii §i marele orgoliu ca a fost... al doilea cyborg de vifa nobila al wp-ului, fapt pentru care trebuie sa dea stafeta altuia. Adica nu au baterii duracell 406 , care dureaza o viaja 407 . Ci numai baterii obisnuite §i, la un an, cer, frate, schimbarea 408 , ca se canjesc de atata concurenja. De aceea, previzionam §i noi [daca tot e sa vorbim peiorativ despre viziune], despre ascensiunea sudoripara a lui CL in urmatoral an de zile. Dar am zis sa i-o zicem noi primii. . . .ca sa fie asa... si asa. Ieri a facut gre§eala sa intre, cu masca pe faja, §i sa citeasca ce e ala un blog, la noi pe blog, pentru ca trimisesem un link catre un articol de pe Technorati 409 , cu subiectul cu pricina. §i a scris ce e acela blog de la weblog, luand propozijia ca atare, de§i articolul era in afara subiectului pentru inifiafi. Adica omul care se pregatea sa arunce o mica grenada in ograda noastra de cateva luni de zile, nu prea §tia cum e fenta cu blogul asta. Nota 2 la. . . inteligen^a aplicata. Nota 10 la lipsa de experienja, adica la a§a...§i a§a. Serviciile secrete insa au imixtionat cyborgicitatea de data asta... CL . . . vrea scandal. . . ca teologie vrea ca CMD . Lol , frate! Teologie nu va scrie 412 , decat daca se scremelse mobilizeaza interior de vreo 4 ori mai mult decat stafetistul de dinainte 413 . . . dar rating, frate . . . va avea din plin! Nu sunt deloc mama omida 414 , dar am invajat asa...si as a, de la alteritatea lui CL 415 . Pentru ca §i el a venit cu familia, cu facultatea W 416 toata, cu toata partea de nord a Romaniei dinspre est...iar eu, 406 A se vedea: http://wwwl.duracell.com/procell/home.asp. 407 Aluzia la reclama TV a acestor baterii. 408 Adica Cruceru nu a putut sa reziste niciun an cu scrisul pe blog. 409 A se vedea: http://technorati.com/. 410 Adica deloc. 411 Lol = laugh out loud = ras prelung. 412 Lucaci. 413 Decat Cruceru. 414 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mama_Omida. 415 Am inteles cat de parsivi si nepregatiti sunt, in acelasi timp, pentru dialog. 101 sarmanul de mine, stau numai cu foaia in faja...§i sunt singur cue. Dar, de diminea^a, pe nepusa mare, e bine sa ni cante zll *7 cucu, nu cucuveaua!, ci cucu, pentru ca ...[trebuie sa §tii folclor romanesc ca sa cite§ti toata fraza] . Bun venit noule cyborg! Daca n-aji invajat de la eel de dinainte ca e pierdere de timp sa fhi altul §i ca e mai bine sa fifi dv. insivd . . .spor la rating! Forjaji-l la maximum. . .ca orgoliul e asigurat! Ve^i avea, ca la Mari Romdni, o audienja A I Q perplexanta. . . dar gonflata ! §tiji ce spun, nu? Doar W 419 . este pavilionul academic sub care va duceji existen^a. Noi va vom sta... aproape 420 , §i la asa... si la asa §i la altele...cu altele. Daca va bucuraji ca v-am scris, bucuria aceasta dauneaza grav sanation! Fiji calm... pentru ca in 10 luni sunteji inca novice la privitpeste gard\ Semnat: Cel care stie asa... si asa... 416 Colegiul Richard Wurmbrand, unde activeaza ca profesor: http://cristianlucaci.wordpress.com/category/crw/. A se vedea si saitul institutiei baptiste de mvatamant: http://www.wurmbrand.ro/. 417 Sa te spurce. 418 Baptistii au manipulat ratingul din rasputeri pentru ca sa ajunga Wumbrand mare romn. A se vedea: http://www.mariromani.ro/primapagina.php. Extremistii ortodocsi au facut acelasi lucru, insa votandu-1 in disperare pe Sfantul Stefan eel Mare, care a ocupat, in cele din urma, locul intdi. 419 Wurmbrand. 420 Adica va vom urmari evolutia online. 102 SenzaiionaW! Discuiii secrete... online* 21 ADO CMD se intoarce de la Media§. Zapada, zoaie. . . Sta cu lampa aprinsa, ca batranul Diogene 423 , a§teptand ca CL-ul maichii sa zica §i el ceva interesant, ca sa ajunga pe locul 1, unde acum e muzica tehno. Nicio problema: acum e pe locul 7 ! Agitatorii agita patratul 424 ca sa devina cub. Ei sunt pe pozi^ii. AD^ Cu cat sunt platiji . . . ca sa? ... Li se da o nota 426 , un cear§af, o faja de masa, 1000 de euro, o vacan|a la mare? Pentru nQ\m\\2i\r. fi§a de ledum nr. 1. A se citi cu aten^ie 427 . Deci ziua de 22 oct. 2007. Dimineaja. Ora 10. 34 ante meridian. CMD, dupa discu^ii de seara, noapte §i dimineaja, secrete, in§urubate in telefon §i chat cu CL, adica cu bateria Duracell 2, merge pe calea destinului. . . A se vedea fi§a a doua de ledum . A se citi cu maxium de seriozitate. Fara emoticon! draga Cristi, doua sfaturi 1. nu-i raspunde lui Bastrix, Nu rmerita! Cea nnai buna forma de a-i arata dragostea in casul lui este sa il ignori. 2, pe Dadatroll pune-l la spam, ca se scapa des, are incontinenta, isi marcheaia teritoriul la fiecare colt de blog, Mai sint si altii, Cum apar, cum iti spun, Pentru "igiena" blogului tau, de la un "batrin" ^ » by pitntosu October 22nd, 2007 at 10:34 am Discujia, pe cat de lapidara, pe atat de expresa. Un articol din 22 octombrie 2007. 421 422 Tot despre Cruceru si Lucaci, ca si in articolul anterior. 423 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Diogene_din_Sinope. 424 425 Adica blogul La Patratosu, primul avut de Cruceru. Manipuleze ratingul. 426 Buna la examene, pentru ca multi sunt inca studenti. 427 Indicam articolul anterior din aceasta carte. 428 In fotografia de mai jos...Marius Cruceru, alias Patratosu, il sfatuieste pe Cristian Lucaci in ceea ce ma priveste si vorbeste si despre un alt creator de online, care era baptist... 103 Cyborg I 429 , conform previziunilor, indicheaza, el indicheaza sau marioneteazd [de la a face marionetd pe cineva] pe Cyborg 2 430 . Lecjia de astazi: igiena blogului. Lecjia se da in direct .. .pentru ca sa se vada transparent, luxul de transparent al membrilor BBR 431 , care i§i fac bloguri dar le e teama sa scrie sus, pe ele: Bdi, cititorilor: noi suntem baptisti si ne place cu ce suntem! N-avem frate nimic cu tine... Bravo! Scrie cine e§ti...§i scrie ce urmare§ti, ce crezi, nu asa... si asa. Lecfia de igiena consta in . . . discriminarea lui Bastrix ~ . CMD §tie ca ma enerveaza sa ma confimde cineva cu anagramul blogului , pe care 1-am mai explicat §i, de aceea, cand eu scriu Cruceru el scrie Bastrix, pentru ca sa se vada de unde este; adica ce fel de neam de soi este. Adica eu nu ii spun cap pdtrat, adica Pdtrdfosu, cum il alinta ucenicii [nu spun care!] iar el ma ia cu Bastrix. Da-o cu bastrix in continuare, frate, §i vezi ca o sa vina domnul Jon sa scrie pe blog in seara asta! E musai! Vine suta inmie! CMD §i discriminarea. Baiatul zice sa s-afript de 3 ori cu dialogul cu mine, dar el cam frige ortodoc§i pe unde apuca. Dupa cum previzzionam, CL este mai pu^in coljat decat CMD. Nu are grade pe umar cate trebuie. Probabil. . . Sau poate o sa ii dea aprobare Bucurestiu', sect. 5, §i o sa vina cu mai multa. ..alternanfa. Adica, lec^ia de astazi: fii igienic! CMD: Fa-o igienic 434 .. .nu ca Reme§ 435 ! Vezi ca telefoanele i^i sunt ascultate 436 §i...nu trebuie sa dai in vileag...pachetul! 429 Marius Cruceru. 430 Cristian Lucaci. 431 Bisericii baptiste romanesti. 432 Adica a mea, dupa cum le placea baptisilor sa imi transforme userul de WordPress in nume de familie, desi CV-ul meu, in comparatie cu al lor, era la vedere. 433 A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2007/08/22/anagramul-bastrix-si-o- scurta-istorie-pentru-cei-interesati-de-statistici/. 434 Adica bateti joe de ortodocsi la nivel online dar nu lasa urme ca sa te vada Pr. Dorin Piciorus! 435 Decebal Traian Remes (http://ro.wikipedia.org/wiki/Decebal_Traian_Reme%C5%9F), pe care 1-au prins in flagrant cu caltabosul... A se vedea si: http://www.gandul.info/news/caltabosul-remes- partea-doua-video-954 179. 104 Nu te spala in public ca mine, ci a§tepata-l la stramtoare! Noi o sa te ajutam cu ratingul. Daca e§ti vizitat de mai multe ori, baie^ii din wp vin la tine, tu te dai de amabil §i...vei fi considerat mai degtept iar el va ramane de fraier, chiar daca scrie mult §i bine. Nu conteaza daca tu e§ti mai . . .pirpiriu . . . Ci a§teapta\ El zice de tine. Tu astep^i. Apoi cand i-o fi lumea mai draga lu' fratele bastrix, tu te dai de discriminat, de atacat, de insultat... Spui ca ai fost atacat in orgoliul propriu, te dai de cadru universitar, de familist, de pastor apreciat, noi venim cu bascula cu mineri . . . facem un atac da gherila, da-la care te-am invajat. . . §i ii mam maul. E corect?! CL: Da, sa tran;i! Nu scot niciun sunet. Nu zic nici passs. Daca dv. taceji, eu . . . silentio stampa CMD: Foarte bine! . . . A§a mi s-a transmis de la . . . , a§a Ji-am spus...Tu fa a§a...§i a§a. Fara rumoare, fara spume prea multe. Te dai de intelectual, de non-agresiv, il la§i in pacc.ca cine sapa... cade unde sapa. CL: Lol! A§a vom face. . . Comentatori... binevoitori ai articolului „Parinte Dorin, de ce va strufocaji atat de mult 439 ...§i ce fel de atitudine detestabila este aceasta a dv.? A§a se comporta un pr*** 440 ...cu bapt**** 441 agresivi, inve§mantati in blana de miel de astrahan? Ce v-au facut ei? Ce tot va considera^i atacafi, voi, ortodoc§ii?? Ca noi am fost „martiri", ne-a „martirizat" regimul comunist. . . Ne-a dat vize §i am plecat, impreuna cu evr*** 442 ...in America §i, dupa revolu^ie 443 , ne-am intors ca sa va inva^am cum se face...noua schimbare la fa}a 444 a Romaniei preconizata de Cioran [ De Cioran 445 , nu de Brucan 446 \]". ~ Adica eu il urmaresc. . . 437 In italiana: fara declaratii in presa. 438 Superiorii cultului baptist. 439 Impotriva baptistilor. 440 Preot. 441 Baptistn. 442 Evreii. 443 Dupa 1989. 444 Titlul unei carti a lui Emil Cioran: Schimbarea la fata a Romaniei, Bucuresti, 1936. 445 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Cioran. 446 Silviu Brucan, pseudonimul lui Saul Bruckner: 105 Comentariile abundente.. . §i confuze erau mai multe. Asumarea statutului de convivial, cu faja umana, fara §iretlicuri, pentru care pledeaza in ultima sa carte domnul Patapievici 447 , de saptamana trecuta ie§ita pe piaja... nu e la moda printre CMD-i§ti §i CL-isti. Pentru ca, spunea autorul citat, noi ne-am inva^at numai cu cultura generala, cu ABC-uri §i nu avem public pentru cultura speciala. Tocmai de aceea ne place De ce iubimfemeile 449, in locul Filocaliei 449 ', dam pe Enescu 450 pe Florin Salam 451 , vedem in presedintele Basescu 452 un alt Mihai Viteazul 453 , ne dam huja cu limba romana, scoatem limba cand nu mai avem ce replica, venim cu tupeu...in loc sa stain pe banca sa...privim, gonim stalagmite in orbitor §i alte. . .rujeole. Concluzii Daca tot mi-am stricat timpul de dupa masa cu un articol despre. . . igiena 454 , va ofer si doua concluzii: 1. Nu confundafi igiena de afiprefacut... cu caracterul! A fi om de caracter pe blogosfera [ca §i in via^a publica] inseamna sa i^i faci blog/cariera de om onest, sa spui de la inceput cine e§ti §i ce vrei, sa nu te min^i §i sa nu mhn;i pe cei pe care ii ai in faja §i sa...munce§ti asiduu, ca pana la urma oamenii compara. Se trezesc, mai greu unii...dar pana la urma vad cine face §i cine . . . clampane sau se uita la sine cu „marime de inima" crezand ca este Shakespeare 455 al blogurilor\ http://ro.wikipedia.org/wiki/Silviu_Brucan. 447 Cu referire la Despre idei si blocaje, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2007. A se vedea despre autor: http://ro.wikipedia.org/wiki/Horia-Roman_Patapievici. 448 A lui Mircea Cartarescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_C%C4%83rt%C4%83rescu. 449 Tradusa in romana, in 12 volume, de Parintele Profesor Dumitru Staniloae. Puteti sa downloadati intreaga editie romaneasca de aici: http://www.4shared.com/file/MlElEjIu/Filocalia_rom_vol_l-12.html. Utilizator: dorinfather@yahoo.com Parola: dorinfather 450 George Enescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Enescu. 451 Florin Salam: http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Salam. 452 Traian Basescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_B%C4%83sescu. 453 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul. 454 La nivel online. 455 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/William_Shakespeare. 106 2. Daca vrefi o culturd speciald si nu una elementard: nu vd apucafi de bloguri/de carter e cu...planuri de scris inguste! Priviji mai sus decat marimile ecranului din faja dv., decat marimile camerei dv. de scris, decat blocul sau casa dv., decat ora§ul, Jara, §i lumea in care trai^i! Privi^i mai sus §i face^i bucajele serioase 456 . . . dintr-un puzzle serios, autentic . Daca vreji sd convingefi, mai intai convingefi-vd pe dv. cdputefi\ Pe nimeni altul sa nu vreji sa il convingefi, ci numai pe dv. ! Daca reu§n;i sa fi^i muljumiji cu ceea ce faceji, impaca^i, sunteji. . .prietenii nostri\ Cei doi, de mai sus... sunt doua exemple lamentabile a ceea ce trebuie sa nufifi dv.\ 456 Pe fiecare zi. 457 Care va fi blogul dumneavoastra in cele din urma. 107 Aid sunt „ editorii realitafii" ...Ai, lasa-ma?! ... §ti|i reclama 458 , nu ma indoiesc 459 . Noi suntem editorii... realitdfii §i va prezentam §tirile zilei sau ale saptamanii. Se mizeaza pe suprapunerea lingvistica [un loc banal in reclama de prost-gust, adica consumistd, de consum general a momentului] care face din numele postului/brandului . . . o a§teptare plina de nimic. Adica nu va mai livram doar §tiri §i dv. vi le edita|i singuri, ci vi le editdm noi. Vi le tran§am noi...De ce, domnule editor?. . . Crede^i ca nu §tim sa le editdm 460 §i noi?! Inva^am, daca nu ne pricepem prea bine! Un articol din data de 22 octombrie 2007. 459 Un promo de la acea data al televiziunii Realitatea TV. 460 Adica sa le intelegem mesajid, daca ni le livrati in mod brut, fara comentariile dv. lalai eel mai adesea. 108 Sloganul cu pricina are insa in subliminalul sau o tara caracteristica oamenilor, care au aversiune fata de pluralitatea maxima. Adica traim intr-o epoca istorica, a postmodernitdfii cu pa§i aprigi spre postumanitate, unde avem zeci de miliarde de subiecte, informal §i idei de discmie . . . iar noua ni se pare ca putem sa Jinem realitatea in mdna §i s-o mai §i editdm dupa una §i alta. Ca si cum nu ar fi de ajuns ca suntem pierdufi in spafiu, ca suntem un mic punct, noi, fiecare dintre noi, in marea de cle§tar a incomensurabilului informational ... dar, mai avem §i tupeul ca suntem buricul pamdntului. Asta e o mentalitate de ghetou. Mentalitatea de ghetou, de periferie, este sa spui ca \\-q bine cu ceea ce e§ti §i cu ceea ce §tii tu §i ca. . .nu mai ai nevoie de nimic altceva, de nicio opinie de la ah;ii. Din cauza acestei mentality dubioase, care nu are nimic de-a face cu cunoa§terea, cu viaja duhovniceasca, cu normalitatea omului . . . medii ca internetul, biblioteca enorma, spa^iul de experienja sau viaja ascetica in realitatea ei nuda §i perplexanta...ni se par spajii incomode, desuete. Ni se par a§a pentru ca suntem inva^i cu mentalitatea ca realitatea Jine de aid. .. si. ...pdna aici. Noi nu injelegem ca realitatea este enorma, pentru ca suntem indoctrina^i cu ideea ca pentru a fi cineva, trebuie sa faci asta §i asta, o iei cu studiile §i ajungi aici sau le ocole§ti pe toate §i ajungi aici...§i cam asta e viaja, intelectualitatea, cunoa§terea §i implinirea profesionala. Tocmai de aceea ghetoizan^ii nu pot face fa^a... incomensurabilului, realitajii care nu poate fi manipulate §i nici cercetata pana la capat. . . §i, pentru ca sa i§i lini§teasca in mod utopic mintea...spun: pdna aici! Mai departe e lucru . . . clinic, nebunesc. Insa, mai departe, adica traind §i experiind mai departe lucrurile, toata viaja, fara sa crezi ca ai ajuns prea departe de 1%, inseamna sa fii normal in cunoastere §i mi...anormal. Normalitatea cunoa§terii §i morga adevaratului intelectual, cunoscator, carturar, zice^i-i cum vre^i, este... smerenia. Adevaratul om care cunoa§te, studiaza, creeaza, se perfec^ioneaza continuu nu are tupeul sa spuna ca editeaza realitatea, pentru ca el este, se simte, traie§te, ca un mic om in fa^a realita^ilor Realita^ii. 109 Editorii realitafii de ghetou sunt cu to\ii... specialisti, analisti, profesori, academicieni, savanfi de renume mondial... Insa adevarul tuturor, adevarul gol-golu^, nu e acela pe care ni-l revendicam noi, in mod trafa§...ci este eel pe care il putem susfine de fapt. §i adevarul realitafii pe care il putem susjine este acesta: ca fiecare dintre noi avem un cuantum, mai mare sau mai mic [insa e intotdeauna mic], de cunoa§tere . . . §i 14 catralioane de necunoa§teri. §i daca suntem specialisti in necunoastere trebuie sa o spunem, sa incepem mai intai cu spunerea smereniei, cu adevarul despre noi . . . §i apoi sa spunem despre noi una, alta, o mie. Cred ca e destul de simplu adevarul. Eu sunt prost, eu sunt nestiutor, dar stiu asta si asta are o doza imensa de normalitate, de smerenie . . . decat: eu sunt specialist in... §i a§a ne intoarcem la principiile vie^ii duhovnice§ti in ceea ce prive§te cunoasterea §i in^elegem ca a cunoaste inseamna, mai intai, afi §i apoi a injelege. Cand ni se spune la §coala despre teorii, proiecte, afirma^ii colosale §i noi incercam sa le in^elegem la nivel mintal, fara sa aiba relate cu via^a noastra, ni se pare. . . ca totul e usor. Cite§ti Eminescu 461 , Pe langa plopii fara sof 62 , ascul^i o arie de Schubert 463 , vezi doua tu§e de Renoir 464 , te uiji la o colec^ie critica de sute de volume, pui mana pe teorema nu §tiu care . . . §i {i se pare ca le-ai inventat tu, acum, ca ele sunt u§or de gasit. Omul de ghetou intelectual merge la supermarket §i vede salamul in copaie sau cartea nu §tiu care sau mobila nu §tiu care...§i crede ca e usor sa apara astfel de produse . . . pentru ca el le cumpara repede, infantil, cu cardul. Insa, tot ceea ce citim §i privim noi. . .nu ne apaitin! Sunt ale altora! Ca sa facem §i noi ceva, un mu§uroi de inteligenja §i de creativitate, trebuie sa facem din noi, ceva, altfel, ceva care nu mai e, ceva care poate fi privit ca unic. 461 Cele 16 volume Perpessicius ale operei sale: http://eminescu.petar.ro/opera_completa/index.html. 462 A se vedea textul integral al poemului: http://ro.wikisource.org/wiki/Pe_l%C3%A2ng%C4%83_ploph_tyoC4%83r%C4%83_s o%C5%A3... 463 Franz Peter Schubert: http://ro.wikipedia.org/wiki/Franz_Schubert. 464 Pierre Auguste Renoir: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pierre-Auguste_Renoir. 110 §i ca sa faci lucruri unice nu trebuie numai sa vrei, ci trebuie sa acumulezi ca sa pofi sau sa fii in stare sa pofi, acumuland tot felul de lucruri care par fara sens, fara legatura, dar din ele da faci, in cele din urma, o arhitectura cople§itoare pentru privitori. Ca sa faci trebuie sa fii\ Nu, vrei sa faci, incepi, e greu. . . §i apoi o la§i balta. Daca te pricepi la scris, scrie frate! Dar daca te pricepi la dri§cuit, las-o cu scrisul §i dri§cuie pana ameje§ti! Dri§cuie pana mai faci de trei ori Casa Poporului 465 \ Dri§cuie §i iar dri§cuie! Insa nu te baga, precum salamul in tort, daca nu te pricepi. Scute§te-ne, frate, de demersul tau imaginativ, orgolios! Apuca-te de altceva, pana nu te ratezi cu totul! Sa tragem concluzii! Pe de o parte, mentalitatea noastra de ghetou iar, pe de alta parte, frica noastra de a da ochi cu incomensurabilul, cu de-ne-cuprinsul realitajii, unde nu mai facem pe Tarzan in jungla 466 , ci suntem ni§te mici pixelii 461 pe harta incomensurabilitajii . Cu aceasta frica trebuie sa ne luam la tranta, noi, da, noi, noi fiecare in parte, pentru ca sa ie§im din starea de marginasi ai cunoasterii, de frico§i ai cunoa§terii, de superbiari ai cunoa§terii [adica de mandrii] . . . spre imprevizibilul §i maretul cunoa§terii, adica spre incomprehensibilul cunoasterii. Viitorul nostra nu e de ghetou... ci de incomprehensibil . Aici, §i nu mai vorbim in lumea viitoare, de dupa moartea §i invierea noastra. . .realitatea e mai presus decat orice credem noi ca poate fi numit realitate. Realitatea e uimitor de uimitor de uimitoare §i, pentru ea, nu ai nevoie de oameni frico§i, de oameni la§i, de parsjvi §i orgolio§i . . . ci de oameni smeri^i, plini de dragoste, de dorul de a cunoa§te, de a trai, de a experia lucruri, pe fiecare milisecunda noi, cu totul altfel, cu totul inimaginabile, cu totul indescriptibile. Noi suntem editorii realitafii?\ ! ! A§...Nu ma innebuni, soro, ca am amefeli! Vezi ca nu cumva scumpul Goe sa sard din tren dupa palarie si biletet 69 '. 465 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Parlamentului. 466 Pentru noi desert animat.. .si apoi si film. A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Tarzan. 467 Exprimare pleonastica voita, pentru a arata ca suntem insignifianti la modul extrem. 468 Aluzie la D-l Goe a lui Ion Luca Caragiale, pe care o gasiti, in mod integral, aici: http://www.romanianvoice.com/poezii/teatru/ilc-dlgoe.php. Ill Sa fim maturi, a§adar! Copilaria e buna sa pregateasca maturitatea...§i nu sa se prelungeasca la infinit. Daca se prelunge§te la infinit e§ti retard. . . e§ti gaga. Ca sa nu te pierzi. . .trebuie sa nu \\i fie frica sa te pierzi, cu smerenie, in incomensurabilul cunoa§terii. N-am auzit ca vreun om, care s-a lasat in mana lui Dumnezeu, cu smerenie §i cu dragoste de Dumnezeu, sa nu fii ajuns intru Imparajia Lui §i la rezultate ale cunoa§terii uluitor de imprevizibile cu cajiva ani inainte de a-§i incepe alergarea. Adica ravni^i la cele bune! Editaji-va in mod smerit realitatea...§i fi^i one§ti cu dv. in§iva...ca de invdjat nu o sa terminal in toata ve§nicia! 112 What Is the Roll Out In Top 100 Ro In WordPress? .469 You can see through wall? If you can, then you understood the big difference among the labor and charade. As in another tops of the blogs, in another reams, in the Romanian ream it exist many charades, considerably enveloped acts, but little authentic labor. In continuum we have idea that the system online of the blog is only for entertainment but not for a spiritual and cultural job, namely: for elevation. Therefore, we meet at each step a ground of hard dilettantism and not a fundamental structure, a coherent creation, a dynamic and youthful preoccupation with ideation. Un articol din data de 24 octombrie 2007, scris in mod special, pentru a atentiona pe creatorii WordPressului despre modul cum se manipuleaza ratingul in topul 100 romanesc. Insa, privind in urma, observam ca standardul nostru de creatie depasea cu mult cadrul ingust al topului romanesc, fara ca prin asta sa fim idealisti, lucru confirmat, in mod practic, de evolutia noastra ulterioara. 113 Maugre the fact that the blog, is presupposed, that it is the appanage of the young man, it is observable a face very old of confidence in the life on the blogs. For this reason, the blog is not frequently a space of creation but a medium of destruction. Why is possible. . .this situation? Because, the greed of confidence in life and in God is very small. The authors of blogs missed in non-important aspects or in abject problems, because they haven't high goals. Failing of solid goals, the blogs become some engine of manipulation, focus of hubris ... and many waste of time. On this premise, in the Romanian ream the cancans are predominating and not the dialogues. The small groups of the interests want to dominate in illegal mod and they are manipulating rating of blogs. The first Romanian blogs from WordPress, modifies in faces and kinds, the number of the accesses mod on the blogs and they maintain thus in mode unfairly. The fact that they abide on top, don't show it that they are hard-working people. Why not? Because they appeal to auto-voting and the haven't a real traffic and real visitors. A good blog is a blog with articles that determines the interest, with elaborated articles and not with three words and three phrases . In top, in the real top entrance the real writers of blog, men that created views. Peradventure is not but idealistically desire. . . Do I pretend very much of statute of young man? I am too a young man! But I demand from all dignity, the dignity to know how much, that is the real possibilities of everybody. In my opinion, WordPress is a platform web of the excellence. And, for this reason, we should have a ream of bloggers with most many writings, because that is real classification of the blogs. The classification of inputs numbers on blog is not real! In the Romanian blogs from WordPress, those entrances into blogs, don't represents real visitors but, rather, what does the auto-voting from rating. It is regretably that is spent such things for this platform! 114 If we encourage the robbery, the duplicity, we never know who works and who is thief 10 . On this blog, on Theology for Today [Teologie pentru azi], we never manipulate the rating and now, we have in our blog, a number of 1183 articles, posts, namely a fair labor, day-to-day. Our blog is one for those readers that don 't like to be lied. Therefor, we dissociated, in a public mode, of those who stand in first ten places, mostly through filthy shuntings, in AH] " Romanian WordPress top 470 Si, din pacate, WordPressul a incurajat diletantismul, a incurajat autovotarea, fapt pentru care nu avem o evidenta clara a muncii depuse pentru un blog si a realilor vizitatori, daca privim topul accesarii blogurilor. Adica topul e fals pentru ca creatia de pe multe bloguri nu sustine cautarile ca atare. 471 Si cei care au stat mereu in top 10 au stat in mod fraudulos, pentru ambitii personale si ajutati de clica lor, insa nu au facutprea multi pui, adica nu au lasat lucruri serioase in urma, fapt pentru care au devenit periferici ori s-au lasat de ambitia de a scrie online. 115 Pozifia noastra personala fata de neo- conferenfiarii ortodocsi din generafia tdnarct 12 Comentariul ' d-lui Lauren^iu Dumitru din subsolul acestui articol §i, poate, nenumaratele semne de suspensie stranse de-a lungul unui an de blogging, in care am polemizat cu bapti§tii vorbind despre ortodocgi, dar teologii ortodoc§i din generajia mea s-au facut ca nu ma vad, au dat na§tere la dorinja de a scrie acest articol clarificator. De ce neo-conferenfiarii zilei, ca Savatie Ba§tovoi, Danion Vasile, Laurenjiu Dumitru, Cristian §erban etc. [numim doar pe cei care se simt, cumva, atacafi de unele articole anterioare ale noastre] nu au vazut acest blog sau nu au opinii vizavi de el, de munca teologica de aici, dar elogiaza bloguri sau saituri, unde nu exista nicio munca curental Cum se face ca ace§ti oameni, care au contribuit, fara doar §i poate, la cladirea noastra, prin citirea carjilor lor, nu pot sa vada un produs, care le depa§e§te a§teptarile dar elogiaza prezenje web fara personalitate §i care au un mod caduc de a pune probleme? Mai pe §leau [ca noua nu ne cam plac ascunzisurile] : De ce nu le plac baie^ii de acelasi calibru sau poate, Dumnezeu 472 Un articol din data de 3 1 octombrie 2007. 473 A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2007/10/31/scrisoare-de-publicitate-cu- accente-prietenesti/. 116 §tie, mai mare, dar le plac, vorba d-lui Cristoiu: pififelnicii ? Adica... epigonii. Se pare ca mi-am gasit cea mai nepotrivita zi sa vorbesc despre aceste lucruri. Astazi, cand implinesc 30 de ani, in loc sa vorbim cu teologii ca §i cu niste teologi, sunt pus in pozijia de a vorbi despre ce nu sunt teologii tineri, din generajia mea, care sunt peste tot 415 . Cea mai proasta abordare a demersului meu de acum ar fi aceea, daca s-ar considera ca as fi gelos pe vecinul de bloc Danion Vasile sau pe parintele Savatie, pentru ceea ce scriu ei sau pentru ceea ce sunt, cand acesti oameni sunt in inima §i in ragaciunile noastre nu de azi de ieri, ci de mult timp. Sau ca, sunt atat de mandru §i de increzut, incat ma trezesc dimineaja §i ma gandesc cum sa ma intrec in a scrie pe blog cu Laurenjiu Dumitru §i Cristian §erban sau cu papa de la Roma. Nu! Ci vreau sa vorbesc acum despre modul cum s-au discreditat ei, de unii singuri, in faja con§tiinJei mele. Eu nu fac decat sa constat acum modul incalificabil in care m-au tratat §i in care ii trateaza pe oamenii, care injeleg cum stau lucrurile §i cine sunt ei in ei in§i§i. §i ce este incalificabil pentru mine? Ca eu sa ii gasesc online, pe web, sa ii publicitez, sa vorbesc despre ei, sa ii invit sa discutam despre cele mai arzatoare lucruri iar ei sa se faca, ca nu vad deloc ceea ce se petrece pe acest blog. Adica, ei, cei care vad neajunsurile tuturor, care vad abisuri peste tot, care sunt la curent cu toate misjnasurile de pe la noi, care cheama la dragoste, la unitate, la experienja duhovniceasca, la candoare . . . nu vad nicio candoare, niciun bun simj la noi, in munca noastra online dar sar aprin§i, cand le spui ca sunt nesimfifi cu diploma, daca eu ii vad pe ei §i ei nu se vad decat pe ei insist. Sa zicem ca as. fi scris 30 de articole §i nu o mie si ceva pe blogurile noastre intr-un an §i, toji confrajii mei de generate, nu m-ar fi gasit, pentru ca sa ma incurajeze, niciunul, pentru ca eram la pozijia numarul 13.567.900.000.000.000 pe blogurile ortodoxe si la periferia ultima a netului. 474 Pitifelnic = om insignifiant si, eel mai adesea, meschin. 475 Care fac conferinte si dezbateri peste tot, dar pentru care nu se pregatesc deloc, in mod sustinut, cu munca de cercetare intensa, ci vorbesc din amintiri. 117 §i, din aceasta cauza, eram stan nimeni §i asta era scuzabil. Insa eu nu pot sa ii scuz in niciun fel §i nici sa le accept pretinsa nestiinfd a mea, pentru ca fiecare m-a vizitat de multe ori, fiecare s-a inspirat de la noi, fiecare a primit pu^ina invidie intr-un con; al inimii §i . . . a plecat. Cum poji sa pleci, dupa ce vii de zeci de ori fara sa zici §i tu, sub pseudonimul: Unu sau: Rdd ca proasta: Bine, bd, popo!? §i cum sa nu te bucuri, zic eu, de unul ca mine, care doresc aceleasi lucruri ca §i ei, cand ma intalne§ti online? Pai eu cand am fost acolo unde predica Savatie 476 era sa aplaud la nesfar§it pentru dumnezeie§tile cuvinte care ies din el §i i-am smintit pe nu stiu caji, cand i-am spus Fericit de pe acum, de§i e cu un an mai mare decat mine . . . Ann Iar unde era Danion , 1-am oprit §i 1-am salutat §i i-am vorbit cu atata entuziasm despre ceea ce face el, vecinul meu de cartier §i colegul meu de studii doctorale, incat a sunat-o pe so^ia mea intr-o zi §i i-a spus ca nu a mai intdlnit pe cineva mai entuziast ca mine in ceea ce-l prive§te . Dar, cand i-am invitat pe blogul nostra §i cand au vazut ca noi a§a scriem de obicei §i nu ca s-a intdmplat sa scriem astazi, ca era framos afara...s-a a§ternut un a§a intuneric intre ei §i mine... incat e unul simfit, e tangibil, ca in plagile Egiptului, de il tai cu securea. Cum sa nu vezi pe cei care te vddl §i nu la modul: hai sa ii dam un comentariu la sto si lu ' asta!, ci in sensul eel mai profund, adica al recunoasterii identitdfii noastre, ca teologi ortodoc§i romani, in faja provocarilor contemporane. Cum sa mai cred eu ca ai mei confraji vor pacea §i unitatea, vor dialog §i parrisialindrdzneald duhovniceascd, tdrie §iforfd duhovniceascd, candimi arata spatele? Daca nu dovedeam nicio capabilitate duhovnicesco- academica, treaca-mearga! Nu era niciun bai! Aveam §i eu un blog facut la plezneala, dat cu anonimu sau pe care ma miorlaiam de vazul lumii. Dar cand vezi patimas. §i taci, cand vezi ateologic §i taci, cand vezi non-prietene§te §i taci, cand vezi non-colegial §i nu dai slava lui Dumnezeu, pentru cum lucreaza Dumnezeu in 476 Bastovoi. 477 Vasile. 118 AHQ fratele tau, in^eleg ca totul merge in clica , ca totul merge pe premisa noi §i ai nogtri, ca noi suntem Ortodoxia §i cei care nu sunt cu noi ...nu existd. Dupa pu^inele lucruri zise, cred ca cei vizaji §i al^ii nevizaji, dar care intra in aceia§i oala, au o imagine destul de ii- «■ • • 479 coerenta a modului cum n pnvim . Ii privim dupa cum §tiu sa-i priveasca pe ah;ii, dupa cum §tiu sa-§i implineasca angajamentele de con§tihr£a pe care le verbalizeaza in public. Iar daca se erijeaza in directori de congtiinfd ai teologiei ortodoxe romane§ti tinere §i nu au delicatejea de a privi, in mod generos, pe confra^ii lor nu ca§tiga preeminenfd in faja noastra, nu se ridica in inima noastra ca veritabili Povdfuitori ai no§tri, ci ca ni§te stele, care ard prea repede §i se numesc . . . meteorifi. Speram sa cream un pol ortodox al tinerilor teologi ortodoc§i romani pe net, care sa fie foarte puternic, foarte coerent... Insa, se pare, ca suntem mana^i de lucruri care nu au nimic de-a face cu o congtiinfd teologicd foarte atenta, subtila, smerita, iubitoare, de cuprindere ecumenica. Adica neo-conferen^iarii ortodoc§i romani se epuizeaza in public, in car^i pentru care primesc bani, in carji la care lucreaza u§or, rapid §i cred ca sunt geniali, mereu geniali, genial i J ard niciun efort, galopeaza de-a lungul §i de-a latul ^arii, maine, poate, al lumii intregi ...dar cad la proba practicd, la proba evidenfei. zlRI Ei vad universalul dar nu au vorbe pentru particular . Ei au un ambitus protestant, un fel de a le ardta noi ce e Ortodoxia tuturor, acum, imediat. Sa le spunem tuturor ce e §i cum e, un fel de teologie a mecanicii, care se scurge la sigur, fara rest, in clepsidra inimii omului dar...nu pot sa suporte elementele particulare, de sine statatoare, alji teologi ca §i ei, carora nu trebuie sa le ara^i ca §tii ci... ca e§ti. 478 Da, din pacate, totul merge in clica, editura cutare cu ai ei, starul predicatorial cutare cu ai lui, cu prietenii lui si fiecare se publiciteaza si se lauda reciproc.si cercul e inchis. Pentru ca una se spune in vazul lumii, in conferinta dar pe alte premize se fac conferintele: bani, influenta, popularitate. 479 Pentru ca nu numai cei tineri ci si cei batrani vin si se inspira de la noi si uita, de fiecare data, sa lase un mic comentariu. 480 Lucru pe care a inceput sa il fac Danion Vasile. 481 Ei stiu sa vorbeasca despre lucruri la modul general, dar nu stiu sa vorbeasca, fata in fata, cun un om sau sa il recepteze ca atare. 119 Poate ca nesansa mea e aceasta: eu vreau sa simt ca ei sunt ceea ce vad ca vorbesd M-am folosit a§adar de vorbele lor dar nu §i de tupeul lor, de tacerea lor mormantala, de acest ocol zilnic pe care mi-1 fac, in care vrei sa dai un sut statuii, care sta ca o statuie, pentru ca sa po^i trece cu ma§ina §i pe strada asta virana. Adica avem teologi ortodoc§i romani tineri, neo- confereniiari cum ii numim noi [pentru ca au o problematical originala, care se poartd acum §i nu e lucru deloc rau, ci laudabil], dar nu avem teologi care sa creeze teologi, nu avem teologi care sa fie prieteni cu teologi, nu avem confrafi teologi... ci numai individualitafi teologice, care scriu pe unde apuca, care sunt de la sine aruncaji pe undeva...§i ne citim §i ne ascultam la ca§ti . . .nu faja spre fa^a! Daca n-am fost destul de clar...ma indoiesc ca as putea fi si mai clar de atat. Nu pretind locul nimanui §i nici nu cer prendre, stima pe dai boji, adica pe nimid Dar a nu vedea comoara din inima cuiva inseamna a pacatui impotriva Sfantului Dull, Care locuie§te in el! Daca eu ii vad §i ii stimez pe ei, de§i produc^iile lor, pentru mine, sunt foarte frugale, repezite, nestapanite, pentru ca se grabesc prea mult...iar ei nu ma vad.... inseamna ca trebuie saimi schimb ochelarii. Adica sa nu mai vad nici eu pe nimeni . . . ca nu mai se poarta dragostea. Acum, frate, se poartd numai haina de preot sau demnitatea de teolog dar nu si sufletul de teolog. Asta imi tot repeta un drac, pe fiecare zi, in ureche, care, pe semne, ca nu vrea sa oboseasca niciodata. Insa n-am sa-i fac hatarul §i am sa cred ca trebuie sa-i vad pe teologi, mai mari sau mai mici, sa ii prejuiesc chiar daca nu ma pre^uiesc, sa ma cladesc din ei, chiar daca nu-i intereseaza asta. . . §i sa fiu mul^umitor pentru toate. Da, pentru toate .... 120 Diferenfa dintre a inchiria o Biserica si... a apostazia de la credinfa ortodoxa O alta inflamare online intre webmasterii ortodoc§i, care, parca, abia a§teapta sa se sminteasca cumva sau care se intreaba numai despre lucrurile cemite\ Am asistat la tot felul de pozijii pe tema celor doua file video cu cavalerii maltezi 483 , sph;a a masoneriei, care i§i fac un ritual in catedrala ortodoxa din Timi§oara §i, prin acest gest, mitropolitul locului e vizat imediat de catre ace§tia ca „apostat". Laurenjiu Dumitru pune filele video 484 §i curg comentariile garla. Dan Camen preia imediat ideea §i, inchipuindu-§i ca prin asta isi spald pacatul acefalismului sentimental, de care vorbeam mai nu stiu cand...se simte tradat de cei care nu iau masuri cu cei care lasa astfel de lucruri in Biserica noastra. Adica cu cine altcineva sa ia masuri, decat cu m itropolitul Tim isoaref %6 l ! Cand m-am dus pe blogul lui Claudiu Tarziu la un articol, vad un alt comentariu indurerat al altui ortodox, care nici acesta nu injelege diferen^a dintre a inchiria o Biserica cuiva, pentru un ritual al unui alt cult %\...apostazie. Din cele doua filmuleje pe care le-am vazut la Lauren^iu §i la Dan, reiese ca maltezii cu pricina fac un ritual cu spada, pentru adep^ii lor, intr-o Biserica Ortodoxa, adica in catedrala din Timi§oara. Niciun preot ortodox sau credincios ortodox nu e prezent la ritualul lor, ci numai cei care depun votul, adica ei ai lor. Ceea ce este consternant e ca niciunul dintre cei care au prezentat filmulejele §i dintre comentatori nu au vazut acest detaliu sau nu au gandit realist, in parametri lumii de acum, despre gestul acesta de a inchiria o Biserica pentru cineva ci au sarit imediat in nota falsului apocaliptism al momentului, in care, daca dai mana cu un evreu ai devenit evreu sau daca 482 Un articol din data de 1 noiembrie 2007. 483 Saitul lor: http://www.maltez.ro/index-ro.php. 484 A se vedea: http://laurentiudumitru.ro/blog/2007/10/30/ceremonie-a-cavalerilor-de- malta-in-catedrala-ortodoxa-din-timisoara/. lN Idem: http://theologhia.wordpress.com/2007/10/30/ceremonie-a-cavalerilor-de- malta-in-catedrala-ortodoxa-din-timisoara/. 486 IPS Nicolae Corneanu: http://www.mitropolia-banatului.ro/readarticle.php?article_id=25. 121 mananci cu un penticostal la masa, atunci musai e§ti de-al lor sau ai. . . cdzut din har. Nu suntem deloc realisti\ Nu vrem sa fim realist i\ In Occident, noi, ortodoc§ii romani, pentru ca nu avem Biserici proprii, pentru ca nu avem bani sa le construim, slujim in loca§uri de cult romano-catolice, luterane, calvine, neoprotestante...§i unde Sfanta Liturghie ortodoxa e Sfdnta Liturghie §i oamenii sunt ferici^i ca au unde sa se imparta§easca, a§a, cu toate neajunsurile. Daca credincio§ii catolici sau luterani, care ne inchiriaza locasurile lor, ar gandi ca noi ... am face Liturghia in strada. Insa, in gandul nostru, ne bucuram ca dia sunt prosti §i ecumenisti §i ne dau noua loca§urile lor, ni le inchiriaza, ca sa ne punem Sfantul Antimis in ele §i sa slujim Sfanta Liturghie, dar noi sarim ca ar§i, ca nu cumva dracii sa vina cu cavalerii maltezi, sa ramana la noi §i sa ne astupe noua respirajia, ca §i cand dracii nu pot sa vina la noi §i singuri, ci adu§i numai de maltezii cu spada. Intr-o lume ideala, in care Ortodoxia noastra, singura Bisericd a lui Dumnezeu pe pdmdnt ar fi singura, lucrurile ar fi calme: astea sunt Bisericile noastre, noi slujim in ele...deci suntem ferici^i! Insa, in postmodernitatea noastra aiuritoare, unde trebuie sa vedem lucrurile mai nuanjat, inchirierea de Biserica pentru maltezii satanisti sau «w...cred ca nu ar trebui privita ca sfdrsitul lumii, ci ca pe o iconomie, ca pe un lucru facut cu rost, de catre mai marii no§tri, care nu impieteaza cu nimic, in mod major, credinja noastra. Caci daca e a§a, atunci ar trebui sa daramam orice carciuma sau sex-shop, facut intr-adins in zonele de pe langa Bisericile noastre, pentru ca ele ne smintesc atat de mult. . .incat prezen^a lor ne alter eazd credinfa. In concluzie, de§i multe s-ar putea spune in aceasta chestiune, ii invitam pe colegii no§tri ortodoc§i, care se produc online, sa se produca in reliefarea lucrurilor care reprezinta comoara noastra, sa o prezinte, sa o expliciteze dupa cum pot §i sa vada mai pu^in negrela de sub unghii. Daca te apuci de lucruri serioase te inveji sa gande§ti mai serios. Mai seriosul acesta cred ca nu le-ar strica §i nu ne-ar strica niciunuia dintre noi. 122 Pastorul baptist Ted Doru Pope: singurul pastor baptist online care priveste lucrurile cu diferenfo ,Fiecare om poarta cu el lumea in care traie§te" 487 . Am vrut sa remarc , de mai mult timp, printr-un articol elogiator, modul in care pastorul Doru Pope se produce online, de ceva timp, intr-un ritm aproape zilnic. Mutandu-se de pe wp-ul clasic 489 , pe o platforma de sine statatoare, a reu§it in cateva luni sa realizeze eel mai generos §i atractiv blog baptist pe care il cunosc, scris de un roman care locuie§te in Occident pentru romdnii de pretutindeni. Bineinjeles, pastorul Ted scrie ca un pastor baptist .. .iar noi remarcam eforturile sale din punctul de vedere al unui preot ortodox, care nu stimeaza teologia baptista ca atare, dar care stie sa remarce, care face diferenje, dupa cum §i pastorul Ted §tie sa remarce oamenii, care se produc online, avand grija de un public imens, care ne cite§te. Dansul e baptist 490 iar eu sunt ortodox. Insa asta nu ne face sa nu fim §i oameni atenji, delicaji, care §tim sa facem distincjii. Cand scumpa sa mama a murit in aceasta vara... noi am §tiut sa vedem omul care sufera §i am fost de partea sa, transmi|andu-i condolean|ele noastre, fire§ti, normale. Am remarcat multe articole ale sale, care aveau subiecte dureroase, dramatice pentru cre§tini, oricare ar fi ei §i am §tiut sa ne complimentam reciproc pentru aceasta observafie find asupra realita|ii lumii noastre, in ciuda faptului [sa rejinem acest lucru!], ca dumnealui §tie, ca pentru mine, orice baptist este un eretic, prin prisma credinfei lui. Cu toate aceste diferen^e doctrinare insurmontabile din punctul nostru de vedere, pastorul Ted a fost singurul dintre 487 A se vedea: http://dompope.eom/2007/l 1/se-apropie-craciunul/. 488 Un articol din data de 3 noiembrie 2007. 489 Cel gratuit. 490 Intr-un articol ulterior a marturisit ca nu e baptist, ci ca el e pastorul unei congregatii care e formata din multiple factiuni religioase. 123 neortodocsii online, care ne cunosc §i care ne admira, in ciuda diferenjei de varsta dintre dansul §i noi, si care a §tiut sa ne felicite cu ocazia zilei noastre de na§tere. Redam mesajul sau de felicitare §i credem, cu siguranja, ca este o manifestare reald de constiinfa, o manifestare admirabila: „La multi ani, Parinte Dorin! 11 9 1 Nu pot sa nu iti doresc ceea ce se spune intr-o expresie a indienilor cherokee 491 : Cdnd te-ai ndscut tu ai plans si lumea s-a bucurat. Trdieste astfel incdt atunci cdnd mori, lumea sa pldngd iar tu sa te bucuri! §tiu ca te straduiesti sa faci o diferenja. Dumnezeu sa-Ji dea sanatate §i putere [ca] sa-L cunosti §i sa-L reprezinji cu cinste!". Doi oameni, care se cunosc numai din ceea ce scriu online §i care §tiu sa se respecte, in ciuda tuturor inamicitiilor §i a pozh;iilor contrare, nascute din pozi^ii personale, de via^a, distincte, credem noi, ca este un exemplu de atenpe, care ar trebui urmat, daca vrem sa dovedim ca suntem crestini. Daca e§ti ortodox sau baptist, mormon sau ateu §i nu §tii decat sa il injuri pe celalalt, sa vezi ce are rdu, dar nu §tii sa vezi §i ceea ce are bun, ce e uman §i addnc in el. . .inseamna ca nu e§ti autentic, ca nu e§ti ortodox, baptist, mormon sau ateu cuprofunzime, ci doar un ndtdrdu. Blogroll-ul pastorului Ted dovede§te deschidere. E un blogroll de roman, de om care e curios de multe lucruri, e un desfa§urator de aten^ie divers, prin care elogiaza munca multora, deopotriva coreligionari sau nu. El dovede§te ca nu vrea sa fie considerat un ghetoizant ci un baptist al vremii sale, care i§i asuma, din perspective proprie, pe mesagerii online ai ideilor. Intr-o lume a internetului, unde Dumnezeu ne da sa vorbim la to^i cu toata lumea §i sa facem lucruri frumoase impreuna, exemplul pastorului Ted, acela de a fi deschis faja de tot ceea ce miscd §i viazd in noi, e unpas spre normalitate . De fapt e primul pas spre a fi un om responsabil, un cre§tin al zilelor tale, care nu te ascunzi de metehne, nu inchizi ochii la abuzuri, nu te dai de incolor cand ai o opinie, ci §tii sa ni asumi crezurile pe care le ai. 491 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Cherokee. 124 §i noi va muljumim, domnule Ted Doru Pope, pentru urari §i pentru exemplul de con§tiin^a pe care ni-1 daji, prin faptul ca priviji dincolo de ziduri §i §ti}i sd facefi diferenia, diferenja majora, intre promotorii diletantismului cu fafd religioasd in sistem online §i oamenii care au crezuri pe care le spun frumos! Dumnezeu sa ne pazeasca pe toji! 125 Stdlpul femeii ;492 Femeile sunt sensibile: oricat de truist suna afirma^ia! Femeile sunt atente: alt truism. Femeile sunt delicate: alt truism. Femeile sunt...pe stalp! Acest lucru e paradoxal de adevarat...caci, de la un moment dat, le vedem urcate pe blocuri, pe stalpi, pe ma§ini, le gasim pe produse comestibile, pe hartie igienica, pe §ampon, pe sticla cu esenja de rom, pe plasticul de la ciorapi, peste...tot. Femeia sensibila, atenta, delicata...sta pe stalp, atata timp cat din treaba asta iese ceva bani. De§i expresia: numele prostilor pe toate gardurile, de esenja comunista, e o eroare fara valoare bugetara, acum, daca nu ai numele undeva, pe gard, pe stalp, pe bloc.inseamna ca nu existi. Publicitatea agasanta e depersonalizanta. Dar daca nu face din femeie o marfa, femeia nu cam apare pe undeva. Spre exemplu, apare femeia pe ciorapi, pe prezervative, pe reclama pentru pensii private, pe sticla de apa, pe u§a veceului public, prin metrou sau pe ma§ina. . . Femeia in mi§care . . . ' Un articol din 9 noiembrie 2007. 126 Femeia e vandabila; chipul femeii. II po|i cumpara u§or odata cu revista porno, il po|i vedea, il po^i fotografia, te poji juca pe imaginea ei cu instrumente de marit, mic§orat, deformat. . . Femeia de pe stalp e degradabila. Ea se decoloreaza in timp. . . §i apoi cade pe asfalt §i o ia vantul. La fel, femeia de pe blocuri, de pe 20 de metri patraji de bloc . . . e si ea degradabila. Reclama, cumva, e in tandem cu viaja. Protesteaza cineva ca femeia e vandabila, ca e depersonalizata, ca e o marfal\ Unde, ca sa merg §i eu?! ! Daca am pune o imagine cu Maica lui Dumnezeu pe un bloc . . . care sa aiba 30 de metri pe 30 . . . ca^i ar protesta? §i Maica Domnului e imbracata frumos...in compara|ie cu picioarele goale ale domni§oarei de la Divertis 493 . Nu ca am fi pudici dar, din dorinfa de diversitate, am dori sa punem o luna picioare goale §i o luna picioare imbracate pe bloc §i, de ce nu, o cruce de 30 x 30 m sau o Inviere a Domnului, un alt semn al altui cult religios . . . adica lucruri care sa insemne ceva pentru cat mai mul|i, de ce nu?, steagul Romaniei, trei imagini din Delta, sa auzi in magazin o muzica simfonica romaneasca sau una lautareasca. De ce sa nu punem §i una imbracata pe bloc, una care sa neinve^e de binel\ De ce sa nu facem §i noi o cruce mare, mare de tot, care sa intreaca ditamai bradul din Unirii , facut acolo unde trebuia sa fie Catedrala mdntuirii neamului 495 , adica acolo unde papa 1-a imbra|i§at pe patriarhul Romaniei 496 ? 493 A se vedea: http://www.divertis.ro/. E vorba de Catalina Ionescu alias Jojo: http://stirileprotv.ro/show-buzz/film-tv/pentru-noul-sezon-divertis-de-la-protv-jojo-are- look-nou.html. 49 Care a avut 76 de metrii inaltime, a cantarit peste 300 de tone (fiind din metal) si a lost impodobit cu doua milioane si jumatate de beculete: http://stiri.acasa.ro/articole/social/bradul-de-craciun-din-piata-unirii-este-gata. 495 Unde e crucea patriarhala pusa, in parcul Unirii si unde acum fiecare scrie ce vrea pe ea... 496 Fotografia infra e preluata din locatia: http://www.acad.ro/com2009/pag_com09_0507.htm. 127 De ce sa nu punem §i noi insemne, de-ale noastre, daca femeile se urea pe bloc?! Nu am putea sa urcam pe bloc §i o Icoana, o faja a lui Eminescu, clo§ca cu puii de aur...ci numai chipul lu' domn' Stolojan 497 care imbraji§eaza un batran, ca sa devina. stimabiHl Femeia nu costa doi bani, adica. Pe ea po^i sa o cumperi de oriunde. Chipul femeii e de cumparat §i de aruncat. Al barbatului nu e mai pu^in. Al copilului aidoma. Al batranului §i mai rau. Totul e de aruncat. Totul e de fa^ada, de vanzare, de disprejuit. Pentru ca, cu cat ni se aratd ceva mai des... cu atdt nu-l mai vedem ! Ultima fraza reprezinta crezul meu in ceea ce prive§te acomodarea cu orice. Publicitatea e forma de manipulare tacita, prin care orice microb, bine infasurat, e un cal troian 498 indepistabil in timp. 497 Si care, pe atunci, era in campania de a fi ales europarlamentar. 498 Aluzie la: http://ro.wikipedia.org/wiki/Calul_troian. 128 Experimentul Ciao: un experiment care se lipe§te pe pielea ori§icui! 499 Experimentul mediatic Ciao este forma grosiera de a crea o imagine defavorabila cuiva...prin prisma redarii unor imagini rupte din context. Imaginile sunt insojite de un comentariu decredibilizant...§i rezulta ca tu e§ti mama prostiei sau a rdutdfii. Orice televiziune, radio §i ziar din Romania, practica, mai mult sau mai pujin discret, acest fel de linsaj mediatic. El se practica de ani buni §i, mai ales, atunci cand e vorba sa se batjocoreasca reputajia cuiva sau sa se faca dintr- un „eveniment" marginal la culme un eveniment de cdteva minute. Cand vine vreun praznic ortodox, dupa evenimentul inchinarii la Sfintele Moa§te, spre exemplu, evenimentul real §i central al §tirii . . . apare sub evenimentul impinsului la coadd, al lesinului a doua persoane sau a fipatului vreunuia din public. La intronizarea PFP Daniel sub evenimentul mediatic a fost... lesinul fostului pre§edinte Emil Constantinescu 500 . Asta da „§tire"! Cand, dupa o stire buna, faci o remarca proasta, tendenfioasa sau voit rautacioasa, ca sa nu mai spun de ticluiri de eveniment sau de minciuni sfidatoare . . .§tirea e proasta, e defavorabila evenimentului §i persoanelor care participa la el. In continuare vom face o exemplificare amatorista a experimentului Ciao. Ii rugam sa nu se supere niciunul dintre cei vizaji pentru minciunile §i calomniile pe care le vom debita la adresa lor, pentru ca dorinja noastra e de a prezenta o realitate mediatica, pe care o dezaprobam profund, fara sa avem ceva cu persoanele pe care le vom eticheta, in mod tendenjios, spre exemplificare. 499 Un articol din data de 18 noiembrie 2007. 500 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Constantinescu. 129 Motto-urile de culise ale experimentului Ciao 1 . Cobaii no§tri: sursa noastra de profit! 2. Daca avem §tirea...nu ne intereseaza ce simt cei pe care noi ii facem cu oua §i cu o^et. 3 . Daca suntem jurnali§ti . . . putem sa ii ironizam pe toji. Exemplul 1: ^a|Mnts Emisiunea de divertisment Cdrcotagii 501 : o emisiune dezaxatd . . .unde se scoate limba §i se behaie . . . fara sa se spuria ceva inteligent. Dupa cum vede|i in imaginea alaturata. . .eel care i§i zice Huidu are un comportament de-a dreptul hilar, bezmetic . . . §i oligofrenic. A se vedea: http://cronica.primatv.ro/. ' Serban Huidu: http://www.serbanhuidu.ro/. 130 Cuplul Aurelian Temi^an 303 §i Ramona Badescu 504 este un cuplu fiasco .. . El suplineste prin gesturi lipsa de cuvinte...iar ea se simte complexata. . .nu stim de ce. O emisiune ratata din start. Neindragostitul Mircea Radu 505 , care vorbe§te toata ziua despre dragoste... are o faja extrem de comica §i, dupa cum arata imaginea de fa|a, pare extrem de dubios. Putem considera ca este un agent secret al extremi§tilor arabi?! ^ Contul sau din Facebook: http://www.facebook.com/people/Aurelian-Temisan/1585276338. 504 Saitul sau: http://www.ramonabadescu.it/. 505 Contul sau din Facebook: http://www.facebook.com/pages/Mircea-Radu/79607564372. 131 Andreea Raicu 50 '' s-a apucat de yoga...§i nu se poate stapani nici in emisiunea ei extrem de proasta... care poarta numele pompos de Megastar . De fapt e o emisiune inadmisibil de proasta. Iar parul sau, mai tot timpul dezorganizat, arata ca are probleme de sandtate majore. A§a ne-au spus sursele noastre. . . din teren. Mihaela Radulescu ° vine adormita la emisiunea ei duminicala... E drept ca nimeni nu se uita la ea §i. . .prezentatoarea are dreptul sa caste. Cei de la Antena I 509 nu au bani ca sa-i cumpere §i ei un microfon discret §i o lasa sa intre cu ditamai maciuca in emisiune?! E deplorabil . . . Experiment abject. . .incheiat cu succes! ' Saitul sau: http://www.andreearaicu.ro/. A se vedea: http://megastar.primatv.ro/. ' Blogul ei: http://mihaela-radulescu.blogspot.com/. ' A se vedea: http://www.antenal.ro/. 132 Bineinjeles, ca daca e§ti „felicitat" in acest fel de catre to^i. . .te simji „extrem de bine". Insa experimentul Ciao se face in media romaneasca pe bani grei, spre omorarea imagistica a cuiva sau chiar pentru imbolnavirea lui de nervi §i de inima. Din fericire, noi ne uitam la toate aceste emisiuni pe care le-am mat in deradere cu placere §i respectam pe oamenii pe care i-am caricaturizat pe nedrept...dupa cum, ei sau colegi de-ai lor. . .fac cu ah;ii care nu sunt din breasla. Adica e foarte u§or sa ni baji joe de cineva, mai ales daca ai un trust media in spate, caruia o voce singulara nu ii poate face fa^a. Daca la Giurgiu s-a facut astazi un mar§ pentru cainii strazii...§i pentru legiferarea unui act de lege prin care sa se protejeze animalele de ferocitatea oamenilor, ar trebui sa facem §i o campanie de demitizare §i caricaturizare a patologiei mediei romdne§ti [§i pe bloguri o putem face din plin!]... pentru ca patronii ei §i creatorii de §tiri sa §tie in mod expres ce ne enerveazd la televiziunile §i emisiunile lor...§i de ce nu mai vrem sa ne cam uitam la ele. Media romaneasca nu mai e credibila de ceva timp pentru ca ne Jine pe toji de pro§ti, de oligofreni §i de maniaci sexual . . .fapt pentru care ne §i arata ce tot ne arata peste tot. Modul fals in care se transmit §tirile, caricaturalul §i vandabilul lor, ipocrizia §i interesele care sar din grila de programe precum sar purecii pe caine . . . asta lasa un gust amar celor de acasa. . . care deschid televizorul §i le vine sa ca§te. 133 Cum de ajungi ortodox ... extremist si nu i^i place safii ortodox... induhovnicit? Intrebarea 510 e cat se poate de dureroasa in clipa de faja. Traiesc un sentiment de stupefacjie amestecata cu groaza §i asta pentru sanatatea interioara a acestor oameni, cand aud ca exista ortodoc§i romani . . . care vor schismd pe motive de evlavie, pentru ca se cred urma§i ai...Sfinfilor. Ce fel de percepjie aiuritoare pot avea ace§ti oameni vizavi de Sfinjii lui Dumnezeu, daca vor sa faca, mai degraba, o alta secta, ca cea stilista 511 . . .in Romania, decat sa i§i vada de propria lor mantuire? Un articol din 19 noiembrie 2007. A se vedea: http://www.mitropoliaslatioara.ro/. 134 Am in faja ochilor o serie de articole ale ultimelor zile de pe bloguri, tot felul de convorbiri, emailuri §i zvonuri, care mai de care mai tenebroase . . .despre cre§tini ortodoc§i romani care nu pot accepta, la nivel inalt, dialogul cu alte culte, insa nu ii deranjeaza deloc faptul ca ei in§i§i, intr-o mare pondere, au un mod de via^a occidental §i o mentalitate seculard . . .dar vorbesc despre ierarhia Bisericii ca despre un partid, ca despre o adundturd de bandifi, care ne-ar dori rdul sau ca despre un grup terorist. O psihoza mai mare ca aceea cu care intru in contact in aceste zile nu cred sa mai fi avut de-a face alta data, de§i grupul care a intrat peste PFP Teoctist in palatul patriarhal, dupa revohnia din decembrie 1989...ca sa il stranga de gat... era manat de o stare de spirit §i de o mentalitate asemanatoare acestei miscdri de gherild, care, dupa zicerile lor, i§i strange randurile §i . . . sunt. ..nespus de mulfi. Avem de-a face cu o revivida mi§care fals- contestatoare, cu un fanatism religios obscurantist sau cu o miscare de manipulare bine concertatd §i nucleul mi§carii e pldtit copios de cine trebuiel Pentru ca nu sunt deloc intamplatoare afirma^iile, ameninjarile, luarile de pozi^ie anti-sinodale, care sunt fundamentate de ochii lumii pe cuvintele unor Sfin^i Paring ai romanilor, adormi^i sau in viaja §i pe dorin^a de pdstrare nealteratd a credinjei. Daca e sa ludm de bune luarile de pozh;ie vehiculate online sau la nivelul parohiilor, in mod tacit, cu sau far a stirea preotilor...rezultatul e cutremurator. Unii dintre extremi§tii, care se declara, in mod faji§, impotriva sinodului „ecumenist" §i „corupt" vorbesc despre faptul ca au girul celor mai reprezentativi Paring monahi ai momentului sau chiar al unor ierarhi. Mai trebuie sa ne intrebam ce consecinfe ar avea o asemenea dramatica realitate?! Insa agitata interioara a acestor militanfi pentru schismd... difera ame^itor de mult de via^a §i lucrarea acelora, pe care ei ii numesc drept giranfii lor. Nu mi-1 inchipui pe parintele Cleopa , pe parintele Sofian 513 , pe parintele Dumitru Staniloae 514 , pe parintele Teofil M ^Idem 513 Idem 514 Idem http://ro.wikipedia.org/wiki/Cleopa_Ilie. http://ro.wikipedia.org/wiki/Sofian_Boghiu. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_St%C4%83niloae. 135 eel orb 515 sau pe parintele Arsenie de la Techirghiol 516 militand pentru schismd in Biserica Ortodoxd Romdnd §i pentru neascultare faja de ierarhia de drept divin a momentului. Daca aljii se gandesc, pot sd gdndeascd la faptul, ca o astfel de facjiune ortodoxa, desprinzdndu-se, cum zic ei, de Biserica Ortodoxa Romana va fi acceptata de catre celelalte Biserici ortodoxe surori...inseamna ca trdiesc in lumi paralele . Parerea noastra e ca ace§ti oameni vor sa decredibilizeze deopotriva §i sinodul Bisericii §i pe pdrinfii mari ai momentului §i sa transforme totul intr-un balci, unde fiecare crede ca e posesorul adevdrului . . .dar nimeni nu vrea pace intre noi §i nici adevdr existential, adevar in fiinja noastra, adica sfinfenie la nivelul fiecdruia §i nu doar laude cu iubirea pentru Sfinfi. Lipsa de logica a celor care sus^in aceasta pozi^ie e lamentabila. De aceea ni se pare ca e mai mult obscurantism in aceasta afacere decat o miscare a unor intelectuali rasafi sau a unor oameni duhovnicesti de calibru, care indica ni§te probleme absolut inadmisbile din punct de vedere ortodox. Ii pun pe teologi ca Fericitul Dumitru Staniloae sau Sfantul Iustin Popovici drept embleme de oameni non- ecumenisti [pentru ca pentru ace§tia ecumenistii nu sunt numai cei care relativizeazd credinfa ortodoxa ci, pur §i simplu, top teologii care au contacte dialogice cu alfii] cand cei doi au citit §i au avut contacte viguroase cu teologi de alte confesiuni, fara ca prin asta sa traiasca o diluare a credinjei lor ci, dimpotriva, §i-au gasit o putere §i mai mare in a-si apdra frumusefea §i sfinfenia credinfei ortodoxe. Asta una la mana. In al doilea rand este laudata persoana PFP Teoctist Arapasu, ca om care nu a fast ecumenist dar e denigrata persoana PFP Daniel Ciobotea, ca unul care nu numai ca este „ecumenist"...dar actiunile sale „nu mai pot fi acceptate" de catre ei. Insa care sunt acjiunile „insuportabile" pentru ace§tia? Toata situa^ia, daca te patrunzi de ea, daca te doare pentru ei...e dramatica la culme §i astazi am fost pur §i simplu paralizat de durere, cand am pus toate astea 518 pe o masa §i le- arn privit. 515 Idem 516 Idem 517 Idem http://ro.orthodoxwiki.org/Teofil_%28P%C4%83r%C4%83ian%29. http://ro.wikipedia.org/wiki/Arsenie_Papacioc. http://en.wikipedia.org/wiki/Justin_Popovi%C4%87. Tot ceea ce s-a scris in ultimul timp de catre acesti extremisti ai nostri. 136 Insa, daca o prive§ti din afara...e o situate ironica la culme, pentru ca cei care i§i dau adeziunea unui astfel de gand nu au nimic de-a face cu o duhovnicie profunda .. .ci cu o stare de frivolitate preeminenta. Intre dramatic §i comic .. .dramaticul primeaza. Daca in loc de zile de post §i de rugaciime . . . avem timp sa ne gandim la schisme . . .eu nu cred ca oamenii ace§tia sunt crestini ortodocsi seriosi §i nici oameni atenfi la detain. Mai mult nu §tiu daca mai pot sa zic ceva. Subiectul imi produce o a§a indispozi^ie incat nici nu stiu daca am fost atat de coerent, pe cat mi-as. fi dorit, in ceea ce am spus. 137 Meserii ingrate: o marca Silviu Prigoana care ne place! Oricat 319 de mult ne-ar enerva unele pozijii ale domnului Silviu Prigoana , nu putem sa nu remarcam show-ul sau cu impact, relativ recent scos pe piaja, pe care il face la Prima TV. A pune in lumina muncile care nu ne plac.dar care sunt absolut importante pentru funcjionarea unui oras. sau a unei Jari e un semnal de alarma pentru a fi mai respectuo§i cu astfel de oameni. §i gunoierii, §i taietorii de animale, §i cei care spala veceurile, §i cei care imbalsameaza mortii, cat §i cei care il ingroapa trebuie respectaji de catre noi. Muncile sunt ingrate daca mergi cu nasul pe sus, daca nu e§ti realist. Insa, stim cu totii, ca daca nu ni se mai ridica gunoiul doua saptamani sau ni se infunda veceul s-a ales praful de sarbatorile noastre. Obi§nuiesc sa salut foarte respectuos pe gunoieri, pe femeile de serviciu, pe |aranii care isi vand produsele in piete...§i oamenii se simt flatafi. Un articol din data de 24 noiembrie 2007. 'Blogul sau: http://www.prigoana.ro/. 138 E foarte bine ca se simtflatafi, trebuie bine remunera^i §i trebuie sa vedem muncile lor ca munci de onoare, ca munci indispensabile . Dintre cei care pleaca sa munceasca peste granijele Romaniei, intr-un procent ridicat, incep cu astfel de munci aventura lor extra-statala. E un lucru bun, atata timp cat sunt trataji ca oameni ai muncii, cat sunt remunerafi §i respectafi in modfrumos. Daca nu respectam nu vom ca§tiga respectul nimanui. Dar ca sa ne ca§tigam respectul cuiva, trebuie sa ne facem treaba bine, sa ne profesionalizdm in ea, sa fim buni tran§atori de carne sau masori, maturatori sau instalatori. Ii dorim succes domnului Silviu Prigoana §i consideram ca acesta e showul care il prinde eel mai bine. Daca §tii sa aduci adevarari dure, profunde la lumina, fara sa vexezi, atunci faci curalenie morald in societate. §i noi, romanii, avem nevoie sa ne reca§tigam increderea in noi, increderea in munca, in datorie, in valorile ^arii noastre, in credin^a noastra, §i sa invajam sa respectam §i sa ne asumam toate cutumele care ne innobileaza. 139 Drd. Danion Vasile: unul dintre promotorii manelismului teologic in Romania [studiu de caz] A CO 1 Ii dedicam colegului Danion Vasile aceasta melodie clasica din repertoriul national, foarte gustata de publicul de gen, pentru a sublinia faptul ca autorul trilurilor de mai sus se adreseaza unui segment falimentar de public, stagnant, ca §i al lui §i ca, in cadrul publicului amandurora nu se suporta. ..alt f el de muzici, ci numai muzica grupului. Daca nu e§ti manelist sadea sau manelist teologic. . .publicul te sfa§ie, daca ai mi§cat din front. Fila video §i textul acesta a fost scris dupa terminarea articolului de mai jos, nevrand sa pun poza autorului caruia i 1- am dedicat, pentru ca §i a§a e notorie. Sau, nu?! . . . Pledoaria noastra de astazi s-ar fi putut numi, tot la fel de bine: Monologul: dialogul care ne place noua, Carfi pe banda rulanta sau despre urechismul teologic care nu suporta Un articol din data de 27 noiembrie 2007. 140 munca smeritd de cercetare teologica sau Conferinfele neoconferenfiarilor romdni: prilej de corner! teologic. Insa, conform cu titlul de blog al confratelui Danion, unul smerit, cu siguranja, in care teologia sau opiniile teologice par a se confunda cu numele sau §i a-1 inghiji cu totul, am convenit sa folosim titlul de mai sus, pentru ca evaluarea noastra valorica sa aiba prezent targhetul ei inca din titlu. Cu indispozijia, de a nu se crede faptul ca, daca am o poztfie criticd faja de el inseamna ca il invidiez pentru ceea ce face, ma voi exprima tot la fel de concis §i de sincer ca faja de colegul Drd. Mihail Neamju. Cazul colegului Danion difera fulgerator de mult faja de eel al colegului Mihail §i e la polul opus al acestuia. Daca la Mihail, cercetarea §tihnifica teologica frugala avea superbia celei care da lecjii teologilor de orice fel, pe premisa ca nu au racordare la un limbaj teologic apriat, la colegul Danion avem de-a face cu lipsa cercetarii stiinjifice teologice, de orice fel ar fi ea, §i cu insailarea de povestiri nenumarate, de propuneri de sine repetate §i de renegare a teologilor cu teologii invechite pentru paring duhovnice§ti cu un limbaj invechit. Daca Mihail e hip-hoperul limbajului teologic elevat, dar fara experien^a duhovniceasca, Danion, cu aceea§i lipsa de experienja duhovniceasca, esenjiala in domeniul teologiei, este manelistul limbajului teologic predicatorial, eel care a intuit ca pove§tile inca prind la public §i de aceea pot fi livrate pe banda rulanta. Conferin^a sa de aseara, la care am fost invitat in mod special [ii mul^umim pentru cardie primite cadou!] a avut darul de a-mi lamuri enorm de multe lucruri, in ciuda plictiselii suflete§ti pe care mi-a provocat-o. Mai intai de toate, am injeles cum se formeaza pasivitatea unui mare numar dintre tinerii ortodoc§i dar, mai ales, m-a ajutat sa iau o decizie majora: sa nu mai particip niciodata la astfel de sezatori exclusiviste, unde e§ti pus pentru patru ore sa asculji monologuri decalibrate, cu care nu po^i interac^iona §i, bineinjeles, unde autorii lor cred ca nimeni nu are nicio pozi^ie. . .speciala sau diferita de a lor. Colegul Danion a confiscat, in spa^iul romanesc, prin incursiunile sale prin Jara, binein^eles profitabile financiar §i creatoare de imagine, injelesul lui confero, adica al conferinjei, crezand ca a purta impreuna o discufie, un dialog, 141 ceea ce inseamna in mod autentic conferinfa inseamna monolog, adica vorbirea de unui singur. Asta prima la mana. In al doilea rand a transformat ideea de expunere teologicd intr-o dezlanare lingvistica, fara nicio munca de cercetare prealabila §i unde po^i sa i_i aminte§ti despre ce vrei §i ce nu vrei in acest format predicatorial . . . ca §i a§a titlul expunerii nu are nimic de-a face cu confinutul. Nu imi pot inchipui o conferin^a teologica fara vreo 4 luni de munca de cercetare §i de reflecjie la buna pozijionare a membrelor unui discurs teologic, pentru ca sa arat unui public, care ar veni sa ma asculte, ca am muncit pentru el, ca m-am zbatut §i ca acestea sunt datele eforturilor mele de cercetare asidua, conforme cu tema propusa. Pentru noi o conferinfa este echivalentul unui capitol de tezd doctorala, unde amatorismul nu are ce cauta §i unde munca e munca §i adevarul e adevarul care sare din texte §i nu sare din...auzite. Pentru subiectul sau de aseara: Eu §i Hristos (care poarta marca lui Bultmann , adica a subiectivismului hristologic, mai degraba decat a lui Staniloae sau a lui Iustin Popovici, care vorbesc despre personalismul dialogic), in mod extraordinar, adica, daca erai genial la culme, sfar§eai pregatirea in 4 luni pentru conferinja §i incepeai cu Hristos al VT, al NT, cu Hristos al Apostolilor, cu Hristos al Sinoadelor, cu Hristos al evului mediu, cu Hristos al iluminismului, cu Hristos al comunismului, cu Hristos al postmodernilor, incheind cu Hristos al Monicai, eleva in clasa a 11 -a, care se drogheaza §i a fost violata in veceul liceului, intr-o pauza...§i sala trebuia sa aplaude minute in §ir. La o asemenea munca perplexanta, sala trebuia sa fie in delir. De ce? Pentru ca tu expuneai ceva nou, ceva uluitor de frumos, munca ta facuta cu sfinjenie §i ei erau mul^umitori pentru asta. Daca vrei sa instruiesti trebuie sa te pregatesti ascetic ca sa vorbe§ti §i nu sa frunzaresti ni§te car^i, mergand pe premisa, la mine la conferinje vin numai copii cu capul mic, carora eu le spun povesti, gandindu-ma ca sunt un parintele Cleopa de la Sihastria, care vorbesc in snoave dar, pe coperta, scriu ca sunt doctorand in Patrologie ortodoxa in Grecia. Am avut sentimentul persistent aseara, ca in persoana lui Danion am un manelist in ale teologiei §i nu un patrolog, care 522 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Rudolf_Bultmann. 142 incearca sa scoata surasuri §i rasete u§oare, care divagheaza din poveste in poveste, care da impresia ca toji Sfinjii Paring sunt numai cei pe care ii poate citi toata lumea in romana, ca se cam plimba degeaba prin Grecia, ca nu am vazut nicio schimbare de caracter §i nici de nivel teologic in discursul sau, ci revinde un discurs al anilor '70-90, deja expirat, al pozifionarii cerbicioase [de le cerbicie] impotriva: ecumenismului, masoneriei etc., deja subiecte fara relevanfa pentru public, arhi-macinate in gol, neintuind miza momentului. Insa grija pentru a i se vinde cardie atinge cote chicioase. Toate carjile sale publicate pana acum, facute in graba, amestecate cu rugaciuni §i extrase din alte carji, erau insjrate in fa^a podiumului, langa o Sfanta Icoana, care trebuia sa dea impresia ca ne aflam intr-un sanctuar in sala Dalles 523 ... Erau adu§i numai prieteni ca sa il vorbeasca de bine. A inceput sa i§i promoveze fiul de 9 ani, ca pe o mare sperania...§\ are o nespusa grija la cultul personality gonflate pe care §i 1-a creat. De aceea nu m-a mirat de ce nu doreste sa aiba intrevederi direct e cu cei care il asculta, pentru ca mitul Danion are fundamente fragile §i se prabu§e§te repede. Mai mi-au atras atenjia §i alte lucruri interesante. Spre exemplu modul extremist, dar profitabil, in care injelege ideea de ascultare faja de duhovnici. Daca duhovnicul X sau Y i-a dat binecuvantare pentru a vorbi. . .inseamna pentru el, ca nu va gre§i cu nimic din ceea ce va spune sau ca poate sa spuna orice, pentru ca §i a§a el e . . . ortodox traditionalist. Sintagma a fost decredibilizata la culme...dar e o poveste lunga. Toate propunerile de sine faja de public se fac fara pudoare, colegul nostra erijandu-se in director de constiinfa la nivel national, „dand peste nas" unui mitropolit, unui patriarh al Romaniei, unor teologi romani, care nu ies sa propovaduiasca Cuvdntul [?!!!!!!]***, cum spunea colegul sau de carte manelista, adica scrisa dupa ureche, Laurenjiu Dumitra [ei doi i§i scriu prefe^ele reciproc, flatandu-se unui pe altul]...§i el, e singurul mohican al acestui pamant, adica singurul evanghelizator al poporului roman. 523 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sala_Dalles. 143 Orgoliul sau, bineinjeles teologic, nu este evident pentru nimeni! Gre§it, frate Danion! Mai e inca un evanghelizator ca dv., tot la fel de aprig convins ca e genial, §i il cheama Marius Cruceru, e pastor baptist §i lector universitar la facultatea baptista din Oradea...§i acesta este evanghelizator nu numai peste Romania, dar peste tot sud-estul Europei, ocupandu-se, impreuna cu ceata sa, de evanghelizarea ortodoc§ilor. §i acesta se lauda, ca acolo unde propovaduie§te colegul Lauren^iu Dumitru Ortodoxia, adica in Oltenia, el face ravagii predicatoriale . . . Scrisul colegului Danion Vasile are ceva din Sandra Brown pe care o citeau fetele tinere imediat dupa revoliuie: sentimentul facilului, al abordabilului, carQpare sa te ajute. El scrie simplist dar imita [a se citi: vorbeste] in stilul celor consacra^i, al Parinjilor duhovnice§ti, nu simte ridicolul situajiei deloc [infi orator pentru noi!] §i crede ca po^i sa explici pe cele mici daca nu e§ti mare. El vine §i ne serveste gogoa§a ca vorbeste pentru tineri lucruri de lapte duhovnicesc, ca un alt Pavel. Insa nu ne-a dat niciun motiv sa credem ca delicate^ea §i duhovnicia, ca mare^ia §i candoarea sunt dincolo de un limbaj apropiat tinerilor, ci numai ca exclusivismul sau §i vandabilitatea discursului nu ajuta unei cre§teri duhovnice§ti reale a tinerilor. Daca nu e§ti mare nu poji vorbi pentru cei mici. Iar daca nu e§ti mare §i nu §tii sa vorbe§ti in limbajul lor. . . o sa ca§te. Nu pentru ca tu nu ai niciun adevar sa le spui, ci pentru ca tu nu ii ascul^i. Pozi^ionarea fariseica §i cu aplomb in faja unui public ascultator, pentru care nu te trude§ti, ci vii doar cu trei date incoerente este un f aliment predicatorial . Din punctul nostra de vedere caravanele de orgoliu ale colegului Danion prin Jara sunt infuzatoarele urmatoarelor idei, ca sa injeleaga toji ceea ce vrem sa spunem: 1 . Eu, Danion Vasile . . . sunt singural care vorbesc in Jara asta teologic, ortodox . . . §i inca nu sunt preot, atenjie! 2. Toji ceilalji preoji §i ierarhi nu §tiu sa vorbeasca ca mine... Sunt unic! Sunt providential! Sunt scaparea §i luminarea voastra! 524 Idem: httpV/www.fantasticfiction.co.uk/b/sandra-brown/. 144 3. In viaja mea s-au intamplat multe minuni, se intampla, am intalnit oameni speciali, deci §i eu...sunt special §i sfdnt. 4. Eu cunosc tinerii, eu cunosc cum sta treaba cu ecumenismul care e de la dracu, eu nu suport masoneria, eu sunt impotriva celor care pacatuiesc. . . cumpara^i-mi carjile! 5. Singura modalitate in care se poate vorbi ortodox e cea a mea, eu sunt de^inatorului ei . . . §i toji trebuie sa vorbeasca tot la fel de prost ca §i mine...ca sa fie ortodocsi tradifionalisti. 6. Eu sunt traditionalist, fac ascultare de duhovnicul meu, sunt doctorand, tata de familie geniala...sunt de canonizat\ Daca hip-hopismul teologic era virulenja antiierarhie §i antiteologi „necrozaJi", survolare pe de-asupra realitajilor §i a campiilor „pa§uniste" [cazul Mihail Neamju], manelismul teologic consta in scrierea de carji dupa ureche, le facem repede §i nu aducem nimic nou, imbinam pove§ti cu duiumul §i ne erijam in sfinfi §i denigram ierarhia Bisericii, pentru ca nu e „activa" ca noi [cazul Danion Vasile] . Adica avem de-a face cu fanatisme juvenile de oameni in prima maturitate, care nu ne propun proiecte teologice vaste, restauratoare, gen Filocalia, Viefile Sfinfilor, Sf. Scriptura inca odata tradusa, Comentarii la lumea postmoderna. §i la istoria Bisericii, adica metanarafiuni §i incearca amandoi sa iasa in fa^a cu impachetarea unor idei deja uzitate, a unor lucruri comune, pentru ca sa nu vexeze psihicul cititorilor cu noutatea. Insa... disputa de idei sau ideile de constiinfa, §tiu ca nu prind la ace§ti oameni ai imaginii, imagine pe care o vand pe bani. Cea mai mare problema a celor doi, stim asta, nu sunt criticile constructive, nu dau doi bani pe ele, pentru ca au intrat in starea de nesimjire patologica, o stare pe care Ji-o aduce popularitatea nemeritata, ci e aceea de a...nu pierde din vdnzari. Ca §i atacul calomniator [nu a fost nicidecum un drept la replica. Nici nu §tim daca poate sa faca asta!] al lui Claudiu Tarziu, de pe blogul sau, ca reac^ie la faptul ca i-am stricat piaja fara sa vrem, vanzarea de carte, tot la Dalles, cu o 145 intrebare tradifionalista ...§i eforturile demolatoare ale lui Danion la adresa teologilor academici din Romania, se inscriu in circuitul afacerilor gastilor ortodoxe, adevarate fortareje ale exclusivismului, care tiparesc §i vand carte teologica §i care, deja se cred monopolizatorii gdndirii ortodoxe din Romania, ca §i cand teologii s-ar instrui numai din ceea ce traduc editurile ortodoxe romane§ti. Concluzia pledoariei noastre e aceea ca: Danion nu creeaza con§tiin^e profund ortodoxe §i romdne§ti in acela§i timp, prin discursurile sale, apte sa faca faja confruntarilor reale §i viejii de zi cu zi, ci le da o copie a propriei sale stari de ghetoizare, unde a nuface e mai important decat a face, unde entuziasmele tinere§ti sunt stranse de gat in loc sa fie invajate sa zboare §i unde acreala e considerate entuziasm §i entuziasmul edulcorat e denumit drept rdvna. Insa, binein^eles, fiecare are dreptul sa aleaga ceea ce vrea. Po^i sa asculji pe cine vrei, ce vrei, cand vrei, unde vrei . . . §i fanii sai vor merge pe mai departe, fara siguran^a, la conferinjele sale. Insa am scris aceste lucruri [stim ca va veni sa le citeasca §i ii va parea rau ca ne-a invitat, dar nu de ieri §tiam aceste lucruri] pentru ca sa §tie ca il §tim, ca nu ne entuziasmeaza cu teme neaprofundate §i nici cu badarania exclusivista cu care ne-a tratat aseara, intr-un mod incalificabil. Dragul nostru coleg, daca va este frica de o intrebare, pe care nu pute^i sa o asculta^i pana la capat §i va isterizaji atat de u§or, dv., care sunteji vale a lini^tii, cavitate a bunei voiri §i munte al smereniei, nu dovedi^i decat ca va e frica de propria dv. umbra §i ca va §ti^i nivelul! Va dorim succes intr-o calatorie cu care nu ne solidarizam nicidecum! Din punctul nostru de vedere trai^i intr-o lume paralela, care nu are nimic de-a face cu ortodoxul care lucreaza la computer, cu femeia care da cu matura sau cu teologul care se inconvoaie zilnic de spate, asupra textelor sfinte, pentru a crea o jumatate de pagina de munca de cercetare §i nu...4 ore de pove§ti amalgamate. " De ce induceti ideea publicului, ca Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane e impotent, e neputincios sau ca nu doreste, ca e rau intentionat si refuza sa isi canonizeze Sfintii, care au suferit in inchisorile comuniste? Aceasta a lost intrebarea, care a iritat toata asistenta si la care facem referire in articol. 146 Update, 25 iunie 2008 *** La insistence domnului Laurenjiu Dumitru redam aici fragmentul de text citat din dumnealui. E vorba despre ultimul pasaj al paginii: In lac de prefatft: BUCURIA VIETUIRH CV DOMNUL Laurenfm Dumitru UrmSresc cu ncdisimulai inlcrcs misiunea pc cure Danion Vasile o face de ca(iva ani, in fiecarc dimre postu- rile bisericejli de durati. In ultima vreme, fiind doctor and ) la Tesalonic. sacrifica, de altfcL si puu'nul timp liber a) / (_v^antelor deJ*a^4Lde_Craciun, Limp pe care, dc buna * I mmiiki, l-m puiea pctrcce cti so(ia~si copiii, >i cutreiera (ara j in lung si-n lat ca si dca marturie dcsprc Hristos in fa|aC_/ umil public nulnKiKlC^una dodjf) Nu-i este u§«r, Tnsa asculta tit durM^iicTccuivinr-fitlid ca Domniij Ji va cere ^andva sal arate talamii inmut(i]i Tincrii.(j>bosit|_de 'pacai,4j provoaca la dialog, dc multc on un.diAjyjp3ut| | - ^~ ^loP^iesmccr.dar se aiata curand invinji si pu?i pc ^aliduri de eeTcare are mlotdeamiajrai mulic rSspunsurJ ,jlccai in< reb|ri1e^ d in^aJS . Simji mtoidc^na^fltitferewi^dc tcma say raspuns, ca^tn el ard<^Bucuria vicjuirii cu f D ommil, \ ~~ Danion Vasile ar vorbi ftra ineetare. flr& %\ bat&_ campii, de aceea $i mtainirile din tj^ji joate ora^Ic^sc ierhunS tlrziu, in noaptc, pentfu el c(unvorbitor caplivan^ un m firturiiijpr cum nu jiinji mai fie astazipe hinm, dcsi t(xy\)ttja.rioastrJ^scpatc absolvent t pc bandi rolanta an de jL^yffjahiori c uriic m^cisajul septal vremurilor noastre, ^des/din discu(iilc pc clu^e^aTnpiirtat cu el. nu-$i dorcstc asta, dimpotriva. II infiP' '^"^' <~a tenlog eand pc buzcle lui ar irebui si steajwrmanent CuvtntuL > ft 147 Profilul religios al blogarilor din wp 100 §i alte...reflecfii 526 Motto: „Cine vede in top 100 wp. ro un sandvici cu de toate . . .totu§i, trebuie sa §tie, ca pe§tii mari sunt mai mulji de o singura culoare ". coo Adica...acest aspect nu conteazd , dar pe baza lui se clicdreazd ! Pentru ca tot mai mul|i cititori ai no§tri, carora le place sa fie atenji la detain, sa aiba mult mai clara ideea topului ro pe WordPress, din punct de vedere religios, vom reda in cele ce urmeaza o mirosire a subiectului . . . care poate fi amendata pe ici pe colo. Folosim configurajia topului din data de 27 noiembrie 2007. ' Un articol din data de 27 noiembrie 2007. " Ca foarte multi sunt baptisti, care au venit sa imi astitpe vocea prin numarul lor. ..si nu prin creatiile lor. Imaginea supra e din pasajul de la Universitate inainte ca acesta sa fi lost refacut si vrea sa ne sugereze ideea, ca diversitatea mancarurilor e falsa, pentru ca exista cam aceleasi ingrediente in toate. Si topul nostra era fals, pentru ca era aceeasi substanta ideatica in mai multe locatii. 528 Vor sa spuna ca nu conteaza. 529 Dar pentru a-i tine pe ai lor in top, baptistii fac front comun. 148 Gramo's World 530 Blogul lect. dr. Gheorghe §tefanov ~ , al sojiei sale, Ramona §i al unei prietene* 532 . Se declara ortodocsi, dar i§i boteaza copilul in ritul romano-catolic . Mai degraba: liberi cugetdtori. Se autovoteaza §i se susjine, prin prieteni, in orgoliul primelor locuri tot timpul, de§i materialele sale nu il arata mai deloc a cadru unversitar ci a inventator de discufii sterile sau, mai degraba, prostesti. La Patratosu Blogul pastorului lect. dr. Marius David Cruceru 534 , fir pastor baptist, lector la facultatea Emanuel din Oradea , simpatizantul eel mai penibil al ortodocsjlor §i omul cu o ambijie nemasurata, care a reu§it, ca §i europarlamentarul roman luteran de ieri 536 , sa se autopropuna in stil mare cu lucruri puerile, care mai de care mai dubioase §i incoerente. Se auto-voteaza la greu §i e ajutat de coreligionarii sai din spirit de fronda. ECHILIBRU 537 Blogul domnului Ion Iliescu , fostul pre§edinte al Romaniei, care spune ca este ortodox, de§i cei mai muh;i il ^in de liber cugetdtor. Despre dumnealui §ti^i mai multe, cu siguranja. Pe aici nu toji sunt important pentru ceea ce vrem noi sa spunem, a§a ca nu o sa ii bagam pe to^i in seama. 530 Pe atunci: http://gramos.wordpress.com/, acum desfiintat, pentru ca au trecut pe domemu propriu: http://gramo.ro/. 531 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_%C5%9Etefanov. "" Acum e doar al sotilor Stefanov. 533 A se vedea: http://patratosu.wordpress.com/. 534 Pe atunci: http://mariuscruceru.wordpress.com/, acum: http://mariuscruceru.ro/. " A se vedea: http://www.emanuel.ro/. 36 E vorba de Laszlo Tokes, care a candidat ca independent la europarlamentarele din 2007 si a castigat, fiind ales de 176.533 de votanti. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/L%C3%A1szl%C3%B3_T%C5%91k%C3%A9s. 537 A se vedea: http://ioniliescu.wordpress.com/. 538 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Iliescu. 149 bucurenci.ro 539 Dragos. Bucurenci 540 a venit recent pe wp ca sa...demonstreze. Nu §tim ce credinfd are... dar de ortodoc§i §tim ca i§i bate joe cu non§alanJa. A§a ca prieten nu ne este. Pana aici nu prea avem prieteni . . . de nddejde in ale credinjei ortodoxe §i suntem pe locul 6 al topului. Deci nu o sa-§i manifeste bucuria primii 6 daca o sa scriem lucruri teologice de mare fineje. Persona 541 Szl9 Blogul Prof. [?] Dr. in teologie Damn; Manastireanu , aparut ieri pe wp, teolog baptist 543 , care s-a mutat pe wp...sd demonstreze . . . Deci §i acesta ne e... prieten. Se va auto-vota intr-o fericire. Speram sa gre§im . . . dar nu cred ca e cazul. andreanum&co 544 Blog in/de familie + prieteni ... autorii avand aversiuni, antipatie faja de . . . credinja ortodoxa. Aici se vorbe§te genital la greu, adica cultural, §i emo^iile sunt. . . nestapdnit de vaste. a 545 A§acu...a§a Prof, liceal de engleza Cristian Lucaci din Ia§i, de la Colegiul Wurmbrand 546 , de credin^a baptista. El trebuia sa fie schimbul de §tafeta...?\ lui Cruceru, venit ca sa ne/ma bombardeze la rating, dar se pare ca s-a schimbat...planul. A venit §i Manastireanu la pupitru, pentru ca sa se arate cat de mult §tiu bapti§tii sa nu scrie... teologie. 539 Idem 540 Idem 541 Idem 542 Idem http://bucurenci.ro/. http://bucurenci.ro/about-2/. http://danutm.wordpress.com/. http://agorachristi.wordpress.com/despre-noi/. 543 Pe atunci era, de f apt, penticostal si acum e anglican. 544 Pe atunci aici: http://andreanum.wordpress.com/, blog inghetat din 17 martie 2008, pentru ca s-au mutat pe: http://andreanum.org/. 545 A se vedea: http://cristianlucaci.wordpress.com/. 546 Idem: http://www.wurmbrand.ro/. 150 Deci pana aici avem o lipsa de ortodc§i de la un capat la altul. Adelix 547 Studenta, singura, viitoare jurnalist [?], de credinja adventa. Sloboda la gura cand ploua. . . §i cand bate vantul. Pe locul 21 numai, intr-o Jara majoritar ortodoxa. . .Despre Taina Casatoriei . Un blog ortodox, al unei domni§oare din Ia§i (mi s-a spus numele dansei), sprijinita de membrii curentului [nu e prea mult spus?!] „tradn;ionalist", fara faja, care copie carji ortodoxe §i le pune pe blog. Fara accente personale. Adica neinteresant §i neddundtor pentru activi§tii bapti§ti de pe wp., care au facut din scrisul aici un motiv de orgoliu suprem ! E o intrecere socialistd intre ei. Daca e§ti baptist si te mai pricepi la scris, trebuie sa vii si sa scrii. . .pe wordpress! Clujul Evanghelic 549 E un blog al ramificajiilor neoprotestante din Cluj . . . dar e opera tot a unui baptist. §i cand te gande§ti ca nici 20 de in§i bapti§ti fac toata campania asta de clicdreald pe wp, ca bapti§tii, de 6% reprezentare in Romania, sa fie primii la producfia defuraje la hectar. . .ma apuca groaza faja de ce o sa faca pastorul Tokes la UE, cand va fi trimis drept cal troian pentru. . .Romania. Dansul ce va vrea: anexarea, matra§irea, denivelarea, scurgerea Transilvaniei in vreo eprubeta, pentru ca sa o puna la vreun muzeu ungar?! Ne trecem din vedere din top, astazi fiind pe locul al 25- lea, dupa ce in fiecare zi, de vreo luna, avem numai peste o mie de vizitatori in mod zilnic. Insa nu pentru ca nu are lumea ce citi la noi . . . ci pentru ca ratingul nostru nu e manipulat §i vine cine vrea §i cand 547 Pe atunci aici: http://adelix.wordpress.com/. Si-a desfiintat acest blog si si-a facut altul, tot pe WordPress, aici: http://adebalerini.wordpress.com/. 548 A se vedea: http://tainacasatoriei.wordpress.com/. 549 Pe atunci: http://decluj.wordpress.com/. Acum, pe domeniu propriu: http://clujulevanghelic.ro/. 151 vrea. . .pe cand in alte parji lumea se voteaza la greu. . . dar scriu prost, execrabil de prost. De ce nu incepem sa ne intrecem in de§teptaciune, in bun simf, in carfi citite §i prezentate frumos, in proiecte grandioase prin care sa ii folosim §i pe ah;ii, daca tot ne doare fimdul stand pe scaun §i ochii de la vazut ecranul? [vom da o urmare alta data] 550 Concluzia primei par^i: daca vrea vreun baptist sa demonstreze ceva, din punct de vedere puncte-pimcte [nu ne-a dovedit nimeni nimic pana acum, decat ca se voteaza cu un fanatism stoic] ... unui preot ortodox, nu are decat sa ne dea noua lecjii, noua, personal, pentru ca alt blog de teologie, cultura §i informal e ortodoxa nu mai exista in primele 30 din top. Urmariji regulat blogurile baptiste . . . §i ve^i vedea semnale clare de luare in deradere ale unor acjiuni ale noastre, ale ortodoc§ilor, dar §i gradul de enervare crescanda a acestora, de disperare, ca din ei nu emana lucruri prin care sa ne . . .flateze bunul simf §i, poate, §i inteligenfa. Parerea noastra, ultra-personala, e ca teologii bapti§ti care vin in wp nu vor sa ne prezinte teologia lor, ca le e ru§ine cu ea. . . ci ei sunt numai venh;i . . . laprodus. Scuze: la evanghelizat... Ma mir de ce nu s-au trezit §i mormonii, iehovi§tii, adventi§tii, catolicii . . . sa facem aici o tdrld teologicd. Daca ar veni mormonii pe wp 100 s-ar prinde cu Pdtrdfosu in hora sau...ar merge pe cont propriul Dar adventi§tii? Dar catolicii? Viitorul . . . poate na§te mon§tri . . . 50 Nu a mai avut rost... pentru ca s-a inteles mesajul nostra, acela ca am inteles motivele lor subcatanate, ceea ce i-a determinat ca sa vina la nivel online. 152 Recomandare speciala: va invitdm spre un loc wide mdputeii injura academic la nivel online! I- OrtHolrim Lacrinu Adellna Orthoblog ■ ■V»::.i'-fc Galea, Adsvfirul si Vlata ■ ' ■ Caiss, Adsvfirul si Vla^s Aici 551 aveji articolul in format word 552 , cu injur aturi... pentru acasa! Motto: „Noi stim sa pastram ce e cu adevarat. . .preposl". Un credincios ortodox anonim, ne-a facut bucuria sa ne preia articolul dedicat colegului Danion Vasile, pentru ca oameni echilibrafi, modegti, cu o buna parere despre ei in§i§i. . . sa i§i dea cu parerea despre noi. Va invitam sa citi|i sfaturile pe care ni le dau, cu un patos ponderat...dm§ii fiind „tradiJionalistii ortodoc§i romani", cei care il injura „frumos" pe patriarhul Romaniei, pe oricare ierarh care le iese in cale...§i, cu o bucurie nedisimulata va anunjam, ca §i pe noi. Inaintea mesei de seara, cuvintele dumnealor ne-au mers la inima. Ce putea fi mai frumos decat sfaturile dumnealor pertinente, judicioase, smerite, calde §i, mai ales, pacatele dumnealor facute cu ravna dintre cea mai autentical\ Citiji cu atenjie §i, la o adica, injuraii-ma cu ...con§tiinfa\ Va ducem chiar noi la locul undc.se „binecuvinteaza" ortodox! AICI 553 Avem o singura intrebare: colegul Danion are vreun amestec cu partizanii dezlan|ui|i ai dumnealui sau...e doar o 551 Un articol din data de 28 noiembrie 2007. 552 A se vedea: http://www.esnips.com/doc/ce73a390-b8ea-43ab-86c8-e84792f373e4/comportament- ortodox-autentic. 553 Idem: http://www.orthoblog.ro/2007/ll/28/ce_pa_rere_aveapi_despre_scriitorul_dani. 153 expresie a dialogului fundamentalist, care a inceput sa se infiripe la noi in Jara? Nu dorim un raspuns. . . imediat. §tiu ca dv. daji raspunsurile pe la spate, peste 1 sau 20 de ani . . . §i nu on line, in vazul lumii. Daca doriji sa §tiji diferenja dintre poztfie personala . . .§i insulta grosolana . . .va scriem un articol sau va punem o ...poza! Deci nu pierdeji ocazia! E ocazie unicat!!! Va rog sa nu...lipsh;i!!!! Comentariile 554 , facute la adresa noastra, pe Orthoblog: ^t/(28.11.07; 16.05): Intai trage^i o fuga pe site-ul Parintelui Picioru§ §i pe urma sa va vedem parerile. Danion poate face prea mult... insa face. Sunt §i eu unul dintre cei care, citind una din carjile lui, am intrat cu bucurie in Biserica, pentru ca m-am simjit un tdnar infeles. Manelele nu sunt educative. Muzica Jiganeasca veche are arta fina In rest cine are de criticat, mai critice, cine are de postit, mai posteasca. Doamne ajuta! Mircea (28. 11. 07; 16.11): O abjec^ie de articol, in stilul deja consacrat marca Piciorus. Sinonim cu batjocura „academica" 556 . Danion are §i el minusurile lui, ca nu e nici sfant, nici geniu §i nici nu se pretinde a fi, are multe de indreptat la el, 554 Le-am corectat si le-am stabilit diacriticele. Insa la noi nu au venit deloc sa comentezc.dar mi-au comentat articolul meu, daca a fost preluat acolo. ' 5 Adica nu a citit deloc articolul meu, ci s-a referit doar la faptul ca nu ii plac manelele, din care eu indicasem una, ca sa ii spun lui Danion Vasile ca seamana cu manelistul de acolo. 556 Adica era un om care ne citea constant si care considera, paradoxal, ca un articol critic e o abjectie. 154 dar acest fals preot este ultimul de la care trebuie sa a§teptam lec^ii Este un scandalagiu de profesie 559 , un om necdjit 560 , tulburat 561 , care trebuie ignorat §i e o prostie ca i se face atata reclama, ca i se da atata atemie 562 ... Avem lucruri mai bune de facut decat sa ne murddrim mintea 563 cu aceste porcdrii scrobite... MariusMatei (28. 11. 07; 16.13): Cam dur articolul. Nu pot sa spun ca il cunosc pe Danion. L-am auzit la o conferinja la Campia Turzii §i mi-a schimbat viaja. Nu vreau sa ii iau apararea, deloc. Dupa ce l-am auzit 564 , m-am hotarat ca trebuie sa ies din pasivism §i din barfatorism §i sa fac lucruri concrete §i discrete. Nu sunt de acord cu toate ideile din cardie lui, ca doar nu are infailibilitate papald ex cathedra. Chiar am conversat pe mail cu dansul. Ce nu mi-a placut e faptul ca, la un moment dat, mi-a spus sa iau o pauzd, exact a§a. Dar am trecut peste asta §i conteaza efectul cuvintelor lui asupra mea §i a pasivismului sau activismului meu. Degeaba ai o conferinja, care se incadreazd la rigoare §i nu are efecte in ascultatori 565 . Nu zic nici ca nu conteaza mijloacele. Eu zic: Bravo, Danion! Nu cred ca vrea sa faca avere din carji, ci eel mult sa nu legdm gura boului care treierd. 57 Desi ne citeste in mod constant sau asa da impresia comentariul sau... ma declara un preot fals, lucru care e o contradictie in termeni sau care exprima enervarea lui crescanda pentru productia noastra online. Nimeni, pana la urma, nu va veni cu argumente, ci doar cu invective. 58 Adica sunt prea mic.pe langa el, ca sa ii dau lectii. Insa nu si-a dat decat numele mic: Mircea. Daca si acela e numele lui adevarat. " 9 Adica as stdrni numai scandaluri... si doar atat la nivel online. Nu cumva acuzelc.vor sa acopere atributele reale ale persoanei mele, pe care un om care m-ar fi citit, mi le-a descoperit? 560 Cu sensul de ranchiunos, resentimentar. . . 561 Adica as fi tulburat la minte, ratacit. 62 Pe de o parte ma citeste. ..si ma acuza de tot felul de lucruri aberante...iar, pe de alta parte, ptotesteaza impotriva publicitarii mele, cand Marian Busoi, creatorul lui Orthoblog, nu facuse un articol care sa il combata pe al meu, ci mi 1-a preluat fara sa imi deanicio atentie... 63 Adica efoarte curat. . .pentm porcariile pedante pe care eu le scriu. 564 Pe Danion Vasile la conferinta... 565 Aici, deabia, imi raspunde. 155 Nu e sfdnt, are defectele lui, dar nu trebuie sa ii minimizam merit ele. Cred ca e cam exagerat Dr. Piciorus. sau are mintea hodinita 566 . Florin (28.11.07; 16. 22): Propun ca toji care vom citi aceste lucruri urate 561 , sa-i punem pe amandoi pe pomelnic. Dumnezeu va §tii sa-i impace pe amandoi. Florin (28.1 1.07; 16.25): Propun sa-i trecem pe amandoi (Danion §i Dorin Octavian) de azi inainte pe pomelnic, ca Dumnezeu sa-i lumineze pe amandoi 568 . MariusMatei (28.11.07; 16. 30): Eu zic sa nu ii bagam prea tare in seama pe cei care discuta despre sexul ingerilor, cand Constantinopolul e atacat de turci 569 . Herrasku 510 (28.11.07; 17. 59): Trist, trist, trist! Dl. Danion este un personaj inter esant prin faptul ca exista. Am intuifia §i mirosul valorilor de la prima atingere. Am simjit ca pentru mine dl. Vasile este inutil. Nu §tiu daca §i pentru al^ii. Sper sa existe trezire chiar §i din vorbele lui . Este §i este suficient. Insa sunt terifiat de comentariul Pr. Drd. Piciorus. Dorin Octavian. Am vazut saitul lui. Un kitsch de toata frumuse^ea 566 Adica e prost = are mintea odihnita. ' 61 Adica cele spuse in articolul meu. Ne ia de sus, ca si cand am fi niste copii care ne scoatem ochii precum chiorii... facandu-se ca nu intelege constiinta cu care am scris articolul, sub care, mai multi, dupa cum se vede, s-au grabit sa comenteze. 69 Cu alte cuvinte, vorbesc lucruri teologice prea savante, cand ar trebui sa discut, ca Danion Vasile, lucruri pe care cred ca le stiu toti sau cred ca sunt usoare. 570 A se vedea: http://sites.google.com/site/heraasku/. Niciunul, pana la acesta, nu ne-a dat un line catre vreo pagina personals. 571 Ale lui Danion Vasile. 156 Felul cum se §taiu;eaza in realitate cu doctoratul §i erudijia stiinfificd este de-a dreptul dezgustator . Acum citesc ca §i preojia este o valoare stiinfificd. Sa nu-mi zica cineva ca nu a zis asta, ca nu-i explic. Critica clericala stearpa, fezandata cu imaginar familiar fericit, in care pretinde ca traieste - din sait se vede asta - mie, personal, imi lasa senzajia de nefericit vanitos. Tonul comentariului este dezagreabil §i nu folose§te nimanui, nici chiar lui insu§i Altfel cui ii foloseste? Concluzie: dl. Danion, ma rog, este si el. Pr. Drd. Piciorus. Dorin Octavian, ma rog, fii mai calm, sau altfel spus: maifrumos. Gigel Chiazna 516 (28. 11. 07; 18. 18): C'7'7 Un mare duhovnic spunea despre acest pdrinte Piciorus (oare chiar e pdrinte? ) ca e un pericol pentru ortodoxia romaneasca 579 . I§i face un stil din a fi cdrcotasul de serviciu , dar cdrcoteala lui este lipsita de orice lucru constructiv, ci el doar aruncacunoroi 581 . 72 Autorul cred ca nu are proprietatea termenului. De ce l-a terifiatlingrozit pe el articolul meu...si pe Danion Vasile l-a lasat recel A se observa modul in care comentatorii incearca, numai din invenctive, sa imi contureze un profit negativ, neaducand niciun argument, desi platforma noastra era la vederc.si articolele nu erau putine. ' 73 Cand un om are mai multe specializarL.si scrie despre cat mai multe...blogul e un chici sau un proiect uluitor, care depaseste nivelul de aperceptie al unui cititor neavenit? 574 II enerveaza studiile mele doctorale, modul cum scriu...dar a devenit comentatorul fidel al lui Mihail Neamtu. Nu e interesant? ! 575 Adica nu ajuta imaginii mele. 576 Singurul care si-a dat numnele real si reperabil al nivel online, cat si lincul spre blogul personal: http://www.chiazna.ro/. Insa el a facut-o, ca sa imi raspunda deselor mustrari si aluzii la adresa modului extremist in care se produce la nivel online. 77 Care este numele sau? Ne-a intalnit vreodata? Ne citeste la nivel online? " 78 Un altul care se indoia de CV-ul nostru si de tot ceea ce scriam la nivel online, desi noi nu ne indoiam de faptul, ca el ar fi construit anumite saituri si bloguri la nivel online. 79 Daca existau motive reale...m\-\ asa ca autorul nostru le-ar fi adus, cu bucurie, la cunostinta tuturor, la nivel online? E o mare diferenta, d-le Gigel, intre cancanisti si oamenii care critica constructiv o stare de lucruri. Eu sunt un critic atent si cinstit cu oamenii si cu realitatile, fapt pentru care coerenta punctelor mele de vedere vizavi de o tematica anume se poate vedea, pas cu pas, in creatia noastra online. 581 Nu, eu doar am pus, in cateva articole, in lumina, modul dv. de a va manifesta si de a fi, pe cand, in celelalte cateva sute de articole, am vorbit despre cu totul alte probleme, foarte constructive si personalizante. Cartile noastre stau marturie. 157 In curand ma a§tept sa inceapa cu injuraturi §i blesteme fO') peblogullui Cezor (28.1 1.07; 18.31): Parinte, v-au chinuit un pic aceste ganduri §i nelinistea cu care aji plecat de acolo! ... Poate ca dvs., mai bine decat noi, cei care lasam comentarii, ar trebui sa §tiji de ispitele care vin §i care ne /\ • 584 mtuneca mmtea ... Eu zic ca, inainte de a arunca cu piatra, sa va uita^i la for „binele" mai mare facut de dvs. , faja de scriitorul Danion Vasile... Daca sunte^i mai vrednic, atunci treceji §i dvs. §i ne vorbiji mdcar despre relajia dvs. cu Hristos , conform ironiilor de mai sus... Nu uitaji: „Vai de eel ce aduce sminteala!" Fra^ii din sala, care au sarit cu gura la dvs. 588 , vor primi iertare de la Domnul, caci au fost ispiti^i de dvs. , dar dvs. nu aji fost ispitit de nimeni. Doamne ajuta §i ierta^i-ma fra^ilor daca aduc sminteala prin vorbele mele! Mihaela (28.11.07; 18.32): Daca preotul acesta atdt infelege din conferinja, inseamna ca acesta este nivelul dumnealui . Cert este ca uitandu-ma pe un site 591 , 1-am vazut §i pe pr. „bastrix" pe acolo, iar dumnealui (m-a uimit inca de la prima vedere) are ni§te Favorite (upload-uri), care denota ni§te amestecaturi tare stranii... 582 Cred ca ati asteptat in zadar... 1,3 Adica articolul meu ar fi fost o razbunare usoara pe Danion Vasile... si nu o radiografie punctuala a modului sau de a se manifesta. 584 Adica 1-am scris tulburat la minte, plin de enervare, cu patima...desi nimic nu arata acest lucru. 585 Adica n-am facut niciun lucru bun criticandu-1. 586 Vi se pare ca nu aveti ce citi la noi pe blog? 587 In ce consta sminteala articolului meu? 588 Ati fost unul dintre cei din sala? 589 Au fost doar incurajati de propriul lor fanatism. 590 O privire de sus...catre persoana mea, desi, cu siguranta, ca nu s-ar trage de sireturi fata in fata cu mine. 591 Pe un sait... care plutea in deriva? 92 Poate ca e...o credincioasa baptists, care a preluat ideea de la mentorul Cruceru... 158 Nu spun mai mult, caci la argumente se gasesc contra- argumente. Insa Danion este o minune de om §i ma bucur mult sa vad ofiinfa asa de minunatd. Cornelia (28. 11. 07; 18.38): Carole lui Danion Vasile pe care le-am citit m-au influentat in sens pozitiv §i am injeles ca se poate §i in zilele noastre sa lupji pentu ni§te principii §i idealuri crestine, care nu sunt la modd. E u§or sa scrii din trdirile altora §i sa-Ji spui §i tu parerea, dar scriind din propriile tale experience arati mult curaj §i, cu siguran^a, dai mai multa credibilitate. Despre articol...nu cred ca meritd citit §i, prin urmare, comentat. Ovidiu (28. U. 07; 18.39): Articolul parintelui Piciorus e deplasat ...Eu cred ca nu se cunoaste pe el insusi §i are nevoie de vindecare 594 , cum poate avem nevoie toji. Dar sa iesi cu aberapi 595 la adresa lui Danion mi se pare lipsd de bun simf... Are, poate, §i Danion lipsurile lui sau defectele lui dar trebuie sa vedem efectul §i rezultatele car^ilor lui §i ale conferinjelor lui... Eu va spun ca a schimbat multe vieti, mai ales ale tinerilor, fiind si Profesor de Religie... Cartile sale au avut un impact deosebit la liceul unde am predat anul trecut. Plus ca m-au ajutat si pe mine in multe momente ale vietii. Dupa roadele lor ii veti cunoaste. Mariana (28. 11. 01; 18.58) Felicitari, Parinte Drd. PiciorusJ 593 In ce puncte ale lui? 594 Si se transforma dintr-un comentator al unui tex/...intr-un duhovnic al meu. Insa acesta nu are nimic de-a face cu textul, ci cu bagarea in seama. 595 Care sunt aberatiile/neadevarurile? 159 Pierdeji un singur amanunt din vedere, as. spune pe eel esenjial: este plina lumea de personaje ca Sfin^ia voastra, de teologi cercetdtori si erudifi 596 . CQ'7 Avem o maaaare lipsa de trditori in Ortodoxie . Banuiesc ca aspectul de cercetator ' ar trebui sa fie subliniat pentru titulatura „drd" 599 . Succes! La judecata particular^, oricum, mai intai va va intreba Hristos cdte luni aji cercetat o anumita problema teologica §i cat de elitist aji fost in dezbaterea ei 600 . Nu vreau sa va acuz 601 . Teoretic: sunte^i preot §i avefi har . Dar pentru a se mantui eel de Idngd noi, ce am facut? Nu vreau sa il apar nici pe Danion. Poate ca, pe alocuri, exagereaza cu promovarea eu-lui. Dar de unde §tim noi cu ce gdnd o face? Poate o face cu gdndbun. Numai Dumnezeu §tie, nu noi. Noi nu avem toate datele. In rest, ce sa spun, sunteji, din pacate intr-o ispita de post 604 , pentru care ne rugam sa o depa§n;i cu bine, in duhul Adevarului. Sarut mana, Parinte! 596 Pe care dv. nu ii cititi deloc, tocmai de aceea va bucurati de lucrurile elementare, nemuncite ale lui Danion Vasile. 97 Orice teolog e si un traitor al credintei ortodoxe, pentru ca trebuie sa afli in ce crezi, ca sa traiesti conform credintei... Iar daca te duci in lungul si in latul Romaniei nu dovedesti ca esti un traitor... ci un om caruia ii place sa se plimbe. 98 Autoarea facea abstractie de faptul sau nu stia, ca, in acelasi timp, colegul Danion Vasile era tot doctorand ca si mine, dar nu in Romania ci in Grecia, dar s-a plimbat mai mult in Romania decat in Grecia, in timp ce, amandoi, trebuia sa ne scriem tezele doctorale. ' 9 Doctorandul este un cercetator... pentru ca teologul este un atent cercetator si comentator al patrimoniului de credinta al Bisericii. Ceea ce eu i-am imputat in articol e tocmai acest lucru: nu isi face treaba deloc, nu cerceteaza subiectul ca atare, pentru ca sa se duca apoi, cu competenta si smerenie, ca sa il prezinte in public. Insa comentatorii de ocazie al articolului meu, in loc sa imi multumeasca ca cer seriozitate si atentie lui Danion Vasile, dimpotriva s-au indurerat nespus, considerand ca un nivel mai inalt al pledoariilor lui conferentiariste ar insemna...ww lucru rau. 600 Un raspuns fals evlavios, ca si cand ar fi in locul Domnului la judecata sau ca si cand teologia nu conteaza pentru un teolog sau pentru orice credincios, pentru ca ar fi tot la fel de usor sa o faci ca bautul din sticla. Astfel de ifose de om prost insa se trag din ideea, ca nu teologia conteaza, paradoxal, ci asceza, nestiind ca ereticii de-a lungul timpului nu au fost, in mod neaparat, niste pacatosi notorii, ci niste oameni cu idei teologice eretice. 601 Dar ati facut-o deja. 602 Si practic sunt preot si prin mine lucreaza harul lui Dumnezeu, cu toate pacatele mele. 603 Platforma Teologie pentru azi, cu tot ceea ce contine, e grijd imensa... pentru eel de langa noi. Asta pe langa slujirea mea preoteasca... 604 Se refera la faptul ca eram in Postul Nasterii Domnului. 160 Poate, daca aji fi spus doar asta despre sfinjia voastra, ne-aji fi convins de bunele intenfii §i de ingrijorarea privind pierderea sufletului lui Danion. Dar daca v-aji pus toata titulatura 605 ..., ceranadu-mi iertare, am rezerve serioase. Monica 606 (28.11.07; 19. 47): Prin cartile §i conferinjele sale, Danion a trezit multe con§tihr£e...El indeamna la practicarea Ortodoxiei, dar la pr. Piciorus. Ortodoxia inseamna tratate, stiin}a...vorbe §i atata 607 . Daca i§i prezinta din experience sale (care pt. Pr. Piciorus. sunt povesti pt copii), impreuna cu alji tineri, putem sa spunem ca astfel de „pove§ti" ne-au facut sa infelegem lumea §i ne-a invajat cum sa ne raportam la Ortodoxism, Biserica, Hristos 608 . Danion vorbeste, mai ales, acelor tineri, pe care preojii 609 ca Piciorus. nu spun decat ca sunt „gunoaie"...sau altceva de genul acesta. Pr. Picioru§, cate ore pe saptamana (nu cer mai mult) va petrece^i vorbind cu acei tineri neinfelesi de lume? Cate suflete a^i scos din prapastia deznadejdii (§i nu vorbesc de acele minufeh petrecute la Taina Sf. Spovedanii)? 610 605 Aluzie la faptul ca m-am semnat: Pr. Drd. Dorin Octavian Piciorus. Insa semnatura mea inseamna asumarea articolului meu ca preot si teolog, implict ca si confrate cu Danion Vasile, ceea ce, pentru autoarea noastra, era un semn de mdndrie. 606 Autoarea era colaboratoare a lui Marian Busoi si membra a platformei Orthoblog. 607 Oare as putea sa scriu tratate si sa spun vorbe, daca nu ar avea nicio legatura cu viata mea? Insa, dimpotriva, pentru preotul Dorin Piciorus Ortodoxia inseamna ceva foarte serios si prea sfdnt, fapt pentru care cartile lui sunt atente si serioase cu traditia teologica a BisericiL.si nu facute urechist, in graba, fara munca de cercetare asidua. Insa toti cei care au scris aici doresc si citesc carti mici, brosurelc.si teologia mare a Bisericii, marile carti patristice stau in umbra... pentru micile carti ale lui Danion Vasile, care spoliaza marele carti ale Parintilor Bisericii. 608 V-a invatat sa va raportati, in mod minor si fara perspectiva profund teologica la Ortodoxie, Danion Vasile, pentru ca asa este si experienta lui. Numai ca ati inceput sa intelegeti ca atdt e Ortodoxia, pentru ca eel care a transmis-o atdt era. Tocmai de aceea reactia noastra a lost impotriva increderii in sine a lui Danion Vasile, incredere care nu se bazeaza pe studiu coerent si pe un plan solid de c ate hiz are... ci pe citiri rapide sau pe amintiri din ce a citit vreodata, indiferent de tema conferintei. 609 Frustrarea autoarei e mult mai adanca...si are de-a face cu preoti intalniti anterior. 610 Imi traiesc preotia si vocatia teologica slujind si scriind, fara sa am un plan de convertire. Eu seman cuvantul...si Dumnezeu il face sa creasca in inima omului. De aceea nu cred in campaniile de evanghelizare printre ortodocsi, de vindecdri cuforta sau la termen a sufletelor oamenilor. Pentru ca eel care are nevoie de raspunsuri le cauta...si le gaseste acolo unde doreste Dumnezeu sa i le descopere. 161 Danion face asta indirect: prin cardie §i conferinjele sale §i direct prin raspunsurile sale la e-mail-uri 611 . Pr. Picioras. sufera de mdndrie, care ii intuneca rafiunea §i judecata §i se apuca sa loveasca in acei mdrturisitori, care fac tot ce se poate din dragoste pentru Hristos 612 . Post cu folos! Teolog 613 (28.1 1.07; 20. 05) Nu judec, dar am dreptul la o pdrere personald... Sunt inaintea plecarii in Ucraina, unde vreau a ma intalni cu oamenii lui D-zeu (Sfinjii). Nu ma pot ab^ine a observa, ca titlurile (efemere, ca §i viaja), nu Jin de „cald" in Ortodoxie. Singura titulatura vrednicd este d&...preot\ 615 Faptul ca preotul judecd aspru, pe un frate al lui, spune totul 616 ... Hai sa ne aducem aminte, ca nu suntem ai no§tri, ci ai lui D-zeu.... Daca vom §ti acest lucru, vom fi mantuiji. Caci vom §ti, ca toate sunt ale lui D-zeu 617 si nimic al nostra. §i, mult studiu, duce la concluzia ca nu §tim nimic. Hai sa ascultam, Duhovnicii Adevdrafi 61 *, trecuji prin valtori §i primejdii multe. Suntem atdt de mici, iar cajiva care incearca a invdfape alfii (asemeni fratelui Danion), cuvantand Cuvantul, trebuie prejui^i prin ascultare. Atat! Asupra comentariilor pr. Picioras. ma ab^in a judeca , ci constat ca existd. . Jar intr-o societate democratica trebuie sa existe...Atat! D-zeu sa ne lumineze §i sa-i lumineze pe to^i! Caci suntem toji crea^iile Lui. Doamne ajuta! 620 611 Aceleasi lucruri facem si noi...numai ca in alti parametri si cu altfel de asezare interioara. 612 Si-a dat verdictul asupra persoanei melc.dar nu ne-am vazut la fata niciodata! 613 Un alt membru al platformei gazda. 614 Un alt om indurerat din cauza studiilor mele desi se semneaza: Teolog. 615 Si preotul e omul care are nevoie de multa si nu de putina teologie. 616 Adica, daca eu il critic pe Danion Vasilc.sunt un preot nelalocul meu, dupa el. 617 Am lasat prescurtarile aidoma. I-a fost lene sa scrie numele lui Dumnezeu... fara abreviere. 618 Cuvinte scrise in mod ostentativ de catre autor, pentru ca sa diferentieze adevaratii duhovnici de mine, care nu as fi, dupa el, un adevdrat duhovnic. 619 Pentru ca niciunul, in definitiv, nu a comentat aici articoul meu...ci fiecare si-a spus ofurile personale, care nu aveau de-a face cu mine. 162 Weiss (28.11.07; 20. 50): L-am vazut recent pe d-nul Danion Vasile la emisiunea duminicala de religie de pe TVR1 §i nu mi-a placut fundamentalismul lui ortodox, care pare desprins dintr-un soi de Jihad" total anticre§tin. lata ce spunea dumnealui: ca nu are rost sa se discute cu catolicii, caci ace§tia sunt „eretici §i schismatici", ca a§a a spus nu stiu care sfant 621 ; ca §i cum sfinjii nu aveau dreptul la erori. Un astfel de mod de a privi lucrurile mi se pare prea pu^in crestin, o ilustrare perfecta a pildei din evanghelie cu vamesul sifariseul. Aceasta mandriel - §i lipsa de smerenie aferenta - a d- nului Danion Vasile, legata de apartenen^a lui la Ortodoxie, mi se pare de-a dreptul prosteascd. Toate cele de mai sus nu cred ca afecteaza meritele pe care d-nul Danion Vasile le are ca promotor neobosit al Ortodoxiei. Totu§i, cred ca mai multa smerenie nu prisoseste nimanui... Urma raspunsul lui Marian Busoi... catre Weiss... 620 Pana aici, toti comentatorii, reali sau falsi, au fost impotriva mea. Urmeaza unul, care semneaza Weiss, care trage niste concluzii despre o iesire publica a lui Danion Vasile, si tocmai lui, Marian (care e Marian Busoi), ii raspunde... Adica articolul a fost preluat pentru a exista o platforma unde pot fi denigrat...si nu pentru ca sa se afle punctul de vedere al eventualilor cunoscatori/admiratori ai lui Danion Vasile. 621 Autorul scrie cu i din 2 ... si poate fi un baptist enervat pe Danion Vasile. 163 Ortodoc§ii online s-au impotmolit acolo...unde se impotmolisera si baptistii online Pe vara 622 , pentru cei care stiu toata tara§enia [daca nu, pot sa scrie: baptist la search-ul de pe blog], accentele noastre critice la adresa comunitajii baptiste online din Romania, adica a baptistilor de pe net au iscat...reacjii adolescentine, grabite, de la cei care se credeau evanghelizatorii Romdniei. Cu excepjia catorva teologi bapti§ti, mai umbla^i printre oameni cu bun sinn;...reactiile dumnealor, cu preponderenja ale tinerilor, ale neofnilor, ale celor cu rdvnd multd au avut. . .zero maleabilitate, zero gentileje, zero fair play. Articolul nostru critic la adresa colegului Danion, caraia, in esen^a, i-am spus ca: mai mult bun simf si mai multd muncd acrivicd, teologicd [ca doar suntem incadraji academic, pentru o teologie duhovnicesco-academica §i nu suntem lacdtusi mecanici] in avanpremiera cdrfilor sau a conferinfelor sale nu stricd. . .s-a soldat cu reacjii identice, din partea admiratorilor sai, care se vor evanghelizatorii necredinciosilor si ai pdcdtosilor . . . adica zero smerenie, zero delicateje, zero profunzime de spirit. Salutam cu aceasta ocazie...prudenJa colegului Danion Vasile, a lui Lauren^iu Dumitru, a lui Dan Camen, Claudiu Tarziu §i a altora, care se produc online . . . care nu au cazut in capcana rdzbundrii, a contestarii prin spate, cum, spre neuimirea noastra a facut-o Gigel Chiazna. §i acum: tema de reflectie! Bapti§tii online, unii, se cred prigoniji §i se a§teapta la prigoane fizice . . .dar nu pot suporta trei repro§uri constructive, de bun sim^, venite din partea noastra. Ortodoc§ii online, care vor sa dea dovada ca sunt urmasii Sfinfilor, ca au delicatefea §i pdtrunderea lor duhovniceasca §i care, unii dintre ei, se a§teapta §i ei la prigoane .. .nu pot sa suporte repro§urile venite din partea unui preot, a unui slujitor al lor, spre folosul lor... dar cred ca o sa faca fa^a eventualelor prigoane fizice impotriva lor. Ce nu a placut din articolul nostru pentru Danion, ca impotriva lui nu a fost? 622 Un articol din 29 noiembrie 2007. 164 Cum trebuia sa te compor^i fa^a de un punct de vedere personal. . .ca sa araji ca e§ti un om delicat duhovnicestel Credem noi: 1. Toata lumea ar fi trebuit sa se bucure ca dorim...o mai bund §i duhovniceascd prezentare a teologiei §i a viejii ortodoxe in car^i §i conferinje publice. 2. Ca trebuie sa ne limitam la ceea ce §tim §i sa nu ne mai propunem peste poate, pentru ca deranjeaza. Daca noi am smintit pe unii care stiu §i gandesc pufin in domeniul cuviinjei teologice...§i noi am fost sminti^i de gradul de intoleranfd §i de lipsa de cuviinfa cu care am dat bot in bot. 3. Noi ne-am exprimat ca un doctorand catre un alt doctorand, ca un prieten catre un alt prieten, ca un om care scrie catre altul care scrie . . . §i pozijia noastra e pozijia noastra, spusa galant, in vazul tuturor, asumata §i la fel poate face oricine faja de noi, pentru ca a§a se face intr-o lume ortodoxa §i civilizatd in acela§i timp. 4. Dreptul la opinie, care imbraca accente critice, care pot ajuta pe eel caruia ii sunt adresate...nu face niciodata rau. O mustrare venita de la un prieten, ca §i cea de la un du§man sau ispitele dracilor...ne fac tot la fel de bine, daca le acceptam cu smerenie. 5. Iar daca noi ne-am exprimat intr-un anume fel, dar galant §i s-a reac^ionat badaran la afirmajiile noastre, atunci enervarea §i bdddrdnia nu erau in cuvintele noastre, ci ele erau acolo, in cei care le-au exprimat prin gesturile §i acjiunile lor. Intrebareazilei: De ce nu poji suporta cuvinte, daca e§ti smerit §i profund... dar crezi ca vei suporta prigoane pentru dreapta credinja? E o intrebare care ar trebui sa ne cufunde, pu^in mai mult, in. . .ru§inea fejei. Pr. Drd. Dorin Octavian Piciorus. Ps: Ne-am semnat din nou integral [cum a remarcat cineva ieri 623 ], pentru ca sa aratam ca vorbim de la autoritatea nivelului nostru §i nu ne erijam in conducatorul poporului, in Sfantul Sinod al Romdniei sau in vreun Sfdnt al tuturor oamenilor. 623 Intre comentatorii de pe Orthoblog. 165 Ce mi-a urat... tractoristu ' ,624 Mi-a urat : „Popo pupa-mi-ai p . . . oala! ". popo. pupa-mi-ai p... oala November 29,21)07 diifm cum nc-a obisnuit, popa baslrix lovcslc din orice politic: athirtwrntmAiv Strip in/'iie famtlnz I printem ...aujtirii avdnti tn/tfrsitim. anlspaUe fala de ...uredinta Atrtmhtxa. . Aicise vurbcSFe Hnnital In jjheu. adicS cultural, Si emuliile sunl . . .neitdpanil de vasts, siiu onoralca reusim sa-i pcovocati) preasfliujlerulm... aaaa, preasilrilituM (pardon) emutii ncslapinit dc vastc si nut rog la Dunuiczcu feu D marc, ea asa imi su bine) sa ru sc 11 descarcat prin vrcc capra de cenlura (fie ea si de filial lenineX pc de alia parte, n-am nemaTtal ta vreunid dmlir ni)i sa aiha anlipalii fala de credinla cneilina, tun] prca&fi ncleriti Sa sugeneaza, ti numaj tala de iinii erelini, dc niaa cu rasa care inieleg ta ea Irebme prnpovaduila prin extremism si atcntale la libcnalca dc gindirc si exprimarc. bastris, deeuriuzitaie, irni ptili explieasi miedeee apelaiivul carese poirivcsle arum i tor popi Pilled hv IruutDrisiu Filed in freaks , imbecililali. papa si LriltuL siinaljite minlala , IruLlprislu Tags; hmeuuvinlea^a-ma garinte m id dau sa crapi tie gnu is A Responses in "popo. pupa-mi-ai p.,. oala" No winter j'l. JM7di l:]Sdm nici n-am da1 publish bine la pyslul dcspre poptiriaul (pop" in1emau1 h nimie genital in usla'i si iata ce spam ne LuveSle all isnieLu. Oare ce a vrut sa spuria?! Cu siguramja ceva. ..decent. Daca vre|i sa vedeiji delicatefe la maximum, necenzurata, faija de noi: intrati aici 625 . E ultima §ansa! Aici sunt oameni cu stil. . . Mergeiji u§or, ca sa nu gonifi praful de pe intelect! 624 Un articol din data de 29 noiembrie 2007. A se vedea: http://www.esnips.com/doc/485938c7-76f7-4b5c-a0f4- a7dd2897ab66/Pareri-necenzurate-despre-delicatete. Adica badarania la ea acasa... 166 Despre sintagma: „mdntuirea neamului" De ce 62< se va numi viitoarea catedrala patriarhala: Catedrala mdntuirii neamului 621 ! Pentru ca va fi, ca punct central, centrul de reprezentativitate a credinjei unui neam, traitor in mai multe regiuni, care crede §i traieste ortodox. Acest centra liturgic, care va fi viitoarea catedrala patriarhala, va arata din punct de vedere simbolic §i real, ca a§a cum exista un popor romdnesc unitar a§a exista §i o credinfa unitara in arealul acestui popor, care e credinfa ortodoxa. Mantuirea nu poate fi problematizata numai la nivelul persoanei distincte, atata timp cat Biserica este comuniunea de ' Un articol din data de 2 decembrie 2007. " A se vedea: http://www.basilica.ro/ro/stiri/catedrala_mantuirii_neamului_un_dar_al_tau_pentru_eter nitate.html. Imaginea supra e din aceasta locatie si reprezinta macheta viitoarei catedrale patriarhale. 167 har §i de iubire dintre Dumnezeu §i un popor de oameni credincio§i, renascu^i prin Sfintele Taine. Poporul, neamul romanesc are dimensiuni istorice §i religioase viguroase, de nedespar^it, atata timp cat poporul roman se formeaza deopotriva crestin §i romdn. Cand vorbim de o catedrald ortodoxd a mdntuirii neamului ne referim, in acela§i timp, la o intreita abordare istorica a destinului acestui neam. Neamul adormit intra dreapta credinja, neamul de azi §i neamul de mdine au o singura aspirate ca ortodoc§i: mantuirea. Orice parastas pentra cei adormi^i §i orice urare ortodoxa pentra cei in viaja sau pentra cei care vor veni in viitor e conturata in jural mantuirii, al binelui de aici §i al binelui vesnic. Daca din punct de vedere ortodox, din punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Romane §i al neamului romanesc, romdn = ortodox, pentra ca a§a a fost secole la rand, pana cand romanii au inceput sa fie §i catolici, §i greco-catolici, §i luterani, §i calvini §i...de toate, din punct de vedere al istoriei recente §i in cadrul statului democratic, religia unui cetacean nu este un factor indispensabil pentra a avea sau a dobdndi statutul de cetdfean romdn. A§a se face ca avem doua mari viziuni asupra a ceea ce mseamna. Romania §i romdnul. Pentra romanii ortodoc§i, Romania e o Jara ortodoxa, in care locuiesc §i cetajeni de alte religii iar romanii sunt ortodocsi, aceasta fiind viziunea tradifionala. §i exista §i viziunea statala, a statului democratic, in care Romania este un stat format din cetajeni egali in drepturi, pentra care apartenenja religioasa este o op^iune sau fa^a de care pot fi indiferenji. Un cetacean roman de credinja romano-catolica sau un cetacean roman de etnie turca nu vor imparta§i ideea de catedrald a mdntuirii neamului, chiar daca s-au nascut sau nu aici sau sunt cetajeni prin dobandirea statutului de cetajean romdn in urma unor demersuri legale, ca in cazul celor de ieri, care au devenit cetajeni ai statului roman pe 1 decembrie 2007. De ce? Pentra ca realitatea: poporul romdn este neam ortodox este una eminamente religioasa §i constitutive, genetica pentra aparijia noastra ca neam. De aceea cand vorbim de trasaturile creatine ale datinilor, obiceiurilor, crea^iilor culturale ale neamului ne 168 referim la trasaturile crestin-ortodoxe ale acestora, ca unii care, timp de 20 de secole am dat esenja, matricea noastra ca romani in tipare de gdndire §i de simfire ortodoxe. Pe drept cuvat, perspectiva tradi^ionala asupra poporului roman, a sufletului §i a concep^iei sale despre via^a §i lume ii face pe cei de alta credin^a sa se simta strdini in Romania §i neasimilafi in proiectul teologic al catedralei. Pentru ca, acest proiect, e unul exclusivist, ca orice proiect integrat intr-o viziune soteriologica. Poporul lui Israel, in viziunea soteriologica a mantuirii neamului, este paradigma prin care se poate in^elege proiectul catedralei mantuirii neamului. Puteai sa devii evreu, nu numai daca te na§teai din evrei, ci daca te taiai-imprejur §i te includeai in sistemul religios al lui Israel. Tocmai de aceea exista numero§i romani care nu sunt nascuji din romani dar, prin convertire §i Botez, au inceput sa in^eleaga existenja de a fi roman ca o existen^a eminamente legata de credinja ortodoxa, care explica profunzimea gesturilor umane ale romanilor. De fapt Ortodoxia este climatul real al oricarui popor al lumii §i oriunde simfi ortodox e§ti deplin francez, e§ti deplin turc, e§ti deplin american, pentru ca adevarul credinjei ortodoxe §i modul de viaja ortodox este respirajia normala a oricarui om de pe aceasta planeta. Viziunea ortodoxa este viziunea paulind asupra neamurilor, unde nu mai e§ti roman sau maghiar, nu mai e§ti Jigan sau belgian, nu mai e§ti barbat, separat interior de femeia §i de copiii tai ci, daca ne leaga pe to^i Ortodoxia, normalitatea relajiei cu Dumnezeu, atunci ne simjim frafi, ne simjim impreuna, ne simjim acasd. Imi spunea un ortodox englez venit in Romania §i casatorit aici: Oriunde ma due si sunt printre ortodocsi, daca sunt oameni care simt ortodox si au iubirefafa de cei care vin la ei... ma simt acasd. Acest afi acasd, la romani, inseamna afi ortodocsi. §i a fi ortodocsi §i romani in acela§i timp nu inseamna nationalism, pentru ca Ortodoxia nu este numai pentru noi ci este pentru tofi, este o credinfa ecumenica, e pentru tofi §i e a tuturor §i, in ea, fiecare popor se simte locuind, in adancul 169 fiin^ei lui, cu Dumnezeu, Care a venit la noi, ca sa Se nasca, si ■■ . -628 sa creasca, si sa ne mantuiasca . 628 Fragmentul final din colindul: O, ce veste minunata...A se vedea textul integral: http://ro.wikisource.org/wiki/0,_ce_veste_minunat%C4%83 ! . 170 De ce catedrala vafi mare? De ce avem nevoie de Biserici mari? De ce avem nevoie de instituty §i monumente reprezentative? Catedrala 629 va fi mare pentru ca avem nevoie de un spajiu liturgic acomodat unei populajii bucure§tene de peste 2 milioane de oameni, din punct de vedere statistic §i, poate, de peste 3 milioane de oameni, in mod nestatistic. Nu poji sa faci un Pasti sau un Craciun in actuala catedrala, pentru ca puhoiul de lume e de 10 ori mai mare afar a decat inauntru. Avem nevoie de o catedrala mare §i de Biserici mari pentru ca acum, majoritatea celor existente, reprezinta populajia de secol 19 sau 18, care nu mai e populajia de astazi §i nici viitorul Romaniei nu mai e eel de acum doua secole. Tot la fel putem intreba: de ce v-aji dus cu to|ii, de era sa muri^i acolo de inghesuiala, sa vede^i marele brad din faja magazinului Unirea? 1 Decembrie 2007, Piata Unirii 630 Un articol din data de 2 decembrie 2007. Cf. sursa: http://www.flickr.com/photos/piticuro/2082921627/. Bradul era vizavi de Magazinul Unirea iar magazinul Unirea e eel din fundal, plin de reclame. Ce fel de Biserici trebuie sa avem pentru o astfel de populatie? 171 3 Decembrie 2007, Metrou Victoriei 2, ora 8:47 631 Ce va trebuie supermarketuri de zeci de hectare? De ce va trebuie parcuri late cat pomana Jiganeasca §i parcuri auto supraetajate? Pentru ca nevoile reale sau mai pufin reale ale momentului cer acest lucru. A privi in urma cu regret §i a nu vedea nevoile prezentului inseamna anacronism inacceptabil. Avem nevoie de Biserici ultradotate cu de toate, la parametrii tehnologici §i de securitate ai prezentului pentru a vorbi §i a sluji unei lumi in viaja, care rasufla §i are un mod de a gandi §i a exista extrem de nuanfat §i de schimbator. De ce am avea §i noi nevoie de un Turn Eiffel 632 , de un turn al Londrei 633 sau de recunoa§terea marilor capodopere ale romanilor? De ce am avea nevoie de justice, transporturi, spitale, armata, invajamant, agricultura etc. . . .la standarde europenel ~ Cf. sursa: http://www.flickr.com/photos/piticuro/2082921543/. Ambele fotografii au fost inluse in articolul: http://www.piticu.ro/mail-bucurestiul-zilelor-noastre.html. 632 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_Eiffel. Idem: http://casa.jurnalul.ro/stire-constructii-celebre/turnul-cu-ceas-din-londra- 307633.html. 172 Pentru ca asta e lumea noastrd §i asa ar trebui sa fim, daca ne-am uni mai mult, daca am munci mai mult, daca n-am mai fi atat de exclusivisti §i negativisti §i, mai ales, nu ne-am mai disprefui, noi, pe noi inline, la modul in care o facem. Ne trebuie institujii credibile, fundamentale, cu o buna intre^inere §i func^ionare, in care sa intri cu drag §i pe care sa le admiri. Nu va place sa intraji intr-un delfinariu, intr-un pare de distrac^ii, intr-un mall, intr-un cinema, teatru sau teren de fotbal, unde totul strdluceste de curajenie §i de frumuseje? Acest continuu: De ce? e o mentalitate de om slab, pirpiriu, care nu §tie cine este §i ce asteaptd de la el. Mentalitatea omului capabil §i realist e urmatoarea: Am inceput sdfac lucrul, ilfac si Dumnezeu sa ma ajute si sa ma intdreascd, ca sa gdndesc bine, sa am forfd ca sd-l due la capdt si sa gdsesc oamenii care sa creadd in proiectul meu. Nu po^i sa traie§ti cu un De ce? continuu, cu intrebari de copil razgaiat. Trebuie sa traie§ti pentru a injelege, pentru afi explica intrebari, care se pun sau nu se pun, pentru ca sa te limpezesti interior. 173 De ce aft pus fotografii ... de laArculde Triumf? TEOLOSIE PEIMTPI @200£ MYSPflCEEflNHERS.COM IMflGESH ACK.US. Pentru 634 ca editorii seniori, redactorii de la Teologie pentru azi sunt romdni, sunt ortodoc§i . . . §i se bucura de bucuria altora §i stiu sa se bucure cu cei care se bucura §i sa planga cu cei care plang. Insa §tiu sa §i vada §i sa amendeze ceea ce nu e de acceptat, sa taca cdnd trebuie, §i sa vorbeasca cand ceva trebuie remarcat. . . 634 Un articol din data de 2 decembrie 2007. 174 Care protect e megaloman §i nefolositor de suflet: Catedrala mdntuirii neamului sau Cea mai mare caricatura de brad din lume la care s-au inghesuit aseara bucure§tenii? .635. Bineinjeles ~ : tonele de schele §i de luminije, care puteau fi transformate in bani pentru ajutorarea unor camine de batrani, pentru orfelinate, pentru proiecte vitale pentru bucure§teni 636 . ~ Aceste articole scurte sunt raspunsuri punctuale la diverse acuzatii si atacuri la adresa noastra, care circulau in acea vreme la nivel online. E tot un articol din data de 2 decembrie 2007. 636 Imgmea infra e cf. http://www.flickr.eom/photos/10816753@N04/2083844916. 175 Destinul fotografiilor §i copyrightul superfluu Ce faci 637 cu fotografiile luate de pe net?! Faci salata de iarna cu ele, marmelada, faci bani cu ele?! Eu unul le pun in computer, in folderele mele, le /TOO inscrip|ionez §i le pastrez. Pe unele dintre ele le reutilizez pe net sau pun din fotografiile facute de mine pe net. Care e diferen^a dintre o fotografie publico §i alta privatdl Niciuna. De ce atunci cand folosesc o fotografie de la altcineva, pentru ca sa o pun in alta parte pe net, intr-un blog sau sait. . .privesti acest lucru ca unfurtV. Ce te a§tepji sa fac cu o fotografie, cu fotografiile tale downloadable? Atunci cand pun fotografii pe net, care imi aparjin, trebuie sa caut tot netul ca sa vad daca cineva imi folose§te fotografiile?! Pai atunci de ce le-am mai pus pe net, daca nu sa le vada oricine §i sa le foloseasca oricare? Una e sa editezi la tine o fotografie a altuia, in mod de respect... §i alta e sa te joci pe fotografie §i sa ii pui mustaji, coarne §i copite individului care Ji-a dat fotografia §i e in fotografia modificata. Fara doar §i poate cand ai pus fotografia ai vrut ca ea sa ramana intacta §i sa fie vazuta §i luata §i de al|ii. Un articol din data de 3 decembrie 2007. ' Pe DVD-un. 176 Insa ce inseamna copyright la o fotografie, care poate fi luata de oricine? Daca vrei ca eu doar sa o vdd pe net, bate-o in cuie! Pune lacate electronice fotografiei §i vom sti sa nu ne apropiem de contul tau... pentru ca e§ti avar cu posesiunea ta online in materie de fotografie. Din punctul meu de vedere copyrightul textului §i al imaginii sunt concepte invechite de posesiune, care nu au ce cauta pe net, nici acum §i nici in viitor. Daca vrei sa faci bani cu textul cutare sau cu imaginea cutare atunci trebuie sa faci ace§ti bani intr-un mod acomodat sistemului online sau...le dai pur §i simplu gratuit. Gratuitatea sistemului online e legata de maleabilitatea fenomenala a contactului direct cu alji participant la trafic §i cu ah;i creatori de text sau imagine. Daca ramai la ideea: cefac eupe net nu trebuie sa apard si in altd parte, pentru ca e posesiunea mea, nu ai injeles deloc spiritul onlineului, cum merge treaba pe-aici. Pentru ca in sistem online crea^iile tale pot circula oriunde, §i daca vrei sau nu vrei tu iar, daca ai acceptat sa intri aici §i sa scrii ceva, atunci e§ti al tuturor. Ce inseamna pentru mine: sa tfifolosesc fotografiile? Sa te respect, sa ni respect creajiile. Dintre miliardele de fotografii ale netului, sa iau tocmai poza ta §i sa o pun §i la mine... inseamna sa te respect, sa te bag in seama. Ce inseamna daca imi preiei textele §i imaginile, filele audio sau video? Inseamna sa ma bagi in seama §i asta ma onoreaza. Poate ca unii aveau nevoie sa §tie aceste lucruri de la mine... 177 De ce primim, eel mai adesea, comentarii stupide, badarane sau frivole...pe „Teologie pentru azi"? §i de ce suntem duri in limbaj cu cei care ne injur a far a premeditare ? 639 1 . Pentru ca unii oamenii se enerveaza cand vad lucruri de calitate. 2. Pentru ca ah;ii nu-§i pot inchipui un preot vorbind pe injelesul lor sau un teolog pierzandu-§i timpul cu tot cititorul. 3. Pentru ca nu au ce face. 4. Pentru ca nu au ce spune. 5. Pentru ca nu §tiu cum sa deschida gura §i sa se faca placu|i. 6. Pentru ca sunt rautacio§i. 7. Pentru ca sunt invidio§i. 8. Pentru ca sunt obtuzi. Un articol din data de 3 decembrie 2007. Icoana infra reprezinta durerea Domnului pentru copiii avortati. 178 9. Pentru ca au §i ei racordare la net §i ifose grandilocvente. 10. Pentru ca nu sunt serio§i §i au existence marginale in societate. Pentru aceste motive §i altele, credem noi . . . primim ni§te comentarii de tot rasul. Pacat ca nu pot sa le pun pe toatc.ca ar fi de toata coma. Adica chiar a§a: noi ne chinuim sa scriem §i...sa primim tot prostalaul, care vine sa ne comenteze §i sa mai §i il aplaudam?! Totu§i, trebuie sa existe ni§te limite. Cand mai trecem peste ele §i il mai lasam §i pe Zavaidoc Ciocoflenderul sa spuna §i gura lui ceva, nu o facem pentru ca stimam prostia §i bdddrdnia, ci pentru ca sa vada cititorii no§tri cumin^i, cu bun sinn;, ce trebuie sa induram noi de la bdddranii onlineului, ca sa scriem lucruri de interes general. De ce suntem duri in limbaj, agresivi cu unii?! Pentru ca mulji dintre cei care ne citesc nu stiu ce se intampla in spatele culiselor, cu baiejii care par flori de mar §i ce mesaje ne trimit. Sa va dam cateva mesaje?! Sa va dam exemple?! Unul imi spune ca sunt facut la befie §i ca sunt resturi de avort. Altul ma dracuie cu Sfinji, cu mama §i Dumnezeul meu. Altul i§i baga sexul in toata mancarea §i moiti mei. Altul vine §i spune ca nu §tiu sa scriu, pentru ca in treizeci de articole el a gasit 3 greseli. Altul imi spune ca s-ar putea sa nufiu preot...dxxpa ce imi vede CV-ul §i faja dar eu habar am cine este. Altul vine §i imi spune ca sunt tdmpit. Altul ma descoase, vorbesc cu el, pentru ca peste trei zile sa ma spurce ca la u§a cortului. De ce sunt agresiv cu prostii, cu nebunii §i cu §mecherii, care se plimba langa taind frunza la caini?! Atunci o sa vi-i trimit dv. ca sa vedem cum reacjionaji, daca, metodic, zi de zi, primi^i astfel de scrisori de...bun simf. §i e foarte interesant ca dracul ii pune sa ma felicite tocmai cand e sa adorm, cand e sarbatoare, cand ma simt eu bine §i cand scriu lucruri de mare supleje. Cei care vreji sa ne judeca^i pentru ceea ce facem pe net pentru dv., in mod gratuit (de§i puteam sa ne vedem doar de car^ile noastre §i sa ne doara in cot, ca §i pe ah;i colegi de-ai no§tri, de luminarea oamenilor), pentru ca sa ne judeca^i pe 179 drept, intraji in hora alaturi de noi, faceji-va blog pe WordPress, scrieji macar 300 de articole intr-o jumate de an. . . §i apoi veniji sa ne spuneji cum suntefi primifil Dar sa scrieji lucruri serioase, grele, de con§tiinJa, sufletul dv. §i sa veni^i apoi §i sa ne spuneji cum suportafi §i daca nu cumva nu va vine, cateodata, sa da^i cu computerul de pamant §i sa ii lasaji pe astfel de cititori in plata lor. Eu zic sa incercaji . . . §i apoi nu ne ve^i mai judeca! 180 Daca eu ii spun: „ Cruceru" 640 si el imi zice mie: „ Bastrix " ... ce denota asta? 641 Izbaveste-ne de Gel Rau 1 . Ca nu vrea sa aiba bun simf. 2. Ca nu §tie sa fie om responsabil §i matur. 3. Ca §tie, mai degraba, sa insulte decat sa dialogheze. 4. Ca nu a inva^at nimic din profilul omului academic, ca sa nu mai zic din statutul de crestin. 5. Ca nu §tie sa fie maleabil §i sa primeasca critici cu zambet de om delicat. Lucru pe care 1-a facut si in noua locatie 642. alta bucurie pe care a am vine din faptul ca Tn ciuda atacurilor oribile, in forme si cuvinte greu de reprodus, atacuri si la adresa co-blocatantilor, da r si asupra comentatorilor (cred ca asta este deja o premiera, un patent care trebuie inscris la OSIM), acestia din urma nu s-au lasat intimidati, jigniti fiind in multiple rinduri, siau continuatsa transmits mesaje dare referitoare la ce merita citit-vizitat si ce nu. Am apreciat atit pe vremea Patratosului, cind atacurile Bastrixului au fixat un standard greu de atinsTmpotriva mea, darmai ales acum, rind atacurile s-au disipat si asupra comentatorilor ; solidaritatea tacuta de cele mai multe oh si tacerea foarte graitoare. Le multumesc tuturor celor care au continuat sa comenteze decent, cu gratie, curaj chiar, marinimie, cind a fost nevoie, dar mai ales in situatiiletn care au fost provocati. Lui Marius David Cruceru. Un articol din data de 3 decembrie 2007. Imginea infra e cf. locatiei: http://www.radioarmonia.ro/despre/parteneri/marius-crucera. 642 Imaginea infra e cf. art.: http://mariuscruceru.ro/2009/09/29/omul-care-miriie/. 181 Pastor ul Cruceru: omul care nu ne dezamageste niciodata . . . cu nesim|irea sa 643 . Regretabil! A se vedea comentariile de la acest articol 644 , pe care le-a scris sau moderat. Se pare ca i§i regizeaza, sub diverse nume, atacurile impotriva noastra sau i§i aduna ga§ca ca sa acjioneze. Dar daca a§a fac unit pastori baptisti treaba [aljii scriu mai delicat sau chiar foarte delicat 645 ] . . .cu ce ma pot opune?! Cred ca e o mare diferen|a intre a avea o opinie §i a avea o insulta. Ceea ce gasim aici, la el, se nume§te . . . magarie online. Dar asta eparerea noastra. . .nu §i a sa. Spor la denigrat! Cateva exemplc.de la comentarii... Marius Cruceru (3 dec. 2007; 2. 58 PM) 646 da tonul: Evedule, vezi ca BAstrix se face ca raspunde la sintagma pe care o atac eu. N-are rost sa raspund din mai multe motive pe care le-am expus alta data, in primul rand pentru ca nu stie sa dialogheze, in al doilea nnd se face ca stie despre ce vorbeste. LeTncurca si mai rau in defavoarea teologiei a carei aparator se reclama. Asta-i ghinionul ortodoxiei, ca si-a gasit astfel de aparatori, Citeste, vezi ce spune. Dezamagitor. La pretentiunile dinsului, chiar si el insusi cred ca se astepta la mai mult. Eu, nu! aici pseudo-raspujnsul lui Bastrix http://bastrix.wordpress.com/2007/12/02/despre-sintagma-mantuirea- neamului/ pentru Evedyahu »■ prin patratosu decembrie 3, 2007 at 4:12 pm Dupa care lasa nemoderate comentariile lui Razvan Cristian 647 , pe al carui blog U nasise, dintre care noi il redam pe primul: 643 Un articol din data de 4 decembrie 2007. 644 A se vedea: http://patratosu.wordpress.com/2007/12/01/mintuirea-neamului/. 645 In sensul ca se prefac oameni ai dialogului si ai bunului simt la vedere, in actiunile lor publice. Nu si in cele la care participa proprii lor credinciosi. Face referire la articolul Despre sintagma: „ mantuirea neamului ", inclus in cartea de fata la paginile 167-170. 647 A se vedea blogul sau: http://rasvancristian.wordpress.com/. 182 Marius, am citit si eu ce a scris Bastrix, pentru ca e doctor in teologie, nu? Fit a tent ce afirma omul: "...Biserica este comuniunea de har si de iubire dintre Dumnezeu sj un popor de oameni credinciosj, renascuti prin SFINTELE TAINE", pentru ca, zice el, "Mantuirea, nu poate fi problematizata numai la nivelul persoanei distincte". Cu alte cuvinte, accepti Sfintele Taine via BOR, esti mantuit, nu, iadu te mananca, Sfintele Taine administrandu-se doar prin biserica- aid ortodoxa, Omul asta repeta, practic, ceea ce zicea papa Benedict acum cateva luni, acolo fiind catalicismul filiera mantuirii si excluderii noastre, protestantii, de la ea. A doua "clauza" a mantuirii: "Orice PARASTAS PENTRU CEIADORMnTsj orice urare ortodoxa pentru ceii'n viata sau pentru cei care vor veni in viitor e conturata in jurul mantuirii," Cu alte cuvinte, CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI ESTE DEMONSTRATE IN PIATRA A EXCLUDERII PROTESTANTILOR DE LA MANTUIRE. Pentru acest Bastrix, popa emfatic, intuit si nationalist savin, un text neteologic, al unui istoric, Arnold J. Toynbee: "Si, daca s-a intamplat ca iubirea Domnului pentru omenire sa se infatiseze pe lume in chipul rascumpararii pacatelor omenirii de catre Cristas, stradaniile oamenilor de a se apropia cat mai mult cu putinta de divinitatea care l-a creat pe om dupa chipul si asemanarea ei TREBUIE sa implice si stradania de a merge pe urmele pildelor lui Isus si de a se jertfi pe sine pentru MANTUIRE A SEMENILOR LOR." (AJ. Toynbee, Studiu asupra istoriei, Humanitas, p. 114-115) De la mantuirea ta spre mantuirea semenilor, prin jertfa de sine, asta e singura punte intre mantuire individuala- mantuire colectiva si singura ratiune pentru care o cladire sa poarte numele mantuirii, simbolul ei, Jfr prin rasvan cristian decembrie 3, 2007 at 7:31 pm Alte reactii...in lant: Asa cum spunea cineva alta data aid: ca cantitate Bastrix scrie bine ca calitate e mai rau... w » pn'n Juristu de servitiu decembrie 3, 2007 at 8:08 pm Din perspectiva ortodoxa, explicatia parintelui Dorin Piciorus este foarte buna; si, iertat imi fie, da r si forma respectivului comentariu este net superioara unor mistocareli de aici la adresa viitoarei catedrale. Iar invidia nu cunoaste granite confesionale, » prin CNI decembrie 3, 2007 at 9:43 pm rt 183 Nu sint de acord cu mistocarelile de doi bani, dar am ales sa las pina la limita indeeerctjei comentariile. Nu sTnt de acord cu forma in care isi construieste juristu comentariile, dar l-am lasat pentry ca face distinctia intre cantitate si calitate, Bastrix ne aduce tot timpul aminte ca a scris mult, ceea ce este bine pentru a exersa condeiul. Asa cum remarcau si altii, substanta este problema, » prin patratosu decembrie 3, 2007 at 9:55 pm Bine scuze... dar sa stiti ca Bastrix a fa cut iar diaree pune posturi si poze una dupa alta, Scuze CNI n-am vrut sa jignesc dar tipul are ceva ... la cap. S-a suparat ca este numit Bastrix cand el ii spune Cruceru Patratosului... n Singur si-a ales porecla ca si patratosu. Patratosule de ce nu te superi ca te numim asa? Spune-i Piciorus si gata parerea mea este ca e mai rau decat Bastrix, W prin Juristu de serviciu decembrie 3, 2007 at 10:16 pm Domnu' CNI, matale ai avea curaj sa iesi noaptea pe strada, prin tara asta majoritara si ortodoxa? Eu cred ca ti-ai lua Piciorus-ul la spinare, urland "noi suntem romani" si te-ai ascunde in catedrala aia, sa nu te "mantuie" aia daca te prind, » prin rasvan cristidn decembrie 4, 2007 at 3:31 pm Din perspectiva ortodoxa, explicatia parintelui Dorin Piciorus este foarte buna; si, iertat imi fie, dar si forma respectivului comentariu este net superioara unor mistocareli de aici la adresa viitoarei catedrale. Iar in vidia nu cunoaste granite confesionale. by CNI December 3, 2007 at 9:43 pm n subscriu W prin Irina decembrie 4, 2007 at 3:31 pm Irina, seeriooos!? Inseamna ca esti ,% al patrulea element", dupa CarbonAzotlod. Sfr prin rasvan cristian decembrie 4, 2007 at 3:38 pm , Irinium? » prin rasvan cristian decembrie 4, 2007 at 3:39 pm 184 Marius Cruceru...ii raspunde, printr-o intrebare, Irinei Constantinescu 648 , care imi luase apararea. Irina, CHI, lamurit;i-ma §i pe mine, nepricepirtul, ca tot nu vad substant;a, ce este "bun" Tn demonstrate dlul Piciorus (am vazut ca iarm-a pint catre onoratul public ca Ti spun Bastrix sj ca sTnt "nesrmtjt" pentru ca TI critic), spunet;i-mi va rog in ce constau argumentele dTnsului, ca tot nu pricep. H- prin patratosu decembrie 4, 2007 at 6:24 pm In comentariul supra, Marius Cruceru face aluzie la articolul nostru: Daca eu ii spun: „ Cruceru " si el imi zice mie: ,, Bastrix " ... ce denota asta? 649 Irina incearca sa-i raspunda: Irina, CNI, lamuriti-ma §i pe mine, nepriceputul, ca tot nu vad substantia, ce este "bun" Tn demonstrate dlui Piciorus. (am vazut ca iar m-a pint catre onoratul public ca Ti spun Bastrix §i ca s?nt "nesimt;it" pentru ca Tl critic), spunet;i-mi va rog Tn ce constau argumentele dTnsului, ca tot nu pricep, by patratosu Decembrie 4, 2007 at 6:24 pm din punct de vedere ortodox, orice biserica are rol in mantuire, fiindca noi credem ca in Biserica este harul lui Dumnezeu, de care ne impartasim prin Sfintele Taine.Prin Sfintele taine savarsite de Biserica ne unim in chip nevazut cu Hristos, Referitor la "mantuirea neamului" -desigur ca intr-un sens noi ne mantuim in mod individual, adica exista o relatie eu-Dumnezeu pe care trebuie sa o traiesc in mod constient.Pe de alta parte aceasta relatie eu-Dumnezeu o traiesc si in comuninune cu Biserica, deci nu ma mantuiesc singur, ci impreuna cu fratii rnei.Ca neam crestin noi suntem cu totii chemati sa traim aceasta relatie eu-Dumnezeu-Biserica, suntem chemati la mantuire. Nu stiu cat de bine am explicat,dar nu stiu cum sa fiu mai clara, >fr prin Irina decembrie 4, 2007 at 10:55 pm Cruceru imi raspunde de dincolo de gard. . . Acum despre argumentele dl. Piciorus (nu mai zic BAstrix ca iar ma piraste la nenea publicu cititor "ia uitat;i ceTmi face Cruceru" W ) Asta am: Tntjeles, dar care-i legatura cu Catedrala Mintuini Neamului? Am Hijdes, dar nu sTnt de acord, ESte traditional, dar nu este biblic ceea ce spui, draga Irina, 1. da, Harul lui Dumenzeu este Tn Biserica, dar nu Tn ziduri, ci Tn comunitatea Duhului, Tntre Pietrele Vii, care ant credincio§ii. Ei formeaza Biserica. It;i polj imagina o multime de musulmani Tntr-o biserica cregtina facind ritualul mecanic sj mTntuindu-se? Nu cred. 2. Tainele, aga cum le numegti, se savTrsesc Tn credint;a, adica Tn virtutea unei relatii personale cu Cristas MTntuitorul, Ritualul nu Tsj face mecanic. efectul Tn afara unei astfel de relatii, As spune ca relatia personals cu Sffnta Treime este constitutive actelor care decurgTn urma credintjei. ' A se vedea: http://dulcecasa.blogspot.com/. ' Regasibil la p. 181 a acestei carti. 185 3. Mintuirea ramlne o chestiune primordial personala, dar aid trebuie fo-arte fin facuta distinctia [aid este ce pierdem noi neoprotestanp citeodata), am spus este PERSONALA, nu INDMDUALA A fi persona Tnseamna a fi in relate. Relat;ia este constitutive ontologic persoanei, Persona nu poate exista in afara relatiilor. Asta neinvat;a teologia trinitara, In acest sens Biserica este locul in care se confirms sj se afirma mintuirea mea, dar mintuirea este ceea ce porne§te dinspre Persoana spre Eclesie §i nu dinspre Eclesia spre Persona, Sper ca n-am fost prea tehnic §i teologisitor *■& teolobositor ^ In acest sens mintuirea ca neam este o enormitate teologica chiar si pentru teologia patristica. Atanasie, Capadocienii si-ar face cruce §i cu sttnga si cu dreapta daca ne-ar auzi cum vorbim despre mintuirea neamuku sj participate la neam ca a condrt;ie a mintuirii. »► prin patratosu decembrie 4, 2007 at 11:31 pm 186 La un an de „TeoIogie pentru azi": despre experienfa §i viitor Motto' 650. „/4 urea inseamna sa nu privesti niciodata injos. . . dar sa respiri taria aerului cu plamani din ce in ce mai sanato§i". Intre 6 decembrie 2006 §i 6 decembrie 2007 platforma Teologie pentru azi a ajuns un brand teologic ortodox [ceva nou...§i nu e rau], cu sau fara voia noastra, numai pentru ca am vrut sa daruim, sa ne daruim intr-un mod angajat. Daca nu mai vrem sa daruim, cu un singur delete... se poate narui tot ceea ce vede^i acum. Nu ne e greu sa facem acest lucru! Nu ne aduce vreun folos ceea ce scriem . . . Insa, cu siguran|a, articolele noastre pot sa-i inspire pe mul^i, sa-i incalzeasca, sa le dea o direcjie sau...sa ii faca pe cat mai mul^i sa i§i gaseasca noi motive de ura, de invidie sau de razbunare vizavi de noi. E foarte u§or sa distrugi §i e foarte greu sa aduni, sa te aduni in fa|a multora, pentru ca sa fii placut sau neplacut referitor la un anume subiect, la o anume problematica. Un articol din data de 5 decembrie 2007. 187 E foarte greu sa impaci diver§i oameni, foarte diver§i §i, mai ales, pe cei care cred ca a avea o opinie e usor. Opiniile nu stau/?e buze, ci stau infiinia ta\ Iar daca ai una. . . atunci e una cu tine! Platforma noastra a devenit o marca a muncii, a echilibrului §i a bunului simj. A§a ne percepem noi pe noi inline. Admiratorii negativi, bineinjeles, vor avea o alta parere. §i noi avem o parere despre ei, numai ca munca nu poate fi eludata cand \\i sta inainte. Numaral de 1450 de articole de pe pagina de intrare, fara articolele din paginile auxiliare, vorbesc despre prezenja noastra in mod direct, despre prezenja noastra non-profit, care a demonstrat faptul, ca daca fiecare teolog, preot, credincios ar face la fel, fiecare dupa puterea §i caracterul sau...faja onlinului ortodox ar arata altfel §i ar fi... noua, mereu noua §i imbietoare. Am capatat in acest timp o a§a bogata experienja online... incat putem sa ne consideram seniori editori, neprofesioni§ti, de media fara nicio grandilocvenja. Am capatat experienja scrisului contra-timp, de§i, ca scriitor, nu imi era straina. Insa aici am invajat contra-timpul nu numai cu subiectele care trebuie scrise. . . ci §i cu oamenii care te citesc. Interactivitatea face din scrisul contra-timp ceva mult mai suplu, pentru ca oamenii vad cand scrii, cum scrii de la o zi la alta §i cum raspunzi unor provocari pentru care nu trebuie sa te pregatesti . . . ci pentru care trebuie sa gasesti capabilita^i in tine insu^i. Aici ara^i cine e§ti sub tegument. . .nu doar defafada\ Poate ca vom scrie un curs de interactivitate discursivd [nu imi mai place cuvantul blogging] sau despre ce inseamna. . .sa scrii cum respiri. Am inva^at intr-un an sa reacjionam ideatic §i sa scriem mai repede decat respiram, sa gandim secundele in litere scrise, ne-am profesionalizat privirea §i gustul...a§a ca nu mai gasim, chiar asa de des sau mai <ie/e>c...creatori de online care sa ne sugrume atenjia, sa ne fascineze. Cel mai prost este ca in Romania, cat §i in alte state, creatorii de online vin, mai mereu, cu lucruri facile, cu lucruri care nu au continuitate, cu lucruri care, eel mai adesea, nu au personalitate §i interesul pentru create este foarte scazut la nivel general. 188 De aceea am inva^at ca pe blog nu articolul cutare, care \i-a adus rating sau cele 10 pe care tu crezi ca sunt cele mai valoroase ale tale conteaza... ci acest ziar zilnic, pe care il editam in contra-timp, pe fuga, conteaza... daca devine o parte din tine, daca il astep^i, daca il vrei, §i ca editor §i ca cititor, daca te manife§ti faja de el cu aprobare sau dezaprobare puternica . . .pentru ca el exista tocmai pentru ca tu sa ai atitudini. Am creat atitudini! Atitudini de viaja sau am scos la iveala...toxiinfectia increderii in sine, grandilocvenja unui anume segment de cititori, lipsa lui de masura sau masura lipsei lui dar §i pudoarea, delicate^ea, increderea unui alt segment de cititori. Cititorul nu ne-a intrebat daca avem sau nu chef sa scriem, ce am mancat, cand am mancat, cat ne-am ostenit intr- o zi, in care, dupa multe altele am §i . . . scris. Dar nici noi nu am intrebat cititorii ce au facut ei peste zi...de au mai avut timp §i chef sa ne citeasca noaptea sau diminea^a, inainte de cafea. Rolul nostru §i rolul lor, al cititorilor, se intrepatrunde in febra de a fi... cotidieni cu noi insine. Dar §i crestini ortodocsi cu noi insine. Cand ai un program incarcat injelegi ca nu poji sa faci tot ceea ce §tii ca trebuie safaci ca ortodox §i ca nu po^i sa fii mereu eel pe care il vrei. Cel care acjioneaza zilnic intr-un sector de activitate in^elege ca orice efort suplimentar inseamna sa scazi dintr-o placere pe care ai fi putut sa ^i-o faci. Placerea odihnei, a mersului in aer liber, a cititului unei car^i, a scrisului unei scrisori, a scrisului unui articol §tihn;ific . . . sunt renegate in beneficiul interconectivitajii dialogice, a scrisului pe blog. Viul de a scrie da un tonus celui care te cite§te. §i nu cred ca avem cititori reali... care adorm atunci cand ne citesc. Ci, dimpotriva, cei mai mul^i cand ne citesc [simjim asta!] ne trimit feedbackuri serioase, simjite de inima noastra, de la rugaciuni la blesteme, de la mersul §i vorbitul in forumuri §i in Biserici despre atitudinile noastre pana la ghionturi pe care ni le dau in strada sau in arii publice. Pe vara...rugam pe cei atenji la scrisul nostru, sa nu creada ca am epuizat planul de scris pe care il avem! Nu am ajuns nici la 30 % din el. 189 Surprizele, daca vrea Prea Curata Stapana §i patronul onlinului nostru, Dumnezeiescul Nicolae al Mirelor Lichiei . . . se vor Jine lanj. Surprize de gust, de bun sirm;, de credinciosje fa^a de Biserica in care traim §i ale carei madulare ii suntem §i pentru poporul roman, care ne iriga prin vene. Insa acest lucru nu ne-a facut §i nu ne va face exclusivisti ci, dimpotriva, ne face sa avem o deschidere planetara fa^a de Biserica Ortodoxa din toate coljurile lumii §i fa^a de orice neam, credinja sau grupare religioasa, de la care putem inva^a lucruri, care ne despart, cat §i lucruri care ne apropie, care ne unesc. §i cu toate acestea credem ca nu am inva^at decat 1% din ce inseamna onlinuW Viitorul e o surpriza pe de-a-ntregul. Viitorul nu se masoara in va fi sau nu va fi. ..ci in... Viitorul deja a inceput §i Qfrumos, va asiguram de acest este. lucru! Numai ca viitorul de care va vorbim noi nu se na§te pe strada, ci in inimile noastre. Daca noi suntem aljii pe fiecare zi... viitorul e frumos! Acolo unde viitorul se vede bine, se vede frumos e semn ca deja viitorul a inceput\ Va fi viitor! Va mul^umim tuturor, va dorim tuturor sarbatori fericite, multa bucurie in via^a dv., multa implinire §i sa fim in stare sa facem faja schimbarilor, de orice fel ar fi ele! 190 Apologefii online ai Ortodoxiei fun folder de urmarit!] Motto 651 : „. . .unul ca bastrix 652 nu da, loveste cu parerea", pastorul Marius David Cruceru. In folderul de aici , din eSnips, vom pune diferite atitudini apologetice online ale ortodoc§ilor pe diverse teme. Mottoul ales de noi confine un adevdr profund [gura pacatosului, cateodata, adevarul graie§te!], acela ca: apologetismul ortodox, apararea credin^ei ortodoxe in scris sau infaptd este opalmd resimfitd dur de catre faja nesimjirii, care se lauda cu faptul ca este ereticd. M-am bucurat sa constat ca incep sd se formeze sau sd se audd glasuri ortodoxe, atunci cand e vorba de distorsionari mult prea evidente ale adevarului. Valas sa citi^i! 654 Un articol din data de 6 decembrie 2007. 652 Preotul Dorin Piciorus. 653 A se vedea: http://www.esnips.com/web/ApologetionlineaiOrtodoxiei?docsPage=3#files. 654 Pana atunci onlineul ortodox romanesc nu avea apologeti cotidieni, adica dintre aceia care sa raspunda, in mod zilnic, la atacurile facute la adresa Ortodoxiei la nivel online. Noi eram singuriL.si de aceea ne bucuram ca oamenii incepeau sa inteleaga ca e nevoie de raspunsuri .. .si nu de tacere, cand suntem denigrati de catre diversi eterodocsi. Numai ca, odata cu inmultirea extremistilor ortodocsi la nivel online si, cu precadere, in WordPress, apologetismul ortodox a devenit atat de virulent si de fanatic, dar si deprost concertat, incat nu iti mai doreai ca el sa existe. 191 Cea mai neindicatd antireclama ortodoxd pe care am vazut-o! Dupa 655 episodul comic de pe Orthoblog, in care s-a incercat susjinerea colegului Danion ca sa nu-§i piarda prestigiul [?!!!!], folosindu-se nu de un drept la replica ci de insa§i articolul meu [cum §i 1-ar putea pierde daca e unul real?\], avem de-a face cu o alta surpriza lamentabila, tot din vecini [adica el are pagina web imaculata... dar incuviin|eaza macularea altor pagini], pe blogul lui Lauren^iu Dumitru. Mostra e aici: Se vorlansa wlumele "DESPRE PROBLEMELETINERlLOR u §i 'UNDERGROUND - REBELII GENERATIEI NU". DATA: 1 DECEMBRIE 2007, orele 1 8,00 - 21.00, SALA DALLES IN DREAPTALIBRARIEI DALLES (ianga Universrtate) Detalii pe http://www.danionvasile.ro/blogJcanTerinte-si-lansari-de-C3rte/ ***Rugarr> pa pr. drd. Dorm Pfcioruq sa nu se mai osteneasca sa vina si !a acesta "conferinta", n-are de ce sa piarda vremea cu manefistii teoiogici d-aide Danion. . . Intrebari §i remarce fire§ti: 1. Nimeni nu a supus unui examen critic expozeurile §i carjile colegului Danion Vasile pana acum, de s-a panicat atat de mult doar de la un singur articol tran§ant, fara zdmbet ipocrit, despre el §i opera sa? 655 Un articol din data de 6 decembrie 2007. 192 2. Daca eu, ca teolog, il inspaimant atdt de mult meat face lobby prin prietenul sau ca sa nu vin la conferinja sa, dupa ce am spus public, aici pe blog, ca nici invitat nu mai vin, ce va face . . . cu generafia underground, care e o generate nestavilita, care injura de zece ori la doua fraze, e revan§arda §i mult mai cinica decat as. putea fi eu sau decat imi permit sa fiu? 3. Oare cunoa§te generafia underground sau se preface ca §tie toate subiectele ca §i pana acum? 4. In locul sau, daca nu ma temeam de nimic §i nu ma credeam vulnerabil cu ceva, dimpotriva: a§ fi lasat pe criticii mei constructivi ca sa vorbeasca. Chiar i-a§ fi invitat sa scrie impotriva mea, ca sa se observe cat e adevdr §i cat e urd bdddrand impotriva mea. Criticile nu sunt demolatoare ci, dimpotriva, salvatoare, atunci cand carjile sunt muncite, sunt transpirate, cand duhovnicia este excedentara in ele §i cand sunt scrise pentru toate categoriile de cititori. Insa, cand ac^ionezi denigrator impotriva unei replici dure dar realiste inseamna ca nu vrei sa te vezi prin ochii reali ai publicului, prin cei cu care te vad ah;ii...§i traie§ti in iluzia ca e§ti pldcut de top. §i prin asta eu sunt confirmat §i nu infirmat\ 5. Ce ar urma dupa sloganul: „Parinte Dorin nu veni la conferinja!"? Ar urma: „Nu ne mai citi car^ile ca te dam in judecata!"? Sau: „Nu mai fi baiat fain cu noi. . .pentru ca noi nu suportam pe domnii, care se poarta frumos cu mojiciile noastreV'l Imediat vom edita corespondent lui cu noi , ca sa atestam faptul ca nu am venit a§a, oricum, la conferin^a lui D. [anion] Vasilc.ci am fast invitat chiar de catre el insu§i, pentru ca sa constat ce se petrece acolo §i ca sa fiu critic, un critic constructiv. . . dupa cum cred ca am fost cu prisosinja. 6. Daca intr-o conferin^a publicd, cineva nu poate sa vina, din o mie de motive... inseamna ca e privatd. §i daca e privata nu e publicd. Iar daca e publicd, §i §tii sa fii un bun orator, un om echilibrat, daca §tii sa moderezi §i sa sus^ii o discu^ie nu te temi de nimic, pentru ca nu ai de ce. 656 Lucru care s-a concretizat in articolul: http://www.teologiepentruazi.ro/2007/12/06/emailuri-inainte-si-dupaarticolul-critic-la- adresa-lui-danion-vasile/. 193 Daca §tii sa comunici se observa iar daca §tii sa fii impaciuitor, cooperant, deschis la critici . . . atunci iube§ti mai degraba pe cei care te contesta decat pe cei care te admira. §i daca cineva spune un lucru crud, care nu iji cade bine, dar care e real, atunci ... e§ti infatuat, pentru ca nu §tii sa accept cine esti §i cepofi. §i nu e de vina nimeni ca nu stii sa accept criticile cu zambetulpefafa, non-crispat, non§alant. Ce contest eu in persoana §i opera colegului Danion Vasile (asta pentru cei care nu vor sa citeasca mult): 1. Are car^i facute in graba, frivole, non-documentate, facile, chiar daca merge pe premiza ca sunt carji de popularizare . Poate sa compare, spre exemplu, o carte a sa de introducere in Ortodoxie... cu specializarea unei introduceri intr-un program PC sau cu o introducere in vreo §tiinja anume. 2. Se erijeaza intr-un avva, dar din care nu emana experienja duhovniceasca §i candoare, echilibru §i bun sinn;. 3. Are un tip de oratorie care nu e gustat decat de un segment de credinciosj ortodocsj invajat cu un tip de discurs invechit dar cu care nu po^i ie§i pe strada, in piaja, pe stadion, la academie, pentru oameni care nu sunt du§i la Biserica. 4. Are atitudini anti-sinodale, discriminative, ghetoizante care il due spre zona gri a eclesialitajii §i a civismului european. Poate sa conteste, deschis, public, punctul meu de vedere §i nu e nicio paguba, daca nu se raliaza mii de oameni la ce spun eu acum. Orice punct de vedere e pe masura experienjei celui care il emite. Punctul meu de vedere Jine de percepjia mea §i de valorile mele de calcul §i . . . asta e! Dupa cum se observa, punctul dumnealor de vedere, mai mult nescris pana acum, e un fel de ardere pe rug. §i cand vorbesc de ghetou, de atmosfera de ghetou in atitudinile sale §i ale altora tocmai despre acest lucru vorbesc: despre nervozitatea de a nega lucruri in locul carora nu mai pui nimic. Punct. . . deocamdata! 194 Indicate de carte de la...pastorul Cruceru. Va multumim pentru schimbarea de ton! Va citim 657 , staji fara grija, domnule pastor Marius Cruceru, cum, cu siguranja, ca ne cith;i §i dv.! Doar suntem prieteni, nu?! Parafrazand inca odata vorba colegului Danion Vasile, cam cdte ne despart, ca sa ne mai si... uneascal Sau cate acceptam ca avem in comun...m afara acelora, care ne autoexclud din discufie! Ne trimite la: RECOVERING BIBLICAL MANHOOD AND WOMANHOOD A Response to Evangelical Feminism Edited by John Piper and Wayne Grudem CROSSWAY BOOKS WHEATON, ILLINOIS A DIVISION OF GOOD NEWS PUBLISHERS In format PDF, 482p., carte care se poate gasi aici . Bun venit, domnule Cruceru, in perimetrul discu^iilor civilizate! Speram sa fiji macar pe locul 80-90 al eleganfei in wp de aici incolo, daca la ratingul manipulat sunte^i lider contestat. §i totu§i . . . cand vom vedea PDF-urile carjilor dv., pentru ca aji vazut: §tim sa fim critici faja de . . . caiti? Uneori putem fi §i baieji finuji, daca in carji apare nobleje, §tiin^a, sfinjenie, bun sim^ metoda 659 etc. 657 Un articol din data de 7 decembrie 2007. 658 A se vedea, pentru download: http ://www. desiringgod. org/media/pdf/books_bbmw/bbmw.pdf . 659 Cartile pastorului Marius David Cruceru... au tot intarziat sa apara. 195 Un concert de colinde prea dorit...§i prea pufine locuri Aseara 660 , 9 decembrie 2007, cateva sute de persoane au intrat in Palatul Patriarhiei §i au audiat concertul de colinde anual. Alte cateva sute au ramas afara. Inca un argument in plus ca nu ne trebuie numai o alta catedrald patriarhala ci §i sdli largi pentru intruniri teologice, expozi^ii, seminarii §i concerte. Pentru publicul de aseara, un public numeros, ca la fotbal, trebuia un stadion defotbal. Nu e nicio exagerare! Un articol din data de 10 decembrie 2007. 196 Am fost placut surprins sa vad, ca doritorii de colinde venisera cu intreaga familie, compusa, deopotriva, din cei mici §i cei foarte batrani §i. . .nu mai erau locuri. Vreo trei americani faceau fotografii impreuna cu mine in nartex §i . . . erau afara. Un translator ii explica unui musulman cum sta treaba pe la noi. Patru monahii catolice venisera §i ele pentru colinde . . . dar de unde locuri? Vreo 5 Jiganci, cu fuste colorate §i imbracate ca de sarbatoare. . . doreau §i ele colinde. Mul^i tineri, copii, cupluri de adolescent . . . erau amaraji ca nu mai au prins loc in sala. Adica la parter, la etajul 1 §i la etajul 2 era arhiplin. Mul^i dintre cei de afara aveau un regret atat de pronun^at pe fe^ele lor incat ^i se facea mila de dorin^a lor, de entuziasmul lor. De§i erau con§tien^i ca nu li se va deschide u§a, stateau la intrare §i ascultau la megafoane ce se petrecea inauntru. Am ramas uimit de aceasta dorin^a, din ce in ce mai mare, pentru autenticul exprimdrii ortodoxe. Pentru toji ace§tia trebuie sa facem mai mult. Trebuie sa facem §i mai mult. §i e bine ca cererea e mare, e foarte mare, pentru ca ne va obliga sa avem oferte din ce in ce mai consistente. 197 Avantajele §i dezvantajele onlineului pentru un teolog ortodox E un 661 subiect periculos . . .tocmai prin sinceritatea lui debordanta. §i sunt con§tient de faptul ca aceasta realitate va avea o §i mai mare valenfa, pentru cat mai mun;i, numai in momentul cand vom putea compara mai mulji teologi ortodoc§i, care se produc astfel . . .adica zilnic, in sistem online. Cum la noi, teologii care se produc online, sunt extrem de pu^ini astazi . . . cuantificarea acestei lucrari pastorale e destinata viitorului. Poate in 5-10 ani vom judeca mult mai judicios, corect lucrurile care se construiesc acum §i care par mai mult o joaca. ..de oameni mari sau ceva foarte complicat. Prezentarea zilnica, producerea zilnica in sistem online, ca teolog ortodox... produce mutajii in cei care te in|eleg §i ... ar putea sa reacjioneze intr-un mod foarte echidistant intr-o anume problema. Atunci cand ai o problematica ortodoxa ingusta §i cand te pozi|ionezi fanatic pentru cateva idei publicul pe care \i-\ dobande§ti zilnic ... reac^ioneaza instinctiv, ca §i tine. Instinctualitatea nu are insa nimic de-a face cu opinia coerenta asupra unui lucru, a unei problematici. Cel care reac|ioneaza instinctiv dovedeste ca nu are conformitate interioara cu adancimile vie^ii ortodoxe, unde experienfa §i nu impulsivitatea vorbe§te eel mai credibil. Astfel, unul dintre avantajele enorme ale sistemului online e aceea ca el ni da capacitatea sa ai o problematica cuprinzatoare §i nu ingusta asupra prezentarii viejii §i teologiei ortodoxe. Avantajul acesta devine un dezavantaj enorm cand incerci sa comprimi subiectele sau sa le epuizezi foarte repede. Universalitatea onlinului te trage la rost cand tu vrei sa prive§ti restrictiv §i foarte subiectiv o tematica anume. Prin esen^a, un subiect eperpetuu deschis. 661 Un articol din data de 12 decembrie 2007. 198 Cand tragi concluzii pripite, cititorii care revin asupra opiniilor tale mai vechi vad diferenje de fluctuate intre o intelegere ingustd §i alta largd a problematicilor di scutate. Daca dai sentimentul ca e§ti stdpdn absolut asupra subiectelor §i ca nu mai are nimeni nimic de spus intri in coliziune cu o lege nescrisa a onlinului: totul e deschis §i vafi deschis spre interpretare . E timp §i e nevoie §i de o abordare mai pozitivd a lucrurilor pozitive cat §i pentru o evaluare mult mai coerentd a derapajelor negativiste 662 . Un alt avantaj al sistemului online e acela ca nu ai unde sd te ascunzi in acest spa^iu incomprehensibil de mare. Racordarile tale la subiecte trebuie sa fie universaliste . Gravitatea §i adancimea lor trebuie sa fie probata. Cititorii injeleg, pe masura experienjei lor, un subiect sau altul §i se pronun^a ca atare. Numai ca una e sa te citeasca neprofesioni§tii §i altceva e sa te citeasca profesioni§tii Teologiei: adica oamenii duhovnice§ti erudifi. Dezavantajul enorm al onlinului teologic ortodox e acela ca trebuie sa intuie§ti codul care \\i deschide subiectele §i trebuie sa ai experien^a care sa te faca deogdndire cu teologul care scrie. Insa revenirea constants asupra problematicii discutate anterior de catre el...te face sa treci, pe nesim^ite, in launtrul modului de a gandi al teologului. Citirea repezita, frugala, pe care crezi ca o hale§ti imediat ca pe o clatita...nu are sor^i de izbanda pe termen lung. In ceea ce ma prive§te (§i cred ca acest lucru se intampla cu orice teolog care se produce online), proiectul editorial are coeren^a numai daca il parcurgi de la un cap la altul sau daca mergi in pas cu el. Dezavantajul enorm e sa te pozi^ionezi restrictiv fa^a de acest proiect editorial teologic numai pentru ca intr-o anume problematica Ji s-a parut ca autorul nu este in asentimentul tau. Din acest motiv apar polemicile sterile, agasante §i epuizante. . .pentru ca cititorii nu a§teapta continuarea. Avantajul enorm e ca sistemul online nu inchide niciodata cartea, ci cartea se scrie continuu. 66 ^ Lucru pe care incepem sa il facem acum, comentand, la o anumita distanta temporala dar si interioara, articolele noastre si reactiile la ele. 199 La cartea care se afla in scriere contribuie o serie de factori, printre care comentatorii ei online au un cuantum ridicat in specializarea problematicilor ei. Cel mai mare dezavantaj insa al sistemului online, dezavantajul dezavantaj el or, e sa acela ca e observabil cand nu e§ti in stare ca sa sus^ii zilnic respirafia teologica pe care o cer cititorii. Tocmai de aceea nu mulji se inhama la un proiect teologic online. E mult mai u§or sa scrii o carte, unde viitorii cititori nu vad culisele, nu le percep, nu le intuiesc, nu le simt... Insa onlinul zilnic cere o persoana care sa dovedeasca ca este in permanent un om teologic, cu o viafa teologica §i mi...cu sincope. Onlinul, in aceasta situate, nu e numai o porta voce a gdndirii tale (dupa cum e§ti perceput intr-o carte, spre exemplu), ci a intregii tale viefi. Orice pas defectuos se contorizeaza. La acjiunile tale online privesc sute de ochii, mii de ochi iar tu trebuie sa gande§ti §i sa acjionezi in contratimp . . .§i, in acela§i timp, ortodox. §i nu de fajada ortodox... ci sa dovedesti ca viaja ta e una cu gandurile tale sau ca respira^ia ta e reala, e cea pe care o ai §i in culcare §i in sculare. . . §i pe tot restul zilei. Cand nu e§ti, cand nu viezi zilnic ortodox, cand nu incerci sa prive§ti suplu lucrurile in fiecare clipa §i universalist in acela§i timp, §i cand ba^i pasul pe loc, doua saptamani la acela§i subiect...acest dezavantaj apare, ca o stridenja enorma, pe chipul onlineului tau, a blogului tau. Daca nu e§ti atent la ea, la uratul de pe chipul onlineului tau, §i te culci pe laurii fidelilor tai, a comentatorilor tai fideli . . . ie§i din cursa prezentarii acurate a vie^ii ortodoxe, ca teolog ortodox... caci incerci sa reduci via^a Bisericii §i credin^a noastra doar la trei Sfhni, doar la trei subiecte, doar la 3 atitudini. Cand nu apare noul, in fiecare zi, pe blogul tau, cand nu apare schimbarea, cand nu apar nuanfele...mi avem de-a face cu un teolog ortodox, care are simjul onlineului. El trebuie sa te entuziasmeze, sa te convinga, sa te intrige, sa te invite la studiu §i experien^a directa, sa te faca sa te recuno§ti, sa il recuno§ti in mod intim, sa recuno§ti pe cei pe care ii iube§ti in mod comun cu el, sa te faca sa te sim^i prezent, in curentul lucrurilor noastre zilnice, cu emojii tinere, 200 cu atitudini coerente, cu fragilitaji de gand §i de atitudine rapitoare. E dezavantajos onlineul pentru ca te explicd profund iar daca vrei sa te mai ascunzi sau sa munce§ti mai pufin decat cum l-ai obisnuit, publicul se bosumfleaza. Onlineul e un teren al performanjelor zilnice. Trebuie sa ai nervi de diamant, prea multa rabdare, prea multa daruire. . . §i sa fii un izvor de viafa pentru ah;ii. E dezavantajos ca QstGprea epuizant. . . E o reprezentajie zilnica. . . E avantajos insa ca are o istorie, pe care nu o po^i desconsidera, decat daca nu o infelegi. Poate ca altadata vom fi mult mai conci§i '... decat oboseala care ne conturba acum. Concluzia de astazi ar fi asta: onlinul unui teolog ortodox autentic e cea mai mare proba de curaj §i de eficienla predicatoriala pentru lumea in care traim. 201 De ce nu a devenit parintele Dorin... pastor baptist? Pentru ca 663 nu ii plac extremismele, pentru ca nu ii plac falsificarile realitafilor istorice §i duhovnicegti ale nn;elegerii Scripturii §i Tradijiei, pentru ca nu ii plac stupizeniile §i jocurile de-a inventatul de Biserici dupa 1 8 secole de Biserica, pentru ca are o buna incadrare istorica asupra coerenjei §i continuitafii Bisericii Ortodoxe, a singurei Biserici a lui Dumnezeu §i pentru ca vrea sa fie cu Sfinjii Bisericii una, cu Sfin^ii Bisericii lui Hristos §i cu Prea Curata Stapana pentru toata ve§nicia, vazand slava Trehnii . . . §i nu mirosind a lad toata ve§nicia sau a ne-Biserica. 663 Un articol din data de 17 decembne 2007. 202 Ce nu au vrut sa infeleaga doctorii eterodocsi care si-aufacut tezape subiectul: Dumitru Staniloae? Ca teologia 664 lui §i via^a lui, §i durerile lui, §i profunzimile lui se nn;eleg daca cobori in smerenie, daca \\i renegi ereziile, daca te botezi ortodox §i incepi sa te nevoie§ti cu multa curate de con§tiin^a...pentru ca sa vezi in tine insiui cum se na§te luminarea lui Dumnezeu, dragostea dumnezeiasca §i amplitudinea injelegerii interioare a dogmelor Bisericii lui Hristos. 664 Ibidem. 203 Care e diferenfa intre o teza §tiinfifica de teologie §i o teza duhovnicesco-§tiinfifica de teologie? O teza 665 de teologie pur-§tihn;ifica ortodoxa, luterana, romano-catolica etc . . . se poate face injurand, curvind, fumand, fara con§tiinJa, fara o legatura cu Hristos, po^i fii chiar liber cugetator, ateu sau vrajitor . . . §i o faci. Ea este rajionala, echilibrata, cu note de subsol, cu referin^e, are aparenie teologice . . . §i iji iei doctoratul. O teza de teologie duhovnicesco-§tirrn;ifica ortodoxa se face cu multa asceza, cu multa con§tiinJa, cu multa curate, cu multa frica de Dumnezeu, cu dorinja de a-i ajuta §i pe ah;ii, fiind atent la detalii, la texte, la traduceri, la comentarii, la stil, la prezentare, la nuance... §i, mai ales, foarte atent sa spui adevarul cat mai deplin, cat mai concis, cat mai onest... dxxpa. puterea ta. Diferen^ele se vad la citit, cand compari vie^ile mai multor doctori in teologie... §i cand ne-om intalni la Judecata de apoi cu tezele in inimi. 665 Ibidem. 204 Ce inseamna a face exegeza la un text scriptural sau patristic? Inseamna 666 a vedea, dupa puterea ta duhovniceasca §i dupa cuno§tinJele tale, infelegerile duhovnice§ti ale textului, infelegerile tipice §i simbolice ale textului. E un motiv pentru o cercetare filologica, istorica §i contextuala a textelor, un motiv pentru a te nevoi, e normalitatea cotidiana a unui teolog sau cum traie§te un teolog ortodox pe fiecare zi. Daca nu traie§ti in §i prin prisma nn;elegerilor Scripturii, ale Tradijiei, ale viejii Bisericii §i ale simjirii reale §i plenare a lui Dumnezeu in create ... e§ti mecanic auto, florar, sculptor. . . dar nu teolog ortodox. 666 Ibidem. 205 De ce nu e bine safaci cdrfi §i articole teologice repezite, visdnd la alte interese sau ddndu-te de arhicunoscdtor cdnd nu e cazul? Pentru ca 667 , daca acum unii inchid ochii 669, sau e§ti pe val 669 pentru ca sunt o mie care te susjin, posteritatea i^i taie soclul, daca nu il meri^i, te arata drept plagiator §i trdntor, drept cancanist §i meschin, te pune intr-un con; de biblioteca §i te mananca cariile. §i, despre astfel de mor// 670 ...numai tacerel 667 Ibidem. 668 Si nu te critica. 669 Esti celebru din cauza unui succes sau a pozitiei sociale pe care o ai. 670 Necitirea ta inseamna o moarte a posteritatii tale. 206 De ce nu tot ce zboara... se mandnca? 671 Pentru ca nu poji prinde ceea ce zboara = 672 Un articol din data de 17 decembrie 2007. Am ales sa fac articole mici si foarte mici pentru a ironiza pe cei care aveasu tupeul sa spuna, ca mi ma citesc... pentru ca scriu articole prea mari. 672 Nu ma cititi pentru ca gandurile mele va intrec mintea. Ele zboara mai presus de mintea voastra. 207 Nu-miplac emoticoanele! ©:)© :(@;)©-J3#;j)©#S>:D< #!-/•» •:•>•*• :-**=« ®:-0 ©X(©:>@B-)©:-S© #:-S® >:) @ :t((© :))©:| 0/:)§t = 3)t :-B® =;©£:-<: ^:)] *@* ~X< ©0 :-h T© :-t © I-) ^L-) ©:-&©:-$©[-( ^:0) t^<:-P©(:|@=P~^:-?§#-o»=D> § :-SS © &■) © :*o &:-w © :-< ©<):)^:o 3 oil :-?^©^M^@)$~:>^@};-*m-^**==$(~~) De ce nu-mi plac? 673 Pentru ca ele sunt w« pseudo- sprijin al celor care nu §tiu sa scrie, o pseudo-exprimare a celor care nu §tiu sa-§i exprime in cuvinte sentimentele, starile de spirit, atitudinile personalizate, adica nu stiu sa descrie . . . §i in loc sa descrie se folosesc de scheme de reacfii gata concepute. Astfel, daca limbajul de lemn e format din locuri comune stresante §i din expresii nepersonalizate de niciun fel, dialogul de tip emoticon e un limbaj de lemn online, care nu formeaza o limba universale ci banalizeaza reacfiile personate, le usuca de seva §i rezulta o non-comunicare. Adica te iubesc, mor defoame, sunt prost, iarta-ma, am nevoie de tine, sunt bolnav etc.nu spun nimic unui om inteligent, de spirit, daca nu exprima adancul aceluia. Te iubesc e un lucru comun, e ceva banal, o parte a limbajului de lemn, daca nu e bagat intr-o stare de spirit, daca nu e personalizat, daca nu se spune in cuvinte proprii. A§a ca, renun|a|i la impersonalismul emoticonului §i spuneji-va sufletul in cuvinte care sa va reprezinte! A§a ajungeji la inima celui/celei care trebuie . . . 673 Un articol din data de 18 decembrie 2007. Imaginea supra e cf. sursa: http://2.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/S5VsYgd4udI/AAAAAAAALbY/tNyrxooMb KU/emoticoane. gif . 208 Observafii de iarna Se mare§te 674 , tot mai mult, nesimjirea extremi§tilor 67 ortodoc§i. Daca nu au motive le inventeaza. Sunt fara faja 676 sau cu o nesimjire atat de evidenta incat nu te mai mini nimic. Nici nu mai §tii daca sa-i cataloghezi plecafi cu pluta sau doar niste copii care vor sa epateze cu tot dinadinsul. In acela§i timp, tot mai mulji injeleg trendul emofiei care aduce bani in buzunar 677 , ca se vinde turbarea interioara, indelicatefea §i ca trebuie sa fii tocsun §i inchizitorial ca sa vinzi bine. Un articol din data de 19 decembrie 2007. " 5 Ma refeream la articolul de aici: http://www.razbointrucuvant.ro/2007/12/16/la-18- ani-de-libertate-ranile-comunismului-in-noi-sau-lumina-ce-ni-se-vara-pe-gat-cu-sila/. Ideea era ca parohiile bucurestene sunt obligate de catre patriarhul Romaniei sa dea bani pentru trustul de presa al Patriarhiei, ca si cand nu ar fi fost al nostru, al tururora. Insa noi urmaream tonul zeflemitor, contestator al celor de la Razboi intru Cuvdnt si a celor care comentau la ei si fata de acest curent nefast reactionam. Acum insa s-a ajuns la cote inimaginabile de extremism si frivolitate in mediul ortodox online iar manifestarile lor de atunci par lucruri puerile . 616 Nu isi asuma identitatea...ci sunt „marii aparatori" anonimi ai Ortodoxiei romanesti. 677 A se vedea: http://grupareaaproape.wordpress.com/2007/12/19/birocratie-ecumenism-si-socialismul- eclezial/. Mihail Neamtu a fost de partea extremistilor ortodocsi online si in cazul Inptei impotriva ecumenismului si a cererii de depunere din treapta a IPS Nicolae Corneanu, tocmai de aceea acestia 1-au acceptat ca al lor. Insa el doar a profi tat de atmosfera creata...si s-a dispensat, foarte curand, de ei. 209 In loc de teologie, care pare cumva o acjiune non-profit la inaljimea careia e cam greu sa fii, facem o luptd amorald cu con§tiinJa noastra 678 . Ne dam peste cap, ne punem capul la contribute ca sa ne marginalizam, pe timp ce incercam sd ne propunem. Ideea de meritocrafie e folosita infla^ional drept armura pentru nesimjire. Tu, tanar, ortodox nepdtat, auzi ca e momentul sa dai in cei care sunt... ortodocsi pdtafi, care au facut pact cu comunismul . . . dupa cum faci tu acum cu magna^ii democra^iei. §i, pentru ca e mai profitabil sd ai bani in buzunar decat sd ai constiinf a... scrii impotriva Bisericii de dimineaja pana seara, e§ti apologetul ei negru, apologiile tale au morga impunatoare pentru ca exista un public al tau oligofren in cele ale duhovniciei, care te aplauda... §i stai bine mersi, gustand Candida indelicate^e cu aer pietist, crezand ca nimeni nu observd duplicitatea care te propaga, te propune 679 . . . Ieri ii spuneam unui prieten 680 , care i§i face un doctorat in afara, in esenja: dacd vrefi sd vd cred un teolog ortodox, care a plecat in strdindtate ca sd facd ceva pentru teologia ortodoxd romdneascd, dupa cei 5 ani de studii ai dv. la facultdfi cu biblioteci enorme, ar trebui sd imi prezentafi in manuscris, pe langd teza dv. doctorald, un tratat de teologie, pe orice temd, de celpufin 2000 depagini... ca sd observ ca afi plecat ca sd vd dedicafi studiului teologie. Nu am primit niciun mesaj de la el pana la aceasta ora . . . Se poate sa cerprea mult confrajilor intra Teologie? Oare trebuie sa fim nesimfifi ca sa fim „Sfhn;i" §i bdddrani ca sa parem oameni „credibil", „rezonabili"? Oare po^i sa fii teolog de Oxford, de Cambridge, de Ierasalim sau Kiev numai in teza doctorala §i in trei fi^uici mici de carte §i in rest sa nu mai ai niciun proiect gigant, la care sa te epuizezi zilnic? 682 678 Erau cuvinte tot pentru Mihail Neamtu, care speram sa aiba ganduri mult mai evlavioase fata de teologia si viata Bisericii. Se pare insa ca, pana acum, m-am inselat in privinta lui: nu doreste sa fie el insusi ci se vine intr-un mod josnic. 679 Tot despre el. 680 Lui Ionut Biliuta. A se vedea: http://www.hist.ceu. hu/?q=node/13. Acesta e contul sau de Facebook: http://www.facebook.com/ionut.biliuta. 681 Pentru ca munca sustinuta, facuta cu constiinta ar da acest rezultat in mod firesc, o lucrare sau mai multe de dimensiuni gigantissime sau ai strange un enorm de mult material, pe care 1-ai putea folosi in ani la rand, daca ai plecat la studii, in strainatate, cu plan de studiu si nu de imbogatire. 682 Pentru ca nu imi inchipui un Doctor in Teologie, care sa nu aiba unul sau mai multe proiecte pentru toata viata, ci sa inceapa sa someze dupa ce si-a luat doctoratul. 210 Drama mea e aceea 683 ca nu m-a convins nimeni pana acum ca afi cineva inseamna a face ceva ieftin, fara efort...§i ca a avea trei laudatori, bine pu§i, e singurul motiv pentru care devii enorm. In incheierea acestui articol va voi face o confesiune, poate, asteptata 684 . Vreau sa raspund la intrebarea: de ce nu imi plac colegii mei tineri, care ii condamnd sau ii judeca pe cei batrdni ai teologiei sau istoria teologiei romdnesti depdna acum? Nu imi plac pentru ca nu dovedesc, de 10 ori mai mult, ca ii intrec pe cei pe care ii denigreaza. Cred ca cineva se poate numi destept in ale Teologiei §i poate sa judece pe cine vrea el, daca, spre exemplu, face un lucru din cele pe care le vom enumera acum: 1. Traduce din nou Sfanta Scriptura, de la un cap la altul, §i face §i comentarii extinse la ea. 2. Traduce eel pu^in 3 titani ai Teologiei de la un cap la altul, adica peste 300 de car^i patristice din orice limba o §tie. 3 . Face comentarii la toate cardie Sfintei Scripturi sau la cultul ortodox §i Viejile Sfinjilor in mod extins. 4. Produce unul-doua dic^ionare sau colecjii de teologie de unul singur etc. Cum pentru a face un asemenea lucru ni ia de la 20 la 60 de ani...§i inveji, pe fiecare zi, cat de mic §i de prost e§ti pe langa inaintasji tai...in^elegi ca niciun teolog cu bun simf §i cu munca de fiecare zi, nu are timp sa se certe cu inainta§ii, pentru ca e concentrat la faptul de a pune §i el o piatra fundamentala la edificiul teologiei Bisericii Ortodoxe. Tot ce e in afara de smerenie, munca §i transpirajie . . . e cancan, vorba reclamei. De aceea nu avem nicio stima pentru cei care sunt cancanisti dar se cred teologi. 183 Ca nu imi plac diletantiL.dar de ei dau tot timpul. 684 De catre unn. 211 Ne consumam, consumam, ne isterizam si devenim insensibili Nu ma mini faptul 68 ca ne trebuie atdt de mw/fe...Cumparaturile excesive vor sa umple un gol, eel creat de neiubire, de nefericire, de singuratate, de ratarea de sine. Cumparam ca sd uitdm, mai degraba decat pentru faptul ca nu avem. Ieri, un cuplu de tineri in jurul a 35 de ani [eram cu ei la rand], §i-au cumparat trei sutere [trei jocuri cu impu§caturi] . . . ca sa se distreze de Craciun. Erau de un pesimism elocvent. Poate ca nu gandeau ca se poate sim^i si mai multa bucurie decat atat. Poate ca al|ii §i-au cumparat un set de prezervative, doua butoaie de bere, cateva kilograme de carne ...ca. sd se distreze dinplin. Ne consumam banii pentru ca sa ne consumam timpul, nefericirea, tristejea, disperarea. O tanara i§i punea problema ce sa faca de Craciun pentru ca nu are cu cine face sex.. . §i nu i se parea deloc jenant sa i§i spuna, in gura mare, intr-un spa|iu public, necesitatea sa ' Un articol din data de 25 decembrie 2007. 212 fiziologica. Dansa vroia sex §i nu dragoste, ceea ce reprezinta doua lucruri diferite. La urma urmei, cumparaturile excesive, arhisuplimentare, care nu i§i mai gasesc rostul la noi in casa, sunt o dragoste pentru noi, faja de noi maladiva, care ne face gro§i la inima, insensibili. Pentru ca (poate, s-ar pare,a ca nu are nicio legatura cu insensibilitatea) a avea 100 de perechi de pantofi §i a nu te gandi sa dai macar 10 cadou altora. . . e o mare insensibilitate. Sau tu sa iei ditamai maldarul de pachete §i sa nu ai 1 leu pentru colindatori . . . Insensibilitatea Jine de nefrecventarea relajiilor reale cu oamenii. Daca nu te leaga mai nimic de nimeni e normal sa nu ai slabiciune fa^a de durerile oamenilor, faja de accidente, boli, faja de saracia lucie aflata la tot pasul. Observ de multe ori in fiinja mea durerea ca nu am facut o milostenie zilnic, ca nu am dat cuiva ceva, de la un sfat la ceva fizic, la un obiect anume. §i ma gandesc cum arata inima care nu simte sa dea nimic nimanui, ba, dimpotriva, sa ia tot ce se poate de la aljii. Insensibilitatea se na§te din cumparaturile numai pentru tine, pentru egoismul tau, intr-o viaja personala care nu dore§te sa integreze §i pe al^ii in ea ci sa ne separe, cat mai dramatic, pe unii de ah;ii. Eu sunt aid iar tu esti acolo. Tu nu esti al meu, daca nu am de luat ceva de la tine. §i, de aceea, gandind a§a, devenim ni§te monade inchise in noi, ni§te ipseisti, ni§te egoi§ti notorii, care nu pot vedea pe ah;ii din cauza ca nu i§i vad inima lor. Daca am Jine la mantuirea noastra am vedea §i pe al^ii, i-am vedea pe toji. Cum se explica atunci egoismul dintr-o populate majoritar ortodoxa? Prin infuzarea, la nivel larg, a sentimentului ca democrafia §i capitalismul inseamna subiectivism feroce, inseamna concur 'enfa nemiloasa, inseamna singuratate profitabila §i bucurie de avutul propriu in mod exclusivist. Noi suntem la inceputul unui mod de a fi social, care inca nu ne-a insingurat cu totul, care nu ne-a creat o singuratate atat de patologica incat sa ne urcam pe pereji de durere, de atata gol interior. 213 Insa haul interior al singuratajii noastre sociale create de la o zi la alta 686 . De aceea exista atata egoism feroce pe cat ne imbogajim, pentru ca noi credem ca asta ne va aduce un bine. Insa cand paharul se va tot umple §i vom vedea drama noastra, singuratatea noastra, lipsa noastra de sprijin in ah;ii, avem doua §anse: orifugim spre aljii, spre rela^ii reale cu un dor nebun, lucru care se simte din plin inca de acum ori innebunim §i ne sinucidem. Chatul cu necunoscuji, relajiile online, petrecerile in masa, distrac^iile fara reguli sunt simptomele singuratafii, pe de o parte iar, pe de alta parte, sunt cautari de iesire seculare din drama personala, din pustiul personal. Insa, in adancul lor, cei care cauta petreceri muzicale sau amoroase, cauta de fapt, fara niciun dubiu, sa umple cu ceva, cumva, §i cat mai rapid singuratatea lor, spleenul lor. De aceea nu ma mira ca oamenii sunt goi, ca vor sa fie dementi, ca violeaza, ca omoara, ca blasfemiaza in chip §i fel... Nu ar putea sa faca altfel, atata timp cat ei sunt ni§te mine din punct de vedere duhovnicesc. Ceea ce ma minuneaza e ca toji ace§ti dezaxa^i ai lumii noastre, care nu mai au valori §i principii nu fac fapte reprobabile in stil mare. Adica Dumnezeu le astampara cumva pofta lor de distrugere tocmai in rabufnirile de tot felul pe care le au. O tanara drogata se batea cu mama ei mai nu §tiu cand pentru ca nu o lasa sa se marite cu un recidivist in ale casatoriilor repezite. Dorea sa se casatoreasca pentru ca nu putea trai fara sex, fara tigari §i droguri. Acasa nu era suportata cu fumul de Jigara §i cu droguri nici atat, a§a ca vroia sa se casatoreasca [sa traiasca in concubinaj, mai pe §leau] numai pentru aceste trei lucruri. O casatorie instinctuala, fara plan, fara sa se cunoasca, fara sa aiba proiec^ii de viitor. Nu sim^i in tine pacea harului §i e§ti orb. Mergi anapoda dar nu vrei sa o recuno§ti. Ji-e ru§ine de ceea ce faci dar nu vrei sa o recuno§ti . . . 686 Si acum constatam cum el a crescut, acest hau al necomunicarii, al egosimului, ideea c&fiecare e pe cont propriu si ca toate sunt numai pentru noi. 687 Cuvant englezesc: plictiseala. 214 Fara doar §i poate, cele mai multe pacate se fac de marile sarbatori. De ce? Pentru ca atunci simji eel mai acut ca nu e§ti plin, ca nu e§ti om, ca nu e§ti fericit. §i dai vina pe El, pe paring, pe societate . . . pentru ca tu e§ti ilogic, ca e§ti instinctual, ca e§ti fara preocupari pentru a te implini interior. 215 Fotograf din mers [5j '688 .689 Anti-Gramo's, anti-Moga ...De ce? Pentru ca nu ne intereseaza ceea ce este banal. . . It's first shooter... the first best of the best photo walking. . .Prea de best. Singurul pozat anti-Moga, anti-Gramo's. Ceva de speriat. Primul arhi-primul pozat fara banal, pentru ca nu ne place banalul. Adevaratul live blogging. ro 690 Un articol din data de 28 decembrie 2007, scris impotriva gramosilor, care stateau in top (votati de catre prieteni) numai cu fotografii facute in graba plimbarii. E un articol de prostest nu impotriva photobloggingului ci a modului in care Lect. Gheorghe Stefanov intelegea sa se propuna ca creator de online. 689 Aluzie la un cantec in care Moga canta anti-Moga. E vorba de Marius Moga: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marius_Moga. 690 Aluzie la: http://gramos.wordpress.com/2007/12/26/primul-live-blogging/. 216 Un photowalking cu 50.000 de comentarii §i 900.000 de vizite pe an mai mult decat masluite. Arhi-super-foto-super-foto gramo's...Pentru ca nu ne plac lucrurile banale, pentru ca nu ne plac farsorii, pentru ca e super-hiper-live-super blogging 691 . §i e hiper-foto-super-blogging, pentru ca nu e deloc si pentru ca nu ne plac banalii, super-banalii, hiper-super-banalii. Ma, ma in|elegi: e crazy first foto shooting foto walking sau ce mai e! §i asta pentru ca noi nu ne luam de blogarii banali, ci de cei superbanali, de super foto blogginguri de blogginguri. Caricaturizam modul foarte serios in care d-1 Stefanov se propunea, desi nu era cazuL.cu niste fotografii proaste calitativ. De aceea si eu am ales pe cele mai proaste... pentru ca sa inlustrez modul in care percep plimbarea, in graba, prin oras, pentru a fotografia. 217 ,692 dor Adica: lasa-neeeee..., lasa-neeeeee '" ...ca ne maselele . . .de atata hiper-shooting, hiper gramo's! Orice sfar§it are §i el un bun simf, dar la Gramo's vere bunul simj e ceva revolut, impachetat rau de tot. . . Adica la fiecare tampenie pe care o scrie domnul lector. . .intra 2000 de oameni pe zi?????? Ca sa ce?! ! ! Sa miroase cuvintele?! ! ! ! ! Le citi^i cu lupa sau cu sapal Daca credeji ca suntefi genial, domnule lector sau celebru, va spunem, a§a, prietene§te, ca noi va percepem doar ca pe un om hiper-super-banal . . . Noi am scris aceste cuvinte pentru ca va doare in cot §i ave|i §oriciul gros 693 . . . ' Unul dintre strigatele live ale suporturilor atunci cand jucatorii de fotbal, arbitri antrenorul sau patronul echipei se arata incompetenti. 693 Insa la putine zile dupa acest eveniment, care, se pare, ca 1-a durat (un lucru bun, zicem noi!), Gramo 's au trecut pe domeniu propriu. Adica aici: http://gramo.ro/. 218 Poate ca a\i vrea sa §tiji de ce suntefi banal... in ochii no§tri. Daca considera^i ca e necesar va spunem §i acest lucru. 219 Finalizdnd gdnduri Motto' 694. „Daca vrei sa stai la poarta, pe canapea §i sa discuji...trebuie sa ai §i ce spune §i sa §tii sa i|i cauji, mereu, un alt §i alt public" 695 . Platitudinile sunt specialitatea celor care citesc ganduri in mod intensiv, le memoreaza §i le redirecjioneaza spre un public, care nu are nevoie de ele. Ele apar, cu precadere, la cititori plictisiji de-atata citit §i la scriitorii marunji §i mai pu|in la creatorii de carp, la scriitori de zi cu zi. Cu alte cuvinte gase§ti platitudini cu tona la cei care sunt inva^i cu comoditatea citirii §i care nu au transpirat pentru nicio pagina pe care o citesc. Ei sunt comozi pentru ca toate le parvin de-a gata. Tocmai de aceea in fa|a lor, cu tojii, cascam. Fie ca vorbim de limbaj de lemn, cupru sau inox... platitudinile sunt: sa zicem si noi ce n-am gdndit cu mintea noastra. De aceea, cand citesc un text, scriu cele doua, zece idei pe o foaie §i intreb, retoric, pe autor: §i care e ideea ta, pentru care ai transpirat? Binein^eles ca autorul, tace! . . . Banalitatea se na§te acolo unde nu e nicio cautare reala §i nicio bucurie ca sa transmi|i ceva. Un articol din data de 29 decembrie 2007. Fotografia e preluata de la: http://patratosu.files.wordpress.com/2007/12/lavita-cu-lada-susra-la-fluturi-go-ro.jpg, pentru ca articolul e un drept la replica. 695 Aluzie la ce trebuie sa faca un creator de online: sa aiba ceea ce spune mereu si sa isi lateasca, tot mai mult, aria celor care il citesc. 220 Citim zeci de articole intr-o saptamana §i cascam sau ne enervam pur §i simplu. Miroase a mort, a banal, a trefla, a prostie, a stocareala venala...E un scris in loc sa Jipi sau sa te duci la veceu. Am sentimentul dezolant, in acest sfar§it de an, ca onlineul romanesc e prea plictisit ca sa te Jina in priza §i excep^iile devin §i ele blazate, daca mediul inconjurator e atat de toxic. Ca sa scrii bine trebuie sa ai un public lucid. Sau sa fii Jinut in stresul emoiiei reale. Insa onlineul romanesc incearca sa ni fure caciula cu un rating mincinos, cu cancanuri ieftine, fara sa te instruiasca, sa i^i indice un mod de afi. Nu suntem prea con§tien^i de faptul ca formam opinii, direc^ii, ca orientam oamenii atata timp cat pledam zilnic pentru ceva anume. Ne enerveaza televiziunile cu publicitate excesiva §i programe proaste, ne enerveaza un anume fel de jurnalism, incercam sa scriem §i sa facem pe cont propriu ceea ce un trust de presa nu cam face. . .dar le incurajam erorile atata timp cat §i noi cadem in banal, intr-un derizoriu prostesc, bolnavicios. Reacjia noastra de aseara impotriva lui Gramo's e legitim de egala §i daca il vizam pe Cruceru 696 sau Bucurenci 697 , care stau mereu in varf 698 pe degeaba. Daca doi lectori §i un om de televiziune cu notorietate stau mereu pe primul loc §i ne paseaza tampenii, chi^ibu^arii, prostioare, banalitaji vandabile . . . cei mai pu^in §coln;i decat ei in^eleg ca cei cu carte sunt ni§te prosti cu diploma §i cam atat. Acest mod de a banaliza zilnic sistemul online incurajeaza prostia, nesimjirea, badarania, subcultura. . .impotriva carora, cei trei, par a lupta. Cum? Cat? Cu ce articole publicate? Mie mi-ar fi ru§ine sa fiu toata ziua in primii 4 699 §i sa am doua poze, un anunj §i trei linkuri. Ceea ce se petrece de cateva luni in topul 100. ro e o nesimfire incatalogabila. Ar trebui ca topul, de la un cap la altul, sa aiba o variabilitate, o modificare constants, pentru ca nu po^i sa scrii zilnic de nota 10 sau sa fii as in toate. 696 Marius David Cruceru 697 Dragos Bucurenci. 698 In primele locuri din topul 100 al blogurilor romanesti din WordPress. 699 Dm top. 221 Numai ca 90 de locuri din wp se schimba de la o zi la zi §i numai primele 10 sau primele 4 locuri, mai concret, nu se cam schimba deloc. Mai pe romaneste: domnilor Gheorghe §tefanov 700 , Marius Cruceru §i Dragos. Bucurenci , daca doriji sa fiji intre primii patru tot timpul nu e un lucru rdu\ Numai ca trebuie sa dovediji acest lucru in scris, prin munca dv. efectivd §i nu prin manipularea ratingului\ Dovediji ca sunteji ni§te oameni scolifi, ni§te oameni cu poten^e, ni§te oameni cu perspective §i care §tiu sa indice altora, mai fragili in gandire, ni§te direc^i, care §tiu sa devina, pe nesimjite: formatori de opinii. A§a, ca aratam trei fete cu curul gol, ca punem trei articole de duzina...nu dovedim ca facem excelenid ci decadenfd\ Am repulsie pe fiecare zi cand va observ feedurile, cand vad cat de mult „v-aji spetit" sa scrieji trei micsunele... iar ratingul dv. explodeaza ca bombele Al Qaidei. Mi se face o greaja continua de modul dv. de a va situa in fafd...§i, probabil, nu sunt singurul. Poate ca la acest sfar§it de an ar putea sa vi se nasca un gdnd mai bun §i sa o lasaji mai moale cu ipocrizia. A sta tot timpul acolo unde nu \i-& locul inseamna sa descurajezi tocmai ceea ce crezi cd reprezin\i. La inceputul anului 2006 toata lumea fugea pe bloguri §i ele erau vazute ca o sansd de a schimba ceva, de a reprezenta o alternative la aplatizarea generala, la platitudinea generala a reacjiilor. Daca o Jinem tot a§a se duce cu totul de rapa ideea de alternativd pe care credem ca o reprezentam §i am fost, iara§i, o mare dezamdgire, de tip Caritas. Noi vrem ca acest lucru sa nu se intample! Poate ne ajutaji §i dv... 700 Citat cu articolul zilei: http://gramos.wordpress.com/2007/12/29/ionut-dulamita-la- cotidianul/. 701 Idem: http://patratosu.wordpress.com/2007/12/29/cine-i-asta-ba/. 702 Idem: http://bucurenci.ro/2007/12/16/partir-cest-mourir-un-peu/. 222 Nu mai sunt lector... sunt prof esor, dar scriu la fel de... „bine" Statistic^ Vizualizari total e: 394, 132 Best Day Ever: 4,404 - Friday, December 28, 2007 Views today: 3,043 Totaluri Posts: see Comments: 11,381 Categories: 27 Tags: 129 Spam Akismet a protejat site-ul tau de 1,788 comentarii spam. Ieri 703 a avut 4000 704 [sa i-o spune^i lui Mutu 705 , pe wide o mai juca el acum, ca sunt realiWW] de vizitatori la ni§te articole de zi super banale. Nu era nimic flagrant de genial in ele, mai bine-zis nu erau nici articole de-o schioapa ci ni§te insailari de duzina. Astazi a scris §i dumnealui un articol mai mare... dar cred ca s-a format serios. Nu cred ca se mai repeta curand surpriza de astazi. Ave|i aproape 670 de articole pe blog §i numai 1.788 de spamuri la ele? §tiji ce inseamna asta? Ca sunte^i insignifiant . Cei care sunt atacaji de spameri sunt cei cu trafic real. ' Un articol din data de 30 decembrie 2007. Nu negam traficitl aratat in poza...ci faptul ca el ar ft fost jacitt cored. Daca ne-ar fi dat statistica imicilor din acea zi, cati au intrat la el in ziua cu pricina, am fi observat ca doar cativa au intrat, de nu stiu cate ori, ca sa faca un asemenea rating pe zi. 705 Aluzie la numele lui Adrian Mutu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Mutu. 223 Blogurile care nu au trafic real nu sunt luate in calcul de catre spameri. §i e normal: la ce bun sa te iei de cineva care nu prea exista? Am vazut pe blogul lui Matt 706 , creatorul WordPressului, vreo 2 milioane de spamuri contorizate. Asta e valoarea: valoarea pe care Ji-o dau cei care te invidiaza! "KYI Cum a facut dumnealui sa aiba peste 11 mii de comentarii la 600 de articole banale in propose de 90%? Da, §tim, nu e nicio minune numaral lor! Aproape to^i comentatorii sai zilnici sunt din breasla, sunt de-ai lor, merg mai mun;i pe mai multe nume, §i a§a par ca sunt cu milioanele, cand ei nu sunt nici 15. L-am auzit de multe ori pe domnul profesor [a vrut sa mi-o spuna aseara in mod raspicat, neinjelegand ca prin asta se face §i mai mult de ras in ochii mei] ca subliniaza adesea numdrul de comentarii pe care nu le-a scris. Pai ce au comentariile cu munca dv.? Ele ar trebui sa elogieze munca dv. §i nu sa fie niste discu^ii regizate de messenger. La un an de La Pdtrdfosu situajia e lamentabila §i bapti§tii romani, care i-au ca reper blogul sau, nu cred ca i§i dau seama cat sunt de penibili in ochii no§tri. E ca §i cand ortodoc§ii 1-ar lua de reper pe La Vad §i ar considera ca numai atdt sepoate pe la noi. Daca un profesor baptist se prezinta atat de /?ro^/minimalist din punct de vedere teologic, lingvistic, cultural §i filosofic, dar mai ales atat de tendenjios, in mod gratuit, de la o zi la alta in fa^a noastra §i vrea sa ne capteze atenjia, cat de lamentabil trebuie sa fie atunci discursul unui confrate de al sau mai mic in distinctii? Care sunt articolele teologice gratuite, create pentru blogul sau, in acest an? 706 Matthew Charles Mullenweg: http://ma.tt/. Pe atunci avea la vedere si spamurile. A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Matt_Mullenweg. 17 Marius Cruceru...caruia ii discut ratingul, dupa propria fotografie a ratingului blogului sau, pe care o gasiti sub fotografia lui de inceput. 08 Era vorba de blogul Pr. Drd. Doru Petrican: http://lavad.wordpress.com/ (acum desfiintat), doctorand ortodox, cu care am comunicat putin si care scria tot felul de lucruri banale, nelunandu-si statul de preot si teolog in serios, comentandu-ne si pe noi, dar adesea pe Marius Cruceru, ramanand apoi prieten cu el, cand nu l-am mai bagat in seama. Aici gasiti contul sau de Twitter. http://twitter.com/Delavad. 224 Ce dezbateri profesioniste a avut in materie de teologie §i lingvistica in acest an, lucruri la care, un profesor, se presupune ca s-ar pricepel Ce ne-a dovedit in principiu despre propriul sau etos religios? Ca unul care 1-am citit de la cap la coada nu pot sa arat nicio contribute remarcabila, un proiect parcurs pas cu pas, care sa imi taie respirafia. Poate ca nu vrea sa dovedeasca nimic §i atunci il injelegem. Ceea ce s-a rejinut au fost doar ni§te rafuieli de culise, care au razbatut online §i care ne-au dovedit cat de plictisitoare este amicijia „evanghelica". De fapt domnul profesor nu are proiect cu care sa vina in fa|a noastra §i sa ne faca, fara aranjamente, sa il admiram pentru gratuitatea efortului sau de a ne inva^a cate ceva. Cum arata Teologie pentru azi, astazi: Statistica Vizualizari totals: 28, 2007 197,406 Best Day Ever. 1,695 — Wednesday, November Views today: 302 Totalun Posts: 1,686 Comments: 1,606 Categories: 46 Tags: 302 Spam Akismet a protejat site-ul tau de 22,653 comentarii spam. Arata cu un trafic realist §i cu o munca prea mare pentru traficul ca atare. In primii 100 din wp. ro sunt em blogul cu cele mai multe articole publicate pe acest an dupa cercetarea noastra onesta. 225 Noi credem ca se putea §i mai mult §i mai bine din partea noastra, dar mai e timp pentru ambele. Noi nu suntem mulfumifi §i nici ultrafericifi, noi faja de noi, de cele 1600 de articole editate pe blog. Le consideram un efort onest, aproape zilnic, incadrate intr-un proiect in derulare . . . §i vom . . . §i ve^i . . . mai vedea! Nu am ajuns cu capul printre stele pentru ca am facut, la nivel online, ceea ce am facut. Trebuie sa avem §i bun simf cand ne evaluam munca. Oricine intra la noi pe blog §tie cine scrie aid pentru ca e la vedere. Insa, a fi profesor universitar doctor, a te lauda cu pretenjii de lingvist, pastor §i evanghelizator §i sa te faca un doctorand §i la scris, §i la bunul sim^, asta e masacru la drumul mare pentru mine, personal §i cred ca domnul profesor ar trebui sa i§i dea demisia, in mod real, de pe bloguri. Sa stea in banca sa §i sa scrie o carte, cu §tersaturi §i reveniri multiple, doua, noua...dar nu e de dumnealui a§a 709 ceva . Cred ca are fler cand sta acasa, la masa de scris, am observat asta, §i atunci poate sa scrie lucid, cumpanit...dar nu §i cand e pus sa scrie in contratimp. Daca vrea sa ne creada §i ne respecta, cred ca ar trebui sa ne §i accepte sfatul. Domnule profesor, faceji ceva onest pentru onlineul romanesc §i poate ca va va urma in aceasta onestitate §i domnul lector universitar doctor Gheorghe §tefanovici ! Apuca^i-va sa va face^i opera, demna de statutul de profesor §i de lector, ca in sistemul online nu va gasn;i rostul! Crede^i-ma, nu e de dv. ! Din ce emana din dv. pe foaia de pixeli nu imi garanteaza, in niciun fel, ca avem de-a face cu doua cadre didactice universitare. §i cand e§ti confundat cu altceva decat 71 1 ceea ce e§ti e grav. Sper sa ma in§el . . . dar nu cred ca e cazul . 09 Nu e de dumnealui onlineul, scrisul zilnic. 710 In mod determinat am scris Stefanovici, in loc de Stefanov, pentru a arata provenienta numelui. 711 Si au plecat amandoi din WordPress, pe domenii personale, insa scriind tot la fel de prost ca si inainte. 226 Pentru lupii morali§ti ai WordPressului Loitutna - levari Polkka Craciunul autoturismelor :) Vaginul papusii Barbie Un film excelent Exerci^i de Tn^elegere V - Episodul Costica Sfatcu-1 Neinfectat de bun-sim; 2007 in prowl errnusic. 3 Live blagging revelion Qana! :D Zborul spre tnai bine, 2008 Mai bine ca niciodata ... Cand 712 o domni§oara Fantasya 113 , de esen|a baptista, isi ridica fusta lu ca sa ajunga in top §i acum se gande§te la TIC vaginul papusii B. , ce fac moralistii WorPressului? Cum o acjioneaza in disciuie? Nici ea, ca nici ea 716 ...nu sunt baptiste . . . dar sunt de-a adevdratelea. Prea multa ipocrizie de la nivel inalt pana la nivel jos ...Prea multa... Interesant e ca ambele imi dadeau, pe vara, lecfii de morald. §i morala, uneori, se intoarce impotriva ta ... Sa credem ca tinerele speranfe baptiste din Romania au numai acest nivel de gang, de sopron sau de islazl Daca da, daca ne confirma. ..nue nicio problema! 719 Un articol din data de 2 ianuarie 2008. Lupii moralisti erau baptistii, insa, in special, Marius Cruceru, care reactionase pudibund dar vehement cu alta ocazie, cand era vorba, ca si aici, de probleme sexuale discutate online si ajunse...in primele locuri din top. 713 A se vedea: http://fantasya.wordpress.com/about/. 714 Aluzie la articolul: http://fantasya.wordpress.com/2007/12/29/mi-am-ridicat-fusta-si/. Autoarea ajunsese atunci pe locul al 3-al al celor mai biine 100 articole din WordPress. ro, cu un alt articol, dupa cum ne arata fotografia ratingului articolelor. Deasupra ei, pe locul doi, era Marius Cruceru iar, pe locul 1 : Gheorghe Stefanov. Cu alta ocazie Cruceru scrisese ca se alia langa abatond de came, atunci cand o alta autoare, la fel de insignifianta ca si aceasta, vorbea fara voaluri despre barbati si sexualitate si era, ca si acum, langa el in top. 715 A se vedea: http://fantasya.wordpress.com/2008/01/01/vaginul-papusii-barbie/. 716 Ne referim la: http://alaxandra.wordpress.com/. 717 In randul baptistilor care se dau in stamba la nivel online. 718 Daca nu o practici... 227 Insa, daca suntem pa§uni§ti . . . sa nu mai cerem credibilitate . Sa ne mul^umim cu apa joasa, de la mal. . . 228 Dupa un an de zile, §i-a dat drumul * - Aa K5 ST ^^Hj / " W- <^^r^* BbS i • 719 ... la sens . Fratele Marius Cruceru ne-a impresionat timp de trei zile cu articole de dimensiunea unor articole. Nu zice nimeni sa nu ai o zi proasta sau sa nu ai timp sau sa nu faci reclama la un lucru sau la altul. . .Dar sa nu scrii un articol ca lumea la 3-4 zile e ru§ine obrazului. Promitem ca ii vom da o distinc^ie, la finele lui 2008, daca o Jine tot a§a, daca o scrie lunga...§i nu revine la forma de articol scurta §i ultra-scurta. Nu ma intereseaza daca e placut sau neplacut pentru mine ceea ce scrie dumnealui, atata timp cat este altceva decat mine, insa ma intereseaza sa vad ca, realmente, pe fiecare luna, dezbate ni§te teme, pentru ca vrea sa daruie ceva celor care vor sa citeasca §i nu sa faca parada de rating. Cred ca toata lumea a injeles ca parada de rating nu te arata om serios, nici impreca^iile cu duiumul, nici comentariile la fenta, daca nu ai ce arata, in mod concret, cand Un articol din data de 7 ianuarie 2008. A se vedea: http://patratosu.wordpress.com/2008/01/07/am-tras-concluzia/. 229 e sa faci statistica §i sa vezi ce marfuri ai creat lima asta, anul acesta... Bucuria nu consta in cat pofi sa iei ochii sau in ce fac alfii, pe la comentarii, pentru tine, ci in cefaci tupentru alfii. Noi i-am precizat de la inceput [e bine ca, speram, s-a in^eles odata!] ca noi nu rivalizam cu nimeni ci daruim lucruri. Insa nu ne place sa ne calci pe bataturi, daca noi ne manifestam simpatie fa^a de tine. Binein^eles ca baptistul nu e ortodox §i invers, §i ca nu va scrie lucruri care sa ma unga la suflet deplin, suta la suta: nici eu pe dumnealui §i nici dumnealui pe mine. Dar, pentru ca sunt om sensibil §i mifrasin, simt cand ceva e daruit, cand ceva e muncit, cand ceva ma vizeaza §i mi se daruie. Bun venit, frate Marius, la masa simpatiei noastre! Daca scrie^i pentru toji, scrie^i §i pentru noi §i noi scriem pentru toji §i scriem §i pentru dv. ! Cine ne-a urmarit observa faptul ca v-a^i insu§it in scrisul §i problematica dv. lucruri din pledoaria noastra [scrisul nostru nu a fost degeaba!] §i eu de la dv. [se pare ca multiplele contre m-au invajat enorm de multe lucruri din psihologia dv.]. Viitorul Jine de adancurile noastre, ale tuturora, de ceea ce suntem in mod real §i nu doar inchipuit. Felicitarile noastre pentru reconversia editoriala §i a§teptam ca pe 2008 sa ne batem in bun sirm;, maiestrie scriitoriceasca §i delicateje, daca in 2007 ne-am batut in Wurmbrand, cele mai penibile zile de blogging §i rating inchipuit. Eu zic ca merita... §i cred ca dv. §tiji ca merita sa incercaji sa face^i cu noi acest lucru §i nu numai dv., ci toji creatorii online religio§i ai momentului sau ai viitorului. Merita sa lasam framusejea sa uimeasca! 230 Responsabilitatea sociala e o indatorire ce trebuie vazuta in acelasi timp intensiv si extensiv 1 721 j_ r __j • n ah SJ22 Sitemul de feeduri 9AM prezinta astazi [8 ianuarie 2007] ini^iativa celor de la Responsabilitate sociala.ro ' de a chestiona pe creatorii de online in ceea ce prive§te cele mai reprezentative acjiuni sociale pe 2007 ale firmelor §i companiilor romane§ti sau care activeaza in Romania. E o inijiativa buna... dar restrictive , pentru ca se refera numai la interesele companiilor §i ale sistemului publicitar. Pe cand responsabilitatea sociala e o indatorire general valabila pentru toji cetajenii, de la pre§edinte pana la tanarul major, care, luandu-§i cartea de identitate devine culpabil pentru actele sale non-legale. §i cand vorbim de indatorire sociala vorbim de toate indatoririle pe care le avem faja de familia, comunitatea noastra, mediul inconjurator §i fa^a de noi inline. Pasajul de aici ar trebui sa ne dea de gandit celor care scriem in sistem online: HI A „Invitatia site-ului Responsabilitate sociala.ro se adreseaza bloggerilor pentru ca, in ultimii ani, in peisajul spatiului public, acestia au devenit un nou model de lideri de opinie. Articolele postate de bloggeri au de multe ori audiente impresionante, de mii de vizitatori pe saptamana, astfel incat bloggerii devin formatori de opinie'" . Ceea ce emana din noi afecteaza, poate afecta in mod major dar poate si schimba in mod major, in bine, lucrurile. Atunci cand avem grija de sanatatea noastra trupeasca §i sufleteasca, ca cre§tini ortodoc§i, trebuie sa incadram in ea §i grija faja de sanatatea sufleteasca §i trupeasca a altora, de lini§tea vecinilor no§tri, a familiei noastre §i de sanatatea mediului in care traim. 721 Un articol din data de 8 ianuarie 2008. Am indicat articolul: Bloggerilor li se cere responsabilitate sociala (http://www.9am.rO/stiri-revista-presei/c/80919/a.html). ~ 3 A se vedea: http://www.responsabilitatesociala.ro/dialoguri/bilant-2007-bloggerii- despre-responsabilitatea-sociala-a-companiilor-din-romania.html. 724 Idem: http://www.responsabilitatesociala.ro/. 25 Numai ca initiativa de fata erau a unor creatori de online platiti de catre companii private si nu erau creatori de oline oarecare, care scriau ce credeau de cuviinta. De ce spun asta? Pentru ca in cele din urma onlineul a lost confiscat de interese econonomice, politice, de breasla si nu mai reprezinta o creatie independents. 231 De aceea responsabilitatea faja de toji §i de toate, fa^a de rela^iile noastre sociale se construie§te intensiv, se constraieste in noi. Daca avem injelepciunea de a trai printre oameni vom stii sa extindem starea noastra de frumuseje §i la nivelul relajiilor noastre sociale. Daca ne exhibam nevrozele, durerile, neplacerile prin injuraturi sau marlanii la drumul mare suntem factori de stres §i de poluare sufleteascd, ca §i gazul de la e§apament. De aceea am spus, dintru inceput, ca e salutard inijiativa propusa, dar e restrictive*. Nu e de ajuns sa remarcam decat: campania salvaji din ape [la inundajii], pentru un pamdnt verde [ecologista],y3ra spagd [in institutii] sau e pdcat sa ne stricdm viafd cu o depdsire neregulamentard [in trafic] 726 . Trebuie sa salutam, deopotriva, §i campanii sociale mai pmin mediatizate, cele de la nivel medical, religios, comunitar local. . . §i nu doar national. Cred ca viitorul ini^iativelor reale §i majore va fi unul la nivel local §i de aceea vor fi mai pu^in mediatizate, din pacate. Sa fim responsabili, in concluzie, pe varii paliere de a§teptare! 26 E vorba de patra campanii, la nivel online, derulate in acea vreme si mediatizate TV si la nivel online. 232 Mediul deschis, Kosovo, gardul si piafa ideilor 1 ion Sistemul online este un mediu deschis, gandit §i construit de unii ca deschis §i de aljii, folosit in mod nefast, ca ultra-privat . Cei care il cred deschis, §i credem ca va fi deschis, ca va fi pe viitor, din ce in ce mai mult, o suma gratuita a eforturilor multor contribuabili genero§i, nu au in cap ideea de copyright. Daca apare ceva in sistem online [sait §i blog] apare sub semnul gratuitafii §i trebuie sa fie sub semnul gratuita^ii, pentru ca viziunea de ansamblu a comunicarii curente cere asta. Restricfionismul este un concept invechit, arata o mentalitate improprie modului de a fi cablat la continuul electronic, la interconectivitate. Ultra-privatul in sistem online e un non-sens pentru ca iese din paradigma comunicarii. E de la sine in|eles ca ultra-privatul are interese financiare, de clan etc., tocmai de aceea introduce noi membrii pe diverse considerente. Insa, intrarea pe baza de plata intr-un anume spajiu al onlineului arata ca e o transmutare finanjista a viejii curente in Un articol din data de 18 februarie 2008. 233 sistem online, imde regulile sunt altele: transparent, gratuitate, comunicare directa. Poate ca, conceptul de mediu deschis pare o utopie frumoasd, dar nerealizabild, pentru ca totul cere bani. Marile companii, care investesc pe net, pun la dispozijie un buget enorm pentru dezvoltarea de proiecte §i sisteme de comunicare sau de prezentare personald. Insa noi nu ne referim la marile companii care susfin sau formeazd retele de comunicare ci la mentalitatea pe care o au creatorii personali de online §i care, credem ca va dicta viitorul interconectivitatii . Daca nu credem in copyright restrictivist [adica numai eu folosesc ceea ce pun pe net si nimeni altul], atunci in ce credem? In solidaritate informaticd. Cum se manifesto ea? Pai eel mai u§or de explicat e prezen^a linkului, a notificarii faptului ca un text e luat de aici, sau inspirat de acest autor §i ca are rolul de a prefaja, a prezenta, a ne conduce spre o anume realitate. Pe nesim^ite, copyrightul fixist al editurilor sau ziarelor devine, in sistem online, un concept perisabil, in faja conceptului de comunicare hiperextensivd, care presupune o prezenta identicd sau asemdndtoare in mai multe locuri deodata. Cred ca e u§or sa vizualizaji conceptul de comunicare extensivd daca va gandiji la vehicularea aceluia§i anunj in mai multe sisteme personale in acela§i timp, mai mult sau mai pujin modificat ca text §i prezentare. Comunicarea hiperextensivd, ca §i circuitul planetar al informajiei, se bazeaza pe o solidaritate mondiala, care doreste sa informeze §i sa ofere informatie cat mai diversa, la modul instantaneu sau ultrarapid. A§a ca, in cadrul conceptului de circuit planetar al informajiei, daca cineva ajunge primul la un produs, la o carte, la o imagine, la o §tire, o imparte gratuit cu intreaga lume . . . daca doreste. Gratuitatea gestului §i solidaritatea cu alfii elimina astfel din ecuajie ideea de piratare a unui obiect. Daca doresc sa il impart cu ah;ii el devine un bun mondial, al tuturor, pentru ca vreau sa fiu generos cu cei care nu i§i permit sa §i-l cumpere sau nu §tiu de unde sa il ia sau ca el exista. 234 TOO Kosovo este o nedreptate, pusa la cale de marile puteri, pentru Serbia, cum e Basarabia o nedreptate pentru Romania. Faramijarea statala pe baze etnice nu are rolul decat de a strica coeziunea interna a unor state adanc inradacinate intr-o tradijie, intr-un mod de a fi propriu, de mai multe secole la rand. Daca se incurajeaza peste tot, nu lacunar, farami^area statelor actuale, ideea de imitate, de comunitate regionala devine un proiect fragil §i derutant. Ieri am trait tristejea sarbilor ortodoc§i, dar §i fericirea, de-o exuberant regizata, a albanezilor musulmani. Nici unii §i nici ah;ii nu au ca§tigat nimic prin aceasta scindare. Compromisul se va a§terne intre noi, daca trebuie sa convie^uim. Incepem sa visam ca totul a fast asa dintotdeauna §i nedreptatea devine o realitate de facto. Nici sarbii nu vor crede ca regiunea Kosovo nu le aparjine, cum nici noi nu credem ca Basarabia/Republica Moldova are o limba moldoveneasca sau e o por^iune pentru care nu s-a luptat Sfantul §tefan sau nu a fost a trupului Romaniei dintotdeauna. Dar...se pune gard intre noi, se pun legi, se indreapta §i spre unii §i spre aljii guri de tun §i ne facem ca nu §tim, ca n- am vazut, ca nu a fost. . . Insa, la nivel intern, fiecare §tie cine suntem §i aceasta con§tiin^a se hrane§te din rela^iile pe care le putem avea, dintre care, relaiiile online pot face multe minuni in domeniul cunoasterii reciproce. De ce avem nevoie de garduril Pentru ca nu avem dragoste intre noi, pentru ca ne e teama, pentru ca vrem sa fim singuri §i sa murim de plictiseala, pentru ca ne-am pierdut simjul realitajii reale. In sistem online ni se propune sa nu mai avem garduri, sa ne injelegem a§a cum suntem. 28 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Kosovo. 29 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Basarabia. 730 Cel Mare: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_cel_Mare. 235 Depinde de noi daca infigem §i mai abitir gardurile sau le dam delete la toate, daca renunjam la Jarcuri §i ne bucuram de intreaga pa§une a comunicarii §i a frajietajii. Conceptul de piafa a ideilor ni se pare unul depersonalizant . Pentru ca nu ma intereseaza sa §tiu idei, concepte, definijii rupte de cei care le-au gandit. Insa sunt interesat de modul personal in care un om a gandit sau gdnde§te o problemd anume, in ni§te condi^ii existence concrete. Tocmai de aceea nu sunt un fan al §tirilor ne§tampilate de cineva la modul personal, al carjilor care nu au un stil foarte personal §i nici al discujiilor unde se intalnesc mai mulji oameni, ca sa i§i spuna ce au mai citit sau au mai auzit, dar nu sa vorbeasca despre ce au mai infeles, la modul profund uman, de la ultima lor intalnire. Doresc un forum al gdnditorilor, al oamenilor care i§i asuma rela^ii §i experience §i vreau sa vand pe pustii conceptul de piafa a ideilor. Piafa ideilor e un fel de comunism al ideilor, unde nu conteaza persoana ci conteaza ca s-a spus ceva, ca s-a mai scris o carte, care §i a§a nu conteaza pentru ca e tot o carte banald. De ce sa nu mizam pe o intalnire a trditorilor de idei? Da, sa punem faja in faja oameni cu diverse experience §i sa ne imbogajim reciproc din experienja fiecaruia. Dv. citi^i cartea pentru ca vreji ni§te idei sau pentru ca vreji sa gasi^i in ea gdndirea unui om, experien^a cuiva, pentru care il iubim sau il detestam? Eu, personal, citesc oameni, niciodata cdrfi. Ma intereseaza sa gasesc caractere, sa gasesc oameni profunzi, oameni cu o bogata experien^a care sa dinamizeze via^a mea spre exeperien^a, spre organicitate, spre o tot mai mare frumuseje interioara. Daca citim idei §i vrem idei atunci ucidem oamenii, nu dam doi bani pe oameni! 731 A fost teoretizat, printre altii, de Horia Roman Patapievici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Horia-Roman_Patapievici. 236 Iar oamenii sunt mai de prej decat toate ideile lor la un loc, pentru ca ei pot sa rescrie, in doua trei fraze sau pagini toata experienja pe care au pus-o in zece, treizeci, o suta de car^i. Fiji deschi§i §i solidari cu al^ii! Sa nu suportaji nicio nedreptate in inima dv.! Daramaji gardurile care va separa de frajii §i surorile voastre! Iubiji oamenii §i priviji-i prin cuvintele lor pe ei in§i§i, pentru ca sa fim oameni\ 237 Consens pentru Serbia, car file mici, gripa §i prefurile mari 1 Cu 732 excep|ia UDMR-ului 733 [27 de voturi?], peste 300 de voturi ale parlamentarilor romani au spus: NU! autointitulatei puteri de la Pristina ~ . Premierul §i-a regasit glasul asta seara, §i cred ca e spre binele nostru! Suntem de partea celor care au aplaudat scrisoarea comuna a celor doua camere reunite. Am observat in librarii, ca trendul intelectualilor romani din acest an sunt carfile mici, facute repede §i care se vand cu aproape...30 de lei. Mi-a fost ru§ine, ru§ine de mine insumi pentru ru§inea pe care ar trebui sa o aiba autorii [un sentiment pe care mi-e greu sa-1 traduc] " , sa cumpar o carte de trei articole, care, pu|in cam mult umflata, are cateva zeci de pagini iar pe pagina: 10-12 randuri subjiate. ' Un articol din data de 18 februarie 2008. Unhmea Democrats Maghiara din Romania: http://www.udmr.ro/. 734 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Districtul_Pri%C5%9Ftina. 35 Ma refer aici la cartile de tipul celor recente ale lui Liiceanu: Despre ura, Despre sednctie, Despre minciuna etc. A se vedea: http://www.humanitas.ro/gabriel-liiceanu. 238 Prea mulfi bani pentru o carte mica sau prea mare numele pentru ambijia de a aparea, in edijie minora, cu o publicitate maxima. Injelegem ideea: sa mai scriem ceva, ca sa nu ne uite lumea! Sau: avem nevoie sa mai scoatem ceva bani. §i totu§i, sa vina dumnealor cu o carte mica, fara sa o creada mica, dar sa ne-o vanda ca plina de substanfa condensata, totu§i: nu da bine. De ce nu da bine? Pentru ca citim cartea §i o bifam la categoria: scurta e, dar mare ii e numele, §i alta data nu mai cumparam alta. Gripa de anul asta a fost o zeama lunga. A fost o gripa care se Jine de tine ca umbra. Am tratat-o cu toate ceaiurile §i tot nu vrea sa piece. Poate ca ar trebui sa o punem intr-o scrisoare §i sa o trimitem §i pe asta in vreun de§ert, in vreo pe§tera, undeva, ca sa nu se mai intoarca. Dar, ce ma fac, daca gripa asta are. . .prietenie caineasca? Am dat unui caine sa manance §i apoi nu mai scapam de el. Eu sa plec, el dupa mine. L-am amenin^at, 1-am gonit in chip §i fel, el dupa mine. Pana la urma s-a oprit, din senin, §i gata! . . .Poate ca o sa trimitem gripa in cea§ca lui Aladdin O salata costa cat o paine. Painea se mai scumpe§te inca cu 15% [a§a e preconizat sa fie] . . . Orice produs as. numi e tot de rau. Intrarea in Uniune nu ieftineste, din pacate, ci mai mult te seaca laportofel. Te uh;i §i sunt tot mai pujini banii. Cred ca nu ne plac prejurile mici. Avem un fel de-a fi care ne trage spre...mare, mai mare. Poate ca de aceea fiecare incearca sa se dea de mare, pentru ca il enerveaza ca are sau ca n-are bani. 736 Aluzie la: http://www.imdb.com/title/tt0103639/. 239 Am rasfoit cateva carji cu apetenja pentru utopie. Ideea maximalizdrii a ceva vine pe fondul de a da credibilitate unui lucru minor, care e prea prostuj in sine. Cand §tii ca un lucru nu valoreaza cat costa ii maresti prejul. Omul se uita la pre{ §i crede ca e de calitate §i...il cumpara. Insa constata acasa, ca s-a in§elat. De aceea prefer lucrurile care sunt ieftine pentru cd sunt bune sau sunt scumpe pentru cd sunt realmente de calitate. Insa nu imi plac lucrurile scumpe . . .pentru cd trebuie sd fie scumpe. Acelea sunt pentru snobi, pentru bigofii cumpdrdturilor sau pentru risipitori. Votez cu eleganja! 240 Rdsul culturii generale Sa luam ~ ca paradigma rdsul lui Mircea Badea ~ de aseara, unde, in emisiunea de dupa ora 23, ne§tiind ce inseamna stavropighie a presupus ca e un subiect comic. Insa a presupus ca e un subiect comic nu numai pentru ca nu cunostea infelesul semantic al cuvantului, ci pentru ca i se pare ca limbajul bisericesc, special, nu are niciun rost. De ce? Pentru ca teologia e pentru el ofloare la ureche, in compara|ie, probabil, cu faptul de a face o emisiune ca a sa. Daca la emisiunea in direct \\i dai cu parerea despre orice, ai umor §i distrezi lumea... probabil a§a ar trebui sa stea treaba §i cu limbajul teologic: sa fie un hocus-pocus umoristic. Sa nu se injeleaga ca el e marele §i singurul vinovat de nestiinfa teologica sau defobii teologice\ Am dat exemplul sau pentru ca e recent §i este sugestiv. Gesturi identice cu ale sale traim aproape zilnic, de parca cineva le trage la xerox §i le implanteaza in capul tuturora. Cu alte cuvinte: de ce \\i vine sa razi de lucruri care te depa§esc? §i daca te depa§esc §i e§ti un ignorant in spe|a ca atare, de ce crezi ca trebuie sa bagatelizezi subiectul, daca te depasestel Complexul de inferioritate pe care il traiesti ca posesor de cultura generala, alaturi de probleme nerezolvate intre tine §i Dumnezeu, intre tine §i via^a, intre tine §i tot ceea ce exista 37 Un articol din data de 29 februarie 2008. 38 A se vedea blogul sau: http://www.mircea-badea.ro/blog/. 241 nasc rasul ieftin, batjocura la adresa realitajilor teologice, blasfemia cea mai jegoasa §i de nesuportat. Trivialul blasfemiei este insa un mod de disculpare care te acuza. Pe masura ce vrei sa convingi, cu tot dinadinsul, ca e§ti redus, ca esti submediocru in domeniul injelegerii realitajii pe atat devii impozant in sfera imprecajiei. Dracuitul ca la u§a cortului, injuraturile pe teme religioase §i blasfemiile ojioase sunt moduri de autocaracterizare . Ele arata gradul tau de decaden^a exhibat cu multa lejeritate. Adica nu numai ca esti mitocan dar vrei sa te §i lauzi cu asta, vrei ca sa stie toata lumea, vrei sa fii perceput ca o cdzdturd de catre to^i. In concluzie: razi de ceea ce nu esti, cand rdzi de ceea ce nu cunosti. A nu sti ceva nu e o rusine, ci e o normalitate pentru fiinja umana, pentru ca ne§tiinja noastra merge paralel cu §tiinja nu numai in lumea de acum, ci §i in via^a viitoare, in vesnicie. Sunt miliarde de miliarde de lucruri de cunoscut. Cunoa§terea e nesfarsjta. Noi suntem crea^i de Dumnezeu cu o posibilitate nesfarsjta de cunoa§tere. A-Ji marturisi ne§tiin^a in faja a ceea ce trebuie sa §tim §i vom sti e un act de cea mai mare normalitate §i inlelepciune . Insa a rade de ceea ce nu cuno§ti, pe premisa ca anumite lucruri sunt o prostie ca sa le cunosti, arata ca ai ramas la faza cunoa§terii preferenjiale, la faza: imi place numai inghefata dar nu prefer si ciorba. Cultura generala \\i ofera raspunsuri generale. Acesta e un copac, noi suntem oameni, de aici se da drumul la computer, trebuie sdfaci bani ca sa ai ce mdnca, omul moare, inima e in partea stdngd. . . sunt cuno§tinJe inijiale. Daca \i se pare o aiureald compozijia interna a copacului, cum arata inima pe dinauntru, ce inseamna moartea, din ce e compus computerul §i cum a rezultat §i, la primul cuvant, nojiune, termen pe care nu il cuno§ti razi ca proasta in targ, nu sunt de vina termenii specializafi §i nici cei care au cultura speciald, ci e de vina eel care a ramas la baza muntelui cunoa§terii sau care nu vrea deloc sa asculte, sa inveje de la cei care cunosc o §tiinja, o realitate anume. 242 De aceea, militantismul pentru maimufa lui Darwin ' in §coli in defavoarea credrii omului de cdtre Dumnezeu, frica de oamenii specializat pentru ca nu §tim noi, marele public, ceea ce spun, luarea in ras a ceea ce ne depa§e§te sunt atitudini ale unor oameni cu idei purine §i fara perspective reale in cunoa§tere. Exclusivismul nu este o atitudine §tiin^ifica sau de caracter dupa cum nespecializarea nu produce discernamant. Daca democraticii care cer stiinfd fara credinfd §i militeaza pentru libertatea de alegere ar fi lipsi^i de idei preconcepute nu ar dogmatiza drept adevdr ultim o teorie stiin^ifica, atata timp cat adevarul §tiinjei este adevarul cercetarii continue. Dar, pentru ca miza nu e §tiin^ifica §i Darwin in scoli nu e un slogan specializat, ci vine din framantari ale culturii generale, de aceea exclude orice alta posibilitate de injelegere a realitajii, §tiin^a fiind vazuta ca o dictatura a constiinfelor §i nu ca fundamentul a ceea ce le elibereaza de ne§tiinja. §tim ca nu po^i sa rdzi infelept daca nu esti inielept. Ar fi o cerere prea mare, eronata de altfel, din partea noastra. Insa po^i sa te abfii democratic sa razi din §i prin intermediul ne§tiin^ei proprii. Intr-o cultura democratica, unde ar trebuie sa fim aten^i la faptul, ca sa nu-i lezam pe aljii, din spirit de excludere, nici fizic §i nici moral, rdsul tamp trebuie descurajat pentru a cultiva deschiderea spre dialog §i spre munca de cercetare. Unde nu §tii intrebi. Cand vrei sa cuno§ti ceva faci studii, cercetezi, devii audiantul celor care au studiat problema, care s-au specializat in ea. Daca pentru a ca§tiga un proces am invajat sa ne luam un avocat bun, tot la fel, daca avem nevoie de fluenja vorbirii, de vestimentajie conforma cu slujba noastra, de decorarea casei, de injelegerea unor probleme teologice sau de scanarea starii noastre de sanatate, trebuie sa mergem la cei care sunt in masura sa ne dezlege enigmele sau sa ne ajute in mod real. Ca sa fim proprii unui dialog trebuie sa fim proprii tematicii dialogului. Daca suntem in afara discu^iei, a intra ca musca in lapte inseamna a ne include acolo unde nu ne e locul §i unde nu ne putem simji confortabil. Draga Mircea Badea, stavropighiile patriarhale in Biserica Ortodoxa Romana sunt Manastirile care se infiin^eaza 39 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Darwin. 243 §i se conduc direct de catre patriarhul Romaniei §i de catre administrajia patriarhala. Cuvantul stavropighie e un cuvant compus, vine din limba greaca §i inseamna, intr-o traducere foarte libera: locul unde s-a pus crucea de catre patriarh, ca unul care a zidit si sfinfit Biserica Manastirii respective. Deci, dupa cum observi, nu e nimic de rds ci doar de... invdfat. 244 Muzeele unei postmodernitati capricioase, teribiliste si obscene .740 .-741 a Bogdan Boga ne ofera intr-un articol concis o trecere in revista a unora dintre cele mai extremiste §i particulare muzee contemporane. Cautand posibile saituri de prezentare ale muzeelor indicate de catre autorul roman am gasit urmatoarele date: 1 'AD 1 . Muzeul penisului din Islanda. 2. Muzeul veceurilor ' din New Delhi, India. 3. Un articol despre Muzeul contraceppef 44 din Viena, Austria. 4. Un articol de prezentare, insojit de fotografii, a H AZ Muzeului chilofilor din Opatowek, Polonia. A se vedea: http://www.ziare.com/magazin/ciudat/cele-mai-ciudate-muzee-din-lume- 254005. 741 Un articol din data de 2 martie 2008. 742 A se vedea: http://www.phallus.is/. 743 Idem: http://www.sulabhtoiletmuseum.org/. 744 Idem: http://www.dw-world.de/dw/article/0,2144,2387093,00.html. 245 5. Muzeul menstruafiei si al sanatapi femeif 46 H AH 6. Muzeul pantofilor din Toronto, Canada. H AQ 7. Despre Muzeul nucilor de la Connecticut College. 8. Muzeul vrajitoriei 149 din Boscastle. 9. Muzeul sexului din Amsterdam, Olanda. 10. Muzeul torturii medievale din San Gimignano, Italia. Suntem traitorii unei epoci in care se etaleaza marun^i§ul, scabrosul, uratul in defavoarea a ceea ce e pozitiv §i frumos in aceasta lume §i in istoria noastra. Pe de o parte, avem nevoie de evidence despre trecut - nimeni nu e impotriva - insa, in acela§i timp, munca de cercetare §i de inventariere pe care o depun aceste muzee se inscrie in ideologia postmoderna, care ridiculizeaza tot ceea ce e definitoriu pentru noi sau a fost. Noi suspectam o astfel de munca nu de amatorism ci de intenjia de ducere in derizoriu a istoriei noastre. Ne aplecam prea mult asupra fragmentarului, ne dedicam numai asupra unor subiecte de cercetare, mereu adiacente, laturalnice, fara a mai avea dorinja sa le conexam la intreg, sa le integram intr-o viziune de ansamblu. Se prezinta date, obiecte, informajii fara un scop educativ, fara scop etic §i asta produce o atracjie senzajionalista spre munca de cercetare. Este evident faptul ca tematica fiecarai muzeu prezentat anterior este o oferta indusa publicului, este o oferta pentru un segment de public redus §i ca nu exista o cerere reald pentru a§a ceva. Insa, ceea ce se urmareste, credem noi, e formarea unui viitor public excentric, a unui viitor public care sa caute numai trivialul, numai anumite lucruri in mod obsesiv §i care va trai o dezordine axiologica puternica. Ca oameni ispiti^i de pacat, binein^eles, fiecare dintre noi am dori sa §tim anumite intimita^i, lucruri ascunse, nespuse din viaja altora §i din istorie. 745 Lincul era acesta: http://www.cbsnews.com/sections/entertainment/main207.shtml, dar acum nu mai e valabil. 746 A se vedea: http://www.mum.org/. 747 Idem: http://www.batashoemuseum.ca/. 748 Lincul era acesta: http://www.collegenews.org/xl895.xml. Acum nu mai este functional. 749 Idem: http://81.144.190.71/. Nefunctional... 750 A se vedea: http://www.museumofsex.com/. 751 Idem: http://www.corkscrew-balloon.com/misc/torture/index.html. 246 Insa exploatarea nespusului, darea in vileag a intimita^ii, institujionalizarea scabrosului nu face decat sa ne impinga spre o pronunjata confuzie interioara, atata timp cat nu vom mai §ti sa distingem sau ne va fi foarte greu sa o facem, intre ceea ce mai e permis sdfaci §i ce nu mai e permis, daca nu mai avem pur §i simplu intimitate proprie . La o prima vedere toate aceste tipuri de prezentare a realitafii ni se par valabile. Insa, cand vine vorba sa constatam ce pierdem in urma tuturor acestor incercari de faramijare ale normalita^ii, ajungem sa constatam ca indraznelile noastre in materie de sinceritate patimasa ne fac sa nu mai locuim in noi ci in afara noastra cu totul, prinsj in imagini, fantasme §i incertitudini. Da, atenjia noastra ar trebui sa fie indreptata spre ceea ce ne schimba in mod continuu existen^a. Trebuie sa fim aten^i, foarte atenji la mijloacele de informare §i de sugestionare ale noastre, care ne due spre periferii §i nu ne lasa sa ne canalizam asupra subiectelor importante din viaja noastra de cre§tini ortodoc§i. Noi trebuie sa discernem cele ce se intampla cu noi §i cu lumea in care traim, insa nu trebuie sa ne pierdem in cercetarile noastre, in injelegerile noastre vizavi de realitatea care ne inconjoara. Trebuie sa fim ai momentului fara a deveni oameni ai extremelor, ci foarte inradacinaji in modul de a privi lumea al Bisericii Ortodoxe, in acest mod eclesial, care simte §i traieste echilibrat. 247 Mircea Badea, ne discriminezi §i o sa-ti pararau! ... Download this episode (32 sec) [emisiunea din 4 martie 2008] Poate ca fratelo Mircea nu mai vrea sa aiba rating... Sau poate ca nu stie ca la emisiunea sa nu se uita numai agramafi sau dintre aceea avizi de incendiat barcuje in albia de plastic ci §i intelectuali, oameni cu carte dar care §i gusta ironia fina. Insa, fratele meu, ironia e una dar baddrdnia e altceva. Cand confunzi pe oamenii credincio§i cu cretinoizii §i reduci numarul telespectatorilor la cine vrei tu, atunci, fratele meu de cartier, trebuie sa-|i faci blog de extremist §i nu sa creezi o emisiune 7Y! Sau scrie pe ecran cine sa se uite §i cine sa nu se uite, ca in regimurile dictatoriale, ca sa nu ne pierdem timpul degeaba. Gesturile tale, draga Mircea, incep pe fiecare zi sa fie de§anjate §i te anunjam ca vei pierde public. ' 2 Era inclusa in locatia: http://www.mypodcast.com/fsaudio/dorin_20080304_1531- 188395.mp3. Acum desfiintata in mod abuziv de catre proprietarii unde noi ridicasem fila audio. 753 Un articol din data de 4 martie 2008. 754 In italiana: fratele. 755 Lucru pe care il f acuse intr-o emisiune anterioara. 248 Daca te crezi mare manuka... o sa ajungi manuka miniaturala, ca in foto supra, pentru ca te duce gura unde nu te duce bunul simf. Poate ca te crezi in alta Jara, intr-una a celor care trag cu pu§ca pe strada! Daca nu iji place o opinie, po^i sa o spui §i fara sa ne insul^i §i sa ne declari, pe toji credincio§ii, de orice ramura am fi noi, ni§te cretini. N-am putut sa ascult emisiunea pana la capat de indignare. Insa nu cred ca suntem singurii indigna^i. Daca ne faci sa plecam din faja televizorului pentru ca nu putem sa suportam abjec^iile tale, cred ca incepi sa devii falimentar. §i cand pe oamenii credincio§i, care te stimeaza, incepi sa-i pierzi de client . . . slabe speranje ca vei atrage un segment de public fidel in locul acestora. Erorile te costa! 249 Primavara de google, excelenta vs. amatorism, constatari vj Sigla noua! 756 Lalele de goog/e... inseamna articole mai bune pe net? As, ! . . . De ce sa ne usmim mai mult?! Poate ca primavara vine degeaba pentru unii. Sau poate vin toate, mai mult decat trebuie, pe capul nostru. La Irina Constantinescu, dintre partenerii pu|ini de online pe care ii avem, se simte . . . noul In alta parte mai pu|in. §i cand nu te schimbi continuu, cand nu te infrumusejezi inseamna ca ai ajuns cavou. Primavara cu atacuri la jurnali§ti. Primavara cu mojicii perene intre blogari. Primavara cu NATO care ne blocheaza ora§ul. Lansari de carte purine. Toate vechi §i noi nimicuri. Muncim din ce in ce mai pujin pentru suflet §i foarte mult pentru trup §ipungd. §i daca mintea noastra hiberneaza de unde excelenfal Excelenta se face pe fiecare zi, la vedere sau nevedere, dar aduce rezultate, schimbari continue in fiin|a. La polul opus, amatorismul carpe§te. Lustruie§te acela§i bocanc gaurit. Petice§te. Daca nu e fineje este mazgaleala. Tocmai de aceea, cu tot rasul meu pentru manjirea pere^ilor cu de toate, injeleg de ce se manjesc pere^ii. Fiecare vrea sa iasa in fa^a cu ceea ce are: cu nesimjirea, cu prostia, cu sanii, cu ma§ina, cu contul in banca, cu ma-sa §i tas-o. Vrea sa iasa! §i daca vrea sa iasa po^i zice, nu?! Insa, cand e§ti parlit, insignifiant vrei sa epatezi mai abitir decat atunci cand ai siputea §i ai si avea cu ce. 756 Un articol din data de 20 martie 2008. 57 Sa ne fortam, sa muncim... 58 A se vedea: http://dulcecasa.blogspot.com/. In sensul ca se precoupa sa schimbe, in mod continuu, fata onlineului ei. 250 Lipsa de scrupul se vede atunci cand ni cam vine sa faci de toate impotriva oricui. Mersul in ma§ina e o cutezanja. Ma refer la ma§ina publica. Prietenia e o paguba, o belea sau o enervare continua. Ma refer la. falsele prietenii. Multul e riscant: starne§te invidii. Pu^inul e de ras: na§te §touri multiple la adresa ta. Constat ca nu poji sa mergi pe strada daca nu e§ti nesimjit ca strada. Esti constrans sa devii escroc. Vrei sa fii puslama, esti al nostru. Vrei sa fii Sf ant... atunci ciuciu [scuzata sa-mi fie dimensiunea realista a exprimarii!]. Realismul urban e ca realismul underground. Daca nu vrei sa te apuce guturaiul nesimjirii te contaminezi de el pentru ca il iei pe talpi, il iei pe maini, \i se scuipa in nas. Nesinnirea e forma de curtoazie cea mai benefica intr-o lume singura. Cu cat e§ti mai nesimjit cu atat e§ti mai inteligent, paradoxal. §i daca ai o astfel de specie de inteligenfd . . .\i se face loc. Lasd-l, ca e nebun!...§i nebunii fac orice, alaturi de gangsteri. Inteligenja stradala bucure§teana e din filmele cu Terminator 159 §i Stdpdnul inelelor 160 . Trebuie sa stii unde sa nu calci ca sa nu fie de rau. De bine . . . mai pu^in. De rau . . . mai mult. Constat ca e§ti discriminat daca e§ti altfel. Constat ca \i se impun reguli pe care nu le vrei §i care nu au nimic de-a face cu firea noastra §i cu mentalitatea noastra. Constat ca poji fi eel mai sincer intre ho^i sau eel mai prost intre §mecheri. Constat ca poji sa \\i pierzi credinja in orice §i in oricine, daca to^i sunt susceptibili §i nu au coloana vertebrala. Constat ca nihilismul, ca o ciuma, se lipeste de tine §i cand il ura§ti eel mai inver§unat. Constat ca de-a lungul istoriei omul e o drama, o drama perpetua, ca s-a plans mult, ca s-a suferit enorm, ca suntem dezamagi^i, prea dezamagi^i de tot felul de pierderi. 759 Aluzie la: http://www.imdb.com/title/tt0088247/. 760 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/St%C4%83p%C3%A2nul_melelor. 251 Constat ca nu e de ajuns sa vrei... ci ca trebuie sa pop, ca trebuie sa fii ajutat in demersurile tale. Constat ca via^a se poate curma u§or, ca po^i omori u§or pe un om cu indiferenja §i turpitudinea ta, dar ca e nespus de greu sa il indrepji, sa il vindeci de neiubire. Constat ca sunt zile, saptamani, luni, ani cand nimeni nu aude nimic pentru sa suni cu goarna iar intr-o zi, cand abia spui doua lucruri, ostenit de durere, to^i te aud. Constat ca sunt multe lucruri nedrepte pe care le repetam. Constat ca suntem prosti cand ar trebui sa fim prieteni §i mojici cand ar trebui sa fim domni. Constat ca pierdem timpul §i ca el nu se mai intoarce, ca imbatranim rece §i nu frumos, ca suntem in stare sa ne scoatem ochii pentru orice nimic decat sa ne ajutam intra toate. Constat ... §i cei cu asta?! De ce sa constat? De ce sa traie§ti? De ce sa mori? De ce?! . . . Vom alege prost intotdeauna cat vom alege sa fim singuri! 252 §ahlaNATO x 761 NATO' 01 a venit peste noi...§i vom vedea ce va fi. Pana atunci filme §i fotografii de intampinare. - -762. Aici gasiji scurte file video despre ziua de astazi : .^763 Zi ploioasa Steaguri pentru NATO Glasul strazif 65 764 766 §ah la Nato (de unde ne-a venit ideea articolului de fata... 761 Un articol din data de 31 martie 2008. E vorba despre: http://ro.wikipedia.org/wiki/Summitul_NATO_2008. 32 Ele contineau mici comentarii live... si de aceea articolul de fata a fost inclus la categoria Opinii. 63 Lincul era acesta: http://bibliotecateologica.vodpod.com/video/1047467-zi-ploioasa. Nefunctional acum... Ibidem Ibidem ' Ibidem http://bibliotecateologica.vodpod.com/video/1047485-steaguri-pt-nato. http://bibliotecateologica.vodpod.com/video/1047499-glasul-strazii. http://bibliotecateologica.vodpod.com/video/1047544-sah-la-nato. 253 §B kuj " j|_ BUI -Vili ^^^ "VMl EL ^ Sw. ^ ml' ^' V*^v ■"A \JL - - ' ^9 ■ 254 Mahala bucure^teana 161 Noapte buna, ca NATO §i a§a vine! Ibidem: http://bibliotecateologica.vodpod.com/video/1047558-mahala-bucuresteana. 255 Pe§tera Universitafii O murdarie de nedescris , fara niciun pitoresc. Pasajul subteran de la Universitate e in reconstruct . . . .insa murdaria dimprejur nu ar trebui sa aiba nimic de-a face cu reconstrucfia. Bucure§tiul este un oras. plin de murdarie clasica §i acum §i de murdarie... electorala 169 . Nu gase§ti cos. de gunoi fara vreun chip electoral in el . . . sau fara mai multe. La gunoi toate chipurile electorale sunt infrafite. Construim haotic, ne deplasam la fel...injuram la fel, fumam la fel. Ne fumam disperarea. Disperarea mediatizatd a ajuns un fel de transpirafie, de gripa. Sim^i ca totul se duce in jos, ca intri, ca te afunzi, pe fundalul unei tot mai atente griji la imagine. Imaginea de pe noi nu arata ca imaginea din noi sau dintre noi. Prea pujina dara de frumuse^e lasam in urma. Mult prea pu|ina. Palpita insa la tot pasul secre|ia nesim^irii, ciuperca aceasta virala numita: ipocrizie. 768 Un articol dm data de 15 apnlie 2008. 69 Gaseai pe jos sau lipite peste tot afise electorale. 256 Diver tismentul nu elimina monotonia §i despre nuance Un om 770 agramat [care nu §tie sa citeasca] prive§te un film la televizor. Unde i se pare ca e de ras, rade; suspina cand suspina cei de la televizor. . . El este o prelungire a sentimentelor infuzate de film. E condus de film. Habar are ce vrea sa spuria filmul...dar se manifesta. De ce se manifesta?! Nu are nimic mai bun de facut. Viaja lui nu are standarde prea mari, nu vrea decat...^a uite...%\...sd uite... Adica nu infelege nimic.. . dar se distreazd. Distracjia, rasul, divertismentul nu ne aduc fericire in suflet, nu ne schimba via^a noastra monotona in mod radical, ci doar ne face sd uitdm pufin, foarte pujin, singuratatea noastra, falsitatea vie|ii noastre. Viaja noastra traita limitat, cu un ochi la punga §i cu altul la excitarea sim|urilor, nu se destinde niciodata! Ci ea se uita, incearca sa se uite...pe masura ce orizontul nostru se tot ingusteaza. A§a se face ca nu tot eel care vede ceva poate sa talmaceasca/sa comenteze evenimentul, cazul, cartea... Vede §i nu injelege. Vede §i nu vede nimic, nu vede infelesurile. Intuind nevoia de exegezd a realitdfii, de vulgarizare a realitajii ideologia media a scos pe piaja analistul, comentatorul, evocatorul . . . de fiecare data matur, intelectual, pedant, angajat, incruntat, arhi§tiutor...§i nu o fdfd §i nicio blondd. 770 Un articol din data de 15 aprilie 2008. 257 Ce face comentatorul? Se substituie celui care vede, pentru ca §i eel care vede sa injeleaga ceva din ce trebuia sa vada de until singur. De aceea comentatorul este manipulatorul audien\ei daca epartinic. Evenimentul [spre exemplu]: presedintele Bdsescu iese din crdsma si efilmat in zi de duminica e talmacit dupa cum ai interesul. Daca e§ti pentru lege §i pentru un presedinte impartial, care nu se amesteca in campania electorala a altora e§ti un comentator negativ. Daca vrei sa spui ca avea o cama§a frumoasa §i a vorbit mahalagistic . . . dar, asa trebuia... faci un comentariu pozitiv, dar partinic. Ce rol are comentatorul! Ce rol are conducatorul de show? Ce rol are ciumbuslucarul care ne binedispune? Rolul celor trei este identic in adancul nostra monoton, saturat de mediateje: vorbeste frate pand cdnd afipim noi sau pdna ni se trece de televizor sau computer. Televizorul §i computeral, ca mijloace de divertisment facil, nu ne sting monotonia. Un om monocolor, monoideatic, monodimensional va vedea imaginea instinctual §i o va injelege instinctual. De aceea: ce fusta frumoasa ai! poate sa insemne faptul ca are culori frumoase §i nu ca aparfine unui stil, ca vrea sa scoata ceva in relief, ca subliniaza o nuanja. Monotonul nu vede nuance, ci el vede doar in negru §i alb! Daca ceva este peste negru §i alb 1-ai terminat...nu in^elege nimic! Tocmai de aceea trebuie sa ni baji capul cu el ca sa ii explici, de ce cineva poate sa fie §i ro§u, albastru, verde, maro sau bej §i nu doar alb sau negru. Divertismentul mediatic este ideologic pe tava. Stai in fa^a propulsoralui de imagini, a tunului care dezvolta bule de sapun §i privesti. Ideea-imagine intra in tine cu un dull al ei, foarte dracesc, teluric, dezangajant §i i^i spune ce sa faci: fii cool, fii dement, fii al dracu, nu asculta de nimeni, fii egoist, profita de tofi, iub este placer ea, fa crima pentru placerile tale... Tu stai ca un sac . . . ei introduc ca intr-un container. 258 771 HHO 77? Crezi ca Rambo 5 , Mafia reloaded , Antichrist , 77zl 77 r S Venom , Madonna , filmul porno, horrorul, filmul pierde vara. . .nu te schimba, ca tu ramii la toate rece 116 . Insa nu e a§a: tu e§ti o coarda care vibrezi la bine §i la rau dupa cum bate vantul. Daca nu ni stii interesul real, adica grija pentru mdntuirea ta, e§ti un zmeu de hartie pe care il zboara taifunul. §i cine e taifunul? Ideologia. Orice sistem politic are platforma ideologica: vrea sa te faca sa crezi, sa simji §i sa te manife§ti cumva. Orice firma cu angajaji numero§i are interese. Daca joci cum vrea altul, daca te misti dupa interesele altcuiva...[lasam loc liber] 777 77R Dupa ce se termma Dansez pentru tine , Iarta-ma , filmul nu §tiu care. . .tot tu e§ti, eel mic, daca e§ti monoton. Cate dimensiuni ai, in cate traiesti? Daca ai numai dimensiunea aid, momentul de fata...e§ti unidimensional . Daca traie§ti in trecut §i in prezent, adica ai reverenja faja de trecut §i inve^i din el, din trecutul altora, ai doua dimensiuni intre care respiri. Tridimensionalitatea cre§tin-ortodoxa e aceea in care traie§ti in acela§i timp in prezent-ve§nicie-trecut. Ai radacinile trecutului, te spirijini pe Tradn;ia Bisericii. E§ti plin de har §i cu Dumnezeu §i e§ti legat de ve§nicie in Biserica Sa. §i, in acela§i timp, e§ti omul zilelor tale, in care aduci ve§nicia §i trecutul, le armonizezi cu prezentul, propovaduind tuturor faptul ca nu putem sa mergem spre viitor fara trecut §i ca nu putem vorbi despre o istorie a noastra, care nu se interconecteaza cu vesjiicia §i care nu se impline§te in ve§nicie. Daca, insa, ai numai berea in faja §i familia ta §i nu-Ji pasa de nimic, daca nu ai nicio valoare in afara de instinctele subzistenfei §i ale parvenirii . . .mx vei injelege nimic din ceea ce scriem noi §i nici din ceea ce Ji-am dori sa traie§ti. [...] Analfabetismul vizual create. Prive§ti §i nu injelegi. 771 Nu exista inca, ci e propus pentru 201 1 : http://www.imdb.com/title/ttl206885/. 72 Un joe PC: http://gamelist.bbgsite.com/goto/mafia_32_reloaded.shtml. 773 Aluzie la publicitatul: Antichrist (2009): http://www.imdb.com/title/tt0870984/. 774 O trupa rock satanista: http://www.venomslegions.com/. 775 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Madonna. 6 Un vers din Glossa lui Eminescu: http://www.cerculpoetilor.net/Glossa_Mihai- Eminescu.html. 77 A se vedea: http://dansezpentrutine.protv.ro/. 78 Idem: http://www.cotidianul.ro/iarta_ma_tvr_dar_te_parasesc-20387.html. 259 Auzi §i nu ascul^i nimic. Hipnotizarea imagologica reu§e§te tocmai pentru ca nu ne mai opunem interior duhului imaginilor, pentru ca nu in^elegem substratul lor. §i substratul lor e simplist: fii orice altceva decdt crestin-ortodox, decdt om normal, decdt un Sfdnt! ... 260 Se descurca... 1 779 ajuns... inginerie Conceptul descurcdrii a romdneascd . . . „E1 §tie sa se descurce...E baiat de§tept...'7 „A facut bani...s-a descurcat. Cum, necum . . . acum s-a ajuns..."/ „Le stie, le cunoa§te, le face"...adica le fura. „Se decurca omul. E destept..." §i a§a ajunge §coala sa insemne prostie §i hofia sa insemne maniere academice. Se descurca §i . . . descurcare. Cand auzi prima data cuvantul acesta ambiguu la culme, din acest idiom al inifiafilor i^i vine sa crezi ca e vorba despre nodul gordian , despre teorema lui Spandastocle , despre comoara nibelungilor . . . I^i §i imaginezi ceva complicat rau, rau de tot...§i tu, o mica pioneza, care nu §tii ce sa faci . . . ' Un articol din data de 19 aprilie 2008. A se vedea: http://www.citate-celebre.com/nodul-gordian/. 781 Doar pentru elect umoristic... ^ J Trebuie sa cititi Cdntecid Nibelungilor, ca sa allati despre comoara lor: http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2ntecul_Nibelungilor. 261 Deci el, X, s-a ajuns. E trecut prin viaja, le §tie...Are relatii . . .E sus pus. . .Pe cand, tu, ca punctul de pe axa Y, nu §tii niciodata, unde raza cercului se intretaie cu semnul mirdrii. De ce . . . descurcarel Daca intri intr-un labirint ni trebuie un foarte mare simj de observajiei. Tocmai de aceea, un om care nu a creat niciodata o carte cu note de subsol, crede ca notele de subsol sunt o prostie . . .pentru ca ni iau foarte mult timp din viaja §i inseamna multa asceza. De aceea, pentru un astfel de om cea mai bund carte stiinfificd e...aia cu poze sau rebusul + ceva semin^e prajite. Deci, ca sd te descurci nu trebuie sa o iei prin logica labirintului, nici pe calea §colii, a mul^ilor ani de studii, nici pe calea demnita^ii, nici pe calea sfinjeniei . . . ci pe §orcat , pe ulh;a... Adica e un fel de carare prin mijlocul parcului, pentru ca sa nu mai ocole§ti pe acolo, prin pare, pe unde este alee . . . Dar acest §orcat e de neam prost. Pentru ca sorcatul descurcdrii nu e ulifd ci, mai degraba, e o mergere pe orbe§te, no a ca orbetele prin tunele de carti^a. Oricum ar fi reprezentata ideea descurcdrii ea a ajuns tipic romdneascd, pentru ca a fost implantata, ca un cifru, de catre regimul comunist, pe inima omului care vrea sa parvina. §i eel care vrea sa parvina face §i pe dracu in patru pentru. . .a-si descurca situafia. Cand militia securistica te chema la auditoriul-lin§aj mai intai te lua cu bini§orul. Erablanda... Dupa trei minute de blandeje i se punea pata pe tine §i i^i spunea cine. . .te toarna. §i cei care te turnau erau/puteau fi prietenii tai, rudele tale, colegul de serviciu, vecinul de la apartamentul de vizavi. . .mama ta, unchi-tau, matu§a ta de-a doua. . .copilul tau, de ce nu?! §i, cu un ras dracesc, larg, monosemantic, adica tamp, \\i spuneau ca. . . ei te stiu ...ca ei te cunosc pe de-antregul ...ei stiu si ce mdnanci si ce te caci, tot... Tu trebuia sa te temi. Tu trebuia sa spui ca e da ce era nu. " 3 Transliterarea in romana a pronuntiei cuvantului englezesc shorcut. A se vedea: http://en.wikipedia.0rg/wikiAVikipedia:Sh01tcut. 784 Orbete = un animal rozator asemanator cartitei. 785 A regimului comunist in Romania... 262 Ei nu aveau Dumnezeu...ci numai leafa, post de conducere, erau capii formatori ai sistemului, adica cei care intrejineau cadavrul de Antipa 1S6 al comunismului. §i apoi . . . erau din nou sdgalnici . . . l\i dadeau drumul, pentru ca. . . sa te reintorci . . . §i trebuia sd te descurci cu sentimentele pe care un dement \i le provoca. Ce sa descurci?] De ce nu exista, nici in comunism, §i nici in democratic, oameni care sd nu incurce pe ah;i oameni...ca sa nu fie nevoie ca ei sa. . .se descurce mai apoi?! Totul e foarte simplu....Nici cei care incurcd §i nici cei care se descurcd . . .nici cei care nu §tiu sd se descurce .. .nu ca§tiga nimic. Insa lucrurile trebuie sa para incurcate, grele...cmd ele sunt usoare,frumoase . . . Aveam pe cineva , care, de fiecare data, imi Jinea lecjia descurcdrii . . .El §tia numai aceasta placa. . .Nu o invajase pe cea a demnitdfii niciodata...§i nu a mai apucat sa o inveJe...Pacat! Uneori e bine sa inve^i sa ai demnitate §i sa fii §i tu, macar odata, OM, daca toata viaja ai fost gdndac de Colorado, care te-ai hranit cu insatisfacjiile pe care le-ai provocat altora. Printre cele pe care Dumnezeu mi-a dat sa le inva^ cu multe dureri, pana la aceasta data, este §i o lecjie drastica, mereu repetabila in viaja mea: trebuie sd fii pregdtit sd te bucuri mai mult decdt ai plans sau aiputea sdpldngi. Poate ca vi se pare aiurea...Bucuria, pare, a fi ceva de care e toata lumea in stare... §i pentru bucurie nu trebuie, in aparenja, sa te pregatesti. Insa in ceea ce ma prive§te lucrurile stau invers: sunt zdrobit de prea multe dureri, dureri care aduc o imensd bucurie, si eu cad la problema bucuriei, pentru ca sunt prea epuizat ca sd ma mai bucur... Asta nu inseamna ca nu ma mai bucur, ca nu pot sa ma bucur. Insa bucuria mare, de dupa mari dureri §i dezamagiri venite de la demoni, oameni si trup, cum spune rugaciunea...e o bucurie dureroasd. . . De aceea imi e foarte dureros sa ma bucur - §i cu toate acestea ma bucur mult - pentru ca bucuria mare se na§te din dureri, tristeji, doruri zdrobitoare/zdrobite . . . §i, sarmana mea fiin^a, nu poate sa duca toate la nesfar§it. . . 786 Aluzie la Muzeul Antipa din Bucuresti: http://www.antipa.ro/. 87 Una dintre gazdele mele, la care am stat in timpul facultatii: domnul F. Dumitrescu. 263 O sa fie §i un sfar§it. . .Totul are un sfar§it. . .Insa sfar§itul e abia. . . inceputul bucuriei . . . Cei care se descurcd. . .mor linistifi. Sfantul David Prorocul se framanta pentru treaba asta. Cum vine treaba, il intreba el pe Dumnezeu Ato^iitorul, ca aia Drepji sunt plini de dureri, de necazuri, sunt uraji pe nedrept, nu au pe nimeni . . . iar pe langa pacato§ii pamantului creste aurul §i prietenia cum create loboda in vie? §i a primit raspuns. . .un raspuns lapidar de drept. Cand noi uitam ochii lui Dumnezeu, El nu ne uita pe noi. Cei care se descurcd, in aparenta...in fapt i§i incurca sufletul in toate miasm ele Iadului . . . Se impodobesc cu tot Iadul . . . Le fac pe toate. A§a cum ne spun unii credincio§i ai no§tri cand ii spovedim: Pdrinte, pe care sa le mai zicem, ca le-am fdcut pe toate!... E, nu le cam fac ei pe toate... dar le e ru§ine sa le spuna, sa le indice . . . §i, cand lefaci pe toate.. . §i cand \i se pare ca vorbesti §i conduci ingereste, ca fratele Irod , deodata te apuca o boala, una zdravana sau mori fdrd de veste...§i te intalne§ti cu marejie infrico§atoare de lad, din care ai vrea sa fugi, sa te pite§ti, sa intri in gaura de §arpe . . . Adica. . . descurcarea nu e niciun bai. Afi neam prost nu e nicio mare scofala. A te da de rotund, de patrat, de cais, de libelula, de martafoi. . .nu Jine la infinit. Exista o scadenja pentru fiecare . . . §i scadenja...e amara, e de mii de ori mai amara ca ceaiul de pelin. Insa pond nu vezi...nu te doare. §i, cand te doare, vorba troparului, cand auzi ca Ji se canta pldngefi tofi pentru mine, frajilor si prietenilor ...§i tu, ca suflet despar^it de trup, ii vezi pe cei care te prohodesc, ca nu se cam plang dupa tine . . . §i nici nu se prea roaga pentru tine...in^elegi cum e treaba cu durerea, cu nesuportarea durerii, cu drama vie, cu rana vie, cu plaga deschisa ve§nic . . . cu ce-aifost. . . §i ce-ai rdmas . . . Cine se descurcd. . . atunci? Domnul Dumitrescu imi spunea intotdeauna...5*a ma descurc. . Se pare ca nu m-am descurcat nici pana astazi . . . 88 Aluzie la moartea lui Irod Agripa descrisa in F. Ap. 12, 21-23. 89 Fragment din cantarea de la Slava..., glasul al 6-lea, din finalul slujbei inmormantarii, cf. ***Molitfelnic, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 2002, p. 239. 264 Insa el mi-o spunea cu gravitate maxima... odata cam la trei zile... Cartea si nici rugdciunea, credea el, nu te descurcd... A§ vrea sa §tiu acum...cum se descurcd dumnealui?! II purtam in rugaciunile noastre. . . 265 Viaia...din ciment La fel 790 avem aer din gaze de e§apament, respirari din damfuri de |igare, pitoresc inconjurat de excremente de caine plimbat cu lesa, ma§ini urcate pana peste borduri §i proptite bot in bot cu rondurile de flori . . .Jiganeala [§i nu e vorba despre figani ci despre nicio manierd], abureala, amatorism, fandoseala, maimujareala. . . Viafa din ciment este emblema vie|ii noastre cotidiene. Ciment sus, ciment jos, ciment in suflet...§i la dreapta: ronduri de flori, pe unde se poate. Noi vrem sa va demonstram faptul [daca mai este cazul] ca ceea ce vezi.. . e§ti. §i ceea ce vezi...devii. §i daca crezi ca aceasta e lumea ta, ca a§a trebuie sd arate §i ca murdaria §i nesim^irea sunt implacabile, de nescos, de neinlocuit din via|a noastra...sucombam sub mirosuri, caldaram §i plictiseala. Un articol din data de 23 mai 2008. 266 Trebuie sa te atraga diversitatea! 1. Inexorabilele cautari §i metehnele televideoistului care vine pe net Cautarile online romane§ti sunt dictate de cultura televizuala, din pacate. . .intr-o mare pondere. §tirismul, cancanul, personalitajile reale sau construite ale mediei vizuale sunt cautate in disperare pe net. Asta inseamna ca internetul nu are prea multe resurse proprii, nu na§te personality proprii care sa atraga [sau nu sunt cunoscute de prea muh;i...] §i cautatorul de online este ageamiu, neinijiat, ne§tiutor. Adica el cauta ceea ce i s-a inoculat...§i nu are a§teptari mai mari decat cele infuzate lui de catre televizor. §i asta e drama noastra, pentru ca onlineul autentic nu este ca televizorul . . . ci se bazeaza pe selec^ie, pe erudite, pe personalizarea lucrurilor. De doua-trei saptamani traiesc complexul repetifiei [de atunci a inceput sa ma enerveze acest lucru]...regizat sau nu, pentru ca, inexorabil parca, toata lumea cauta la noi: Trinitas TV, exorcizari, Dan Puric... ca §i cand am fi scris numai trei articole pana acum. 791 Un articol dm data de 24 mai 2008. 267 In afara celor obsedaji de ei in§i§i, care se cauta in disperare de cauza la noi pe blog sau contribu^iile lor pe Mogul nostra [uneori contribufiile lor constau in doua-trei mici comentarii...] exista un numar de oameni care cauta numai ...ceea ce se vehiculeaza in cercurile lor restranse sau la televizor. §i confundarea televizorului cu creafia online e una dintre cele mai proaste alegeri cu putinja, pentra ca vin cu metehnele de la televizor ca sa \i le arunce tie pe blog. §i care sunt metehnele comentatorului sau cititorului de blog? 1 . El are idei.. . §i nu vrea ca sa citeasca idei. El isi cauta ideile la tine §i, daca nu e§ti identic cu el, ni aranca lingura cu ciorbain cap. 2. El comenteaza de unul singur. Nu este interesat sa afle ca §i eu am pareri despre el... Sau, daca ii spun parerile mele, a doua oara nu-1 mai vad la comentarii . . . 3. El e grabit...§i crede ca tu nu obose§ti niciodata. Eu sunt, in capul lui, un fel de funcjionar, care trebuie sa ma execut, pentru ca sunt platit de catre stat...de§i nu ma plate§te statul pentra asta, ci o fac gratuit. El trebuie sa afle ca sunt particular. . . §i nu de stat. Eu muncesc ca el sa citeasca sau sa auda sau sa vada ceva pe blogulmeu... 4. El nu in^elege ca nu merita ceea ce ii dai...daca nu stie sa mulfumeasca §i daca nu se comporta cu mine ca in viaja reala. Suntem confunda^i, de multe ori, cu nefiinja sau cu articolele spontanee, care se scriu singure sau cu atotstiutorii . . . De ce? Pentru ca el a stat pana acum in faja televizorului, s-a scarpinat in nas sau a mancat floricele . . . §i televizorul nu 1-a pus sa comunice sau sa mulfumeasca pentra ceea ce vede. 2. Ce trebuie safaci infafa unui blog sau ce vrea blogul de la tine? 1 . Mai intai de toate vrea ca sa comunici cu eel care il scrie, sa raspunzi ofertei sale, sa intri in relate. Daca vrei produse bune online, daca vrei sa ai lucrari noi, framoase, atragatoare, trebuie sa §tii/sa inveji sa incurajezi pe eel care 268 vezi ca poate §i vrea sa te culturalizeze sau sa te induhovniceasca. 2. Blogul este interrelajionar deci, §i in al doilea rand...se face acum. Daca stii sa participi la construirea blogului te simji in mijlocul ac^iunii, te binedispui, inveji, socializezi, contribui, ai avantajul cre§terii personality tale. 3. Dupa relate §i creativitate vinQ...selecfia. §tii/inve^i sa vorbe§ti cu eel care creeaza blogul, §tii/inveji sa vorbe§ti cu cei care participa la discu^ie pe blog, incepi sa ni gase§ti personalitatea...§i nu mai supoiti lucrurile puerile, facile, care nu au personalitate. Daca stii sa selectezi, sa alegi ce e bun dintr-o mare de lucruri facile, atunci incepi sa cinste§ti munca, gratuitatea eforturilor altora §i specializarea. 4. Daca §tii sa alegi §tii sa devii unic. §i cand §tii sa alegi bine, sa ai gusturi de online atunci ai inceput sa te specializezi, sa te experimentezi in ceva anume. Insa totul porne§te de la comunicare, de la co-produc^ie, de la o relate fireasca §i amiabila cu eel pe care il respecji/il placi pentru ceea ce face. 3. Televizorul si internetul nu sunt prieteni decdt in aparenfd Eu cred asta. Televizorul doreste sa uniformizeze . . .internetul dore§te sd-i diversifice pe oameni. Blogul dore§te sa creeze rela^ii reale, pentru ca are un raspuns imediat pentru publicul care il agreeaza. Blogul este instant... nu e inregistrat. Blogul real are un nivel malt. . . §i nu de masd, chiar daca se adreseaza oricui. Blogul are o personalitate pe care nu o poate avea televizorul §i nu cade in derizoriu atat de mult ca televizorul. Pentru a citi bloguri ai nevoie sa te specializezi continuu. . . sau sa te duci la cei care sunt pe masura asteptarilor tale §i sa mergi in pas cu ei. Blogul trebuie citit zilnic pentru ca sa aiba sens. Ca sa nn;elegi eforturile mele trebuie sa faci efortul de a ne citi §i de a ne injelege §i de aji schimba via^a in bine. Sau sa faci §i tu ceva gratuit, pentru aljii, sa iji rupi din odihna §i relaxarea ta, ca sa vezi cum e. Blogul nu e u§or... 269 Blogul nu e televizorul la care te uiji §i pe care schimbi canalele. Blogul este altcineva...care munceste pentru tine, care gande§te pentru tine, pentru ca sa te imbie sa inveji §i tu sa gande§ti pentru tine §i pentru altul §i sa devii tu insu^i §i sa iji placa ceilalji, care nu sunt ca tine, dar de la care po^i invaja mereu. 4. Frivolitatea opiniei Opinia nu se na§te ca subtext, ca notd de subsol a evenimentelor. Nu trebuie sa ai opinii...numai cand exista un eveniment. Sau nu trebuie sa ai opinii numai pentru ca...Ji se pune in faja un eveniment. Nu trebuie sa vina campania electorala ca sa §tiu ce trebuie sa aleg. Omul care nu are realita^i la care sa cugete mereu... e frivol. El i§i face o idee numai cand vede §tirea, numai cand vede filmul, numai cand vede parada gay, numai cand o violeaza Hie pe Minodora sau o omoara Verginica pe fie-sa. De ce nu a putut sa gandeasca despre moarte, homosexualitate, iubire, credinja, crima §i banditism §i fara...televizor, fara §tire, fara evenimentul creat pentru televideoisti? Nu va da^i seama ca. . .gdndifi numai ceea ce vor uniil Nu va daji seama ca numai gandifi ci . . . receptafi doar ceea ce vi sepune in ochil Omul cu opinii este un om care se patrunde de toate lucrurile in tot timpul. Ma uit la media ortodoxa, care e foarte juvenila...§i ea vorbe§te numai despre ce se intampla acum, doar despre ceea ce e la zi, ca §i cand ceea ce vedem se poate explica fara ceea ce nu vedem. Ca sa vezi realitatea, evenimentul §i sa vorbe§ti despre el nu trebuie sa vezi doar evenimentul, ci trebuie sa te curaje§ti de patimi ca sa vezi evenimentul. Toji vedem Scriptura dar nu toji comenteaza Scriptura ca Grigorie Palama Nu toji aud sunetele ca Enescu " Despre viata si opera sa puteti citi si audia creatiile noastre de aici: http://www.teologiepentruazi.ro/tag/sfantul-ierarh-grigorie-palama/. 793 George Enescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Enescu. 270 Nu toji picteaza ca Picasso 794 , de§i, la prima impresie, le avem cu mazgalitul de la grading. . . Nu to^i facem lucruri de valoare. Ca sa faci lucruri de valoare trebuie sa fii valoros, sa ai resurse interioare §i mare har de la Dumnezeu. A§a ca, de Pa§ti sau de Craciun sau de duminica nu §tiu carc.nu trebuie sa vorbim toji doar despre Pa§ti, Craciun §i Evanghelia zilei. . .ci §i despre alte mii de lucruri, pe care nu ne mai obosim nici sa ni le amintim . . . dar sa le mai gdndim. 5. Riscurile cititorului de blog Cel mai mare rise e acela de a se plictisi de citit mai inainte de a se invaja a fi un om comunicativ. Adica nici cititor, nici comentator...dar casca. Daca ca§ti...nu cau^i decat perna. Daca crezi ca cineva te Jine in asteptare, in suspans, pe blogulul lui, daca te face sa mai vii §i peste cateva ore, §i la noapte, §i maine . . . atunci e bine, esti pe drumul eel bun. Dar daca ca§ti . . . cred ca ni cautai un sait porno, pe unul cu chat, manele sau cu jocuri §i ai dat peste un blog de teologie §i comunicare. AI doilea mare rise pentru cititorul de blog e sa creada ca a aflat totul despre eel care creeaza Mogul, pentru ca 1-a citit de vreo doua-trei ori. §i asta se petrece, pentru ca nu cautam sa vedem cine este altul...ci, ne place, sa vedem cine nu este altul sau ce avem noi mai bun decat el. §i astfel cititul e o privire chiordsa pe blogul tau §i nu o sarbatoare. AI treilea rise e sa ramana decepfionat pentru ca i-am depasit asteptarile. Unii dintre cititorii no§tri sufera de aceasta afecjiune. Afec^iunea se nume§te gelozie §i se trateaza greu. 794 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pablo_Picasso. 271 Noi te iubim, caielul nimanui! §i despre psihologia ateniiei 1 . Cdinele bucuriei I-am intins banii §i mi-a dat bilet. Era trista...I-am mul|umit. In ghereta aceea mica, clasica a RATB-ului, acea femeie parea ca intr-un mormant proiectat cu o mica ferestruica. De fapt ce este viaja nefericita...care are doar o mica ferestruica, decat un continuu marasm, in care, uneori, patrunde cate o raza de bucurie, pentru ca cineva §tie sa te insenineze? A§teptam ma§ina...§i o vad pe doamna cea trista, care imi vanduse biletul de calatorie, cum cheama un cajel zburdalnic, un caine rotofei, maron cu vargi albe pe la bot §i cap, care era vesel sa o vada. . . §i care statuse trist pana ce ea il chemase. ' Un articol din data de 28 mai 2008. 272 Cel trist. . . la cea tristd veni . . . amandoi uitara de tristeje pentr-o clipa... Posibila mamal\ Tot ce se poate. Plina de probleme, de griji?! Cu siguran^a... Insa cajelul o insenina pe femeia ie§ita ca sa se dezmoiteasca pu^in la picioare §i spate. Ie§i din mormantul ei pentru ca sa se joace cu alt nefericit al vietii. ...Nu era pentru prima oara cand il mangaia. Pentru femeie cajerul avea un nume. . .pe cand pentru mine, pentru alji trecatori . . . era doar un cdinefrumos . . . darfdrd stdpdn . Ea vedea altceva in el pentru ca...stia sa vorbeasca cu el. Ea vedea altceva in el decat mine §i decat oricine altcineva pentru ca aveau o istorie comuna. Ea alinase tristejea cajelului, cajelul ii alinase durerea ei . . . 2. Sd nufii cdine ci om! §i acum sa transformam realitatea in parabola! Pentru ce ai alege sa ai, mai degraba, o inimd de cdine, sa fii rau, decat sa \\i manife§ti cea mai adanca omenitate a ta? Cainele nostra era un prune, un animal care nu a cunoscut inca, din plin, rdutatea de a supraviefui sau rdutatea cu care supraviefuiesti. Insa, cand §tii ca el, §i tanaral neiubit cresc §i devin rai, mon§tri, §i sunt gata sa faca cele mai mari sacrilegii... pentru ce nu e bine, mai degraba, sd preintdmpini .. .decat sd te lupfi cu cangrena deschisa, cu violenja vie, naucitoare? 3 . Parabola cdinelui in cheie sociologico-psihologicd Avem mul^i caini vagabonzi. Unii zic sa ii eutanasiem, al^ii zic sa ii improprietdrim cu o casa, aljii zic sa ii gazduiasca statul roman undeva. . . Mulji sunt omoraji de oameni nemilo§i, aljii mor din cauza accidentelor, al^ii sunt ridica^i de hingheri, aljii mu§ca pe cine nu trebuie, ah;ii ajung la cineva in casa. . .pe cand ah;ii stau la umbra, aciuaji pe undeva. 273 Unul dintre cei care sta printre noi era §i acesta, care, pentru ca era intreg §i sanatos §i, mai ales, jucau§, vesel, necontaminat de rau, era bagat in seama, mangaiat, ciufulit, hranit... Insa noua nu ne plac cei schilozi, cum nu ne plac nici oamenii cu handicap §i nici batranii . . . Noua ne plac numai cei care ne fac placere, care ne distreaza, care ne bine dispun. Daca privim din perspectiva egoismului pur acest gest [ca pe o ipoteza de lucru], gestul femeii este un substitut al copilului sau al barbatului ei. Pentru ca barbatul sau copilul ei nu o mai doresc sau nu o injeleg femeia vorbe§te cu ca^elul acesta ca §i cu un om, pentru ca vrea sa i§i dea frau liber durerii inimii. Insa noi iubim numai pentru ca. ..avem nevoiel Cajelul nu \\i stie inima, ci el se bucura de atenjia ta, poate, pentru ca ar dori sa aiba o mama sau un stapan ca tine. Cine poate §tii gandul lor? Tu stai §i prive§ti §i po^i sa interpretezi prost lucrurile. Daca am fi vazut-o pe femeie numai prin filtrul triste^ii §i al posomorarii ei am fi tras concluzia ca nu e in stare sa iubeasca, sa te apropie, sa se daruie . . . Intr-o clipa insa, cand a existat animalul acesta sau cand ar fi existat persoana la care ea Jine. . . vedem o alta femeie. O femeie cu alte poten^e, cu alte trasaturi, cu alte intenjii, cu alte resurse interioare. 4. Femeia multora §i femeia ta In limbaj trivial panarama e femeia care face bani din incitarea sexualitajii tale. Tu cumperi de la ea iluzia dragostei. De§i panarama §i panorama par cuvinte cu sens diferit, noi credem ca ele se intersecteaza din punct de vedere al semnificajiei lor. Panarama estepan + orama [un construct grecesc], este femeia care te lasa sa vezi tot ceea ce are . . . dincolo de viaja publica, in via^a ei privata. Ea ni vinde, pentru o jumatate de ora, o ora...sensibilitate feminina, juisare, ie§ire din banalitate, descarcare fizica §i psihica. . . 274 Insa tu stii ca nu asta e solufial Tu nu ai nevoie numai odata de femeie, de sex, de mangaieri, de juisare, de lini§te, ci mereu, continuu. Mergi pe principiul: daca nu ai, in loc sa nu ai deloc. . .mai bine cumperi. Insa cumpdrarea dragostei se constituie intr-un rise major...pentru ca dragostea nu se leaga numai de trup ci §i de suflet §i omul participa cu totul in fiecare act, gest al viejii sale. Femeia ta reprezinta o istorie comuna. Femeia ta reprezinta certitudine, dragoste, incantare, regasire de sine, implinire, satisfacjii familiale diverse. Tocmai de aceea indragostirile tinerejii, de pana in casatorie, daca nu sunt vindecate, te fac sa ramai cu trecutul in tine: esti trei sferturi azi §i un sfert in himericul ieri, care nu mai este pe nicaieri. Insa indragostirea, ca §i obsesiile de tot felul, ne arata pe noi, pe to^i, oameni care ne purtam deodata §i zilnicul azi, continuul azi, dar §i ieriul de ieri, care are multe traume in el. Poate sa stea la un loc femeia multora §i femeia tal Poate ca da, dar cu multe neplaceri, cu multe riscuri. . . Inima impar^ita este inima care nu va avea lini§te §i nici implinire. Paradoxal, implinirea Casatoriei are nevoie numai de doi, de un el care o iubeste pe o ea §i de o ea care il iube§te pe un el, pana intr-acolo incat devin amandoi altceva, o fiinja noua, formata din daruire reciproca. Femeia multora nu este o solute nici pentru ea. Expresia noastra [adica femeia multora] e o personalizare a unui expresii a Sfantului Ambrozie al Milanului 796 , care numea pe prostituata:/emeza tuturora. §i femeia tuturora §i a nimdnui este expresia cea mai fidela a singuratajii care se bucura de substitute, de inlocuitori. 5. Noi, insingurafii! . Noi, cajeii, noi, prostituatele, noi, homosexualii, noi, negrii, noi, tiganii, noi, singurii, noi, handicapa^ii, noi scursura societa^ii. . .noi, oamenii neiubn;i, suntem mul^i. . . Unii suntem neiubi^i pentru ca facem multe rele, aljii nu suntem iubiji pentru ca nu ne vede nimeni . . . 796 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Ambrozie_al_Milanului. 275 Insingurarea noastra, a tuturora, dincolo de ceea ce facem bine sau rau, are nevoie de in^elegere. De ce homosexualul este homosexual §i se mandre§te cu asta, cu patima lui ? De ce, eel care violeaza o femeie de 70 de ani crede ca e normal la cap? De ce trebuie sa ma manifest numai ca un om tocsun, iritat de fiecare musca. . . §i nu injeleg ca sunt §i lucruri care ma depa§esc? Nu §tiu de ce a ajuns acest caine pe strada. Nu stiu unde locuie§te femeia cea trista care se joaca cu un cajel ca sa se aline. Nu §tiu nici paznicul de la farmacie unde sta §i ce viaja are, eel care se joaca §i el cu careful, cu acela§i ca^el, ca §i casiera trista. Dar nu §tiu ce gandesc §i cum o due acasa, in casa lor, nici cele doua femei in varsta, care i§i manifestau admira^ia fa^a de caine, cand au vazut pe femeia trista ca se invesele§te cu un. . . caine poznas. §i singur. Nici cei din ma§ina, din ma§ina cu care astazi am fost prin ora§, nu §tiu ce gandesc. Nu stiu ce gandesc cei de pe strada mea, din cartierul, din ora§ul, din Jara, din Europa mea, din lumeamea... Eu sunt singur §i ei sunt singuri. Toji suntem singuri...§i, in acela§i timp, toji suntem impreuna . . . §i Dumnezeu ne \mz pe to^i in viaja §i ne poarta de grija. . . Merita sa §tiu ce gandeste cajelul, frunza, copacul, conceta^enii mei, lumea aceasta mare §i mica deopotriva? O, da, merita! §i merita din plin sa asculji durerea unei lumi intregi, sa te patrunzi de ea, sa ni pese. Sa ne pese, oricum §i oricat de mult am simji aceasta apasare a istoriei §i a responsabilitajii noastre! Da, sa ne pese! Sa ne pese §i sa ne doara! Sa ne doara §i sa plangem pentru durerea unei lumi care plange! Sa aruncam mai pujin cu piatra, cu muntele in aproapele nostru §i sa ne pese! O, da, sa ne pese, sa ne pese, pentru ca §i noi suntem parte integranta din aceasta durere! 6. Scrisoare catre cafelul nimanui Draga cajelusule, 276 §i viaja noastra, sa §tii, e tot la fel de gri. §i noi, ca §i tine, avem nevoie de cineva care sa ne mangaie. Nici noi n-o ducem bine, daca crezi ca asta te ajuta. . . §i noi suntem ni§te ca\ei singuri, care incercam sa ne gasim o familie, o comunitate care sa Jina la noi, care sa ne dea cu laba pe frunte §i sa ne linga pe cre§tet. §i noi avem nevoie de iubire, de multa iubire, delicateje, in^elegere . . . Poate ca doreai sa afli acest lucru. . . §i noi ne dorim tot la fel de mult...sa fim ni§te caini jucau§i, frumo§i, din cauza carora oamenilor sa li se scurga ochii dupa noi . . . 277 Oamenii vor sa discutaii cu ei... solufiile* Campania domnului Blaga e sub sloganul: Solufii, nu discufii! . . . Insa regula democrajiei, credem noi, nu suporta solufiile ci doar portofoliul de proiecte. Sohniile nu se fac in campanie, ci se fac dupd alegeri, cand observi feed-backurile de la cetajeni la mapa ta cu proiecte. §i cand vox populf" zice ca e bine a$a, pentru ca tu e§ti mandatat pentru ei . . . atunci alegi din mapa ta cu 10 solujii pe aia pe care o vor ei §i atunci ie§i bine sau o alegi pe aia pe care o vrei tu §i sfar§e§ti huiduit pana nu se impline§te anul . . . Iar a doua sintagma de sub numele domnului Blaga este: „om dintr-o bucata. . . ". 797 Un articol din data de 28 mai 2008. Era vorba de campania pentru alegeri la primaria generala a capitalei. ?8 Vasile Blaga: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Blaga. In latina: vocea poporului. 278 Pai asta inseamna instinctivitate, mseamnafara planuri, fara solujii, pentru ca omul care conduce nu ia decizii/ nu trebuie sa ia decizii in tromba §i nici sub semnul subiectivitajii, ci cu adanca cumpanire, dand roata cu ochii la ce zice poprul, sondajele, bugetul, viitorul. . . Noi nu il victimizam pe domnul Balaga §i nici nu ii facem contra-campanie. Insa, fiind mai peste tot chipurile sale in ora§, mi-a sarit in ochi . . .hermeneutica de fata. Si aceste argumente sunt valabile pentru to^i candidal de oriunde. 279 Gravitated faptului banal mediatic supraspecializat vs confinut 1 . Cat de grav... e banalul! Studii de caz Zi 80il de vot. Televiziunea X transmite de la fa|a locului . . . Cinci femei au le§inat in timp ce stateau la rand sa voteze. Con|inutul §tirii live e acesta: au le§inat cinci femei. Reportera spune grav, cu solemnitate aceasta. . .magnified §tire. Nu a avut nimic esen|ial sa-|i spuna §i, din acest motiv, Ji-a ajintit privirea asupra derizoriului, banalului . . . care nu intereseaza pe nimeni la nivel national. Se trece de la reportera din teren la interpreta §tirilor din platoul televiziunii. La o asemenea §tire ce....comentarii po|i sa faci?...Ce culoare aveau fustele acelora care au le§inat?! Cate palme li s-au dat peste fa|a ca sa i§i revina?! Insa banalul a umplut golul orar alocat, a fost vazuta reportera Y de mama ei la televizor, telespectatorul a mai vazut ce freza avea reportera, cum arata uli^a din comuna R. unde ea a filmat...chestiuni tot la fel de importante ca §i . . . §tirea in cauza. A O a doua reportera transmite de la faja locului. In satul de munte Z. oamenii merg la vot. Dupa ce vedem fa|a doamnei reporter, pe care nu o §tie nimeni sau doar cajiva, §i care nu ne Un articol din data de 2 iunie 2008. 280 intereseaza in fapt, doamna reporter da peste o femeie la vreo 60-70 de ani care e pe drum. E oprita §i intrebata daca a votat. Femeia raspunde repede §i sec. Doamna reporter o mai intreaba inca o intrebare importantd: Dar... dupd vot, de ce nu mergefi la Bisericd? Acela§i lucru am putea sa o intrebam §i noi pe doamna reporter. Femeia raspunde: In satul nostru nu avem preot. La noi slujeste pdrintele A., dar, pentru ca slujeste la mai multe parohii, duminica asta nu e la noi, ci in satul C Interviul de la faja locului se termina intr-o elocvenja zdrobitoare. Am infeles totul atat despre reporter, femeie, localitatc.cat §i despre vot §i preot... ca nimic nu ne mai trebuie. Suntem din nou in platou. Cata geografie a Romaniei ar fi trebuit sa §tie omul din fa^a televizorului ca sa intuiasca unde este comuna 1 §i comuna 2, din care s-au dat imagini live, ca sa poata injelege ceva? Ce rost au avut aceste parodieri de CNN de la faja locului... intr-o situate in care nu s-a petrecut nimic, dar absolut nimic important pentru stiri, pentru secjiunea cele mai importante stiri ale momentuluil §i mai trebuie sa ne intrebam totu§i, ce pregatire lingvistica ar trebui sa aiba eel care se uita la §tiri, telespectorul, §i cate cuno§tinJe de politologie, marketing, imagologie, economie etc. trebuie sa aiba, ca sa in^eleaga, macar intr-un cuantum de 60%, stirile cu pricina? 2. The Money Chanel §i Trinitas TV: prea mult §i numai pentru unii Am luat aceste doua televiziuni pentru ca e vorba despre doua televiziuni elitiste . . .ale caror programe sunt in^elese numai de catre unii. Trebuie sa fii specialist in ceea ce prive§te bursa, PIB-ul, afacerile, marketingul ca sa in^elegi ce se spune la The Money Chanel* 02 , pe cand la Trinitas TV* 03 trebuie sa fii specialist in patrologie, teologie dogmatica, istorica, biblica, liturgica ca sa in^elegi, cu adevarat, ce se transmite ca atare. 801 A se vedea: http://edition.cnn.com/. ^ 02 Idem: http://tmctv.money.ro/. 803 Idem: http://www.trinitastv.ro/. 281 Daca nu e§ti inijiat in toate aceste probleme §i crezi ca poji vulgariza informajia, ca o poji explica dupa ureche...mx ajungi nicaieri. Binein^eles ca poji sta ore in §ir in faja televizorului, dand cand pe unul cand pe altul §i uitandu-te la imagini, la realizatori, la cum au costumul sau reverenda, cum au ochelarii sau cum pronunja cuvintele...§i, poate, ca o sa nn;elegi unele lucruri [maximum 5 sau 10%], pe cand substanfa informatica te depa§este enorm, te obose§te . . . E un prea mult informational. E un prea mult informational specializat, care este foarte benefic pentru cei care sunt familiari cu cele discutate . . . dar care, acest mult, este injeles foarte distorsionat de cei care nu au nicio specializare in tematica propusa de cele doua televiziuni. De§i, pentru speciali§ti, emisiunile celor doua televiziuni dau o informajie medie, de larg consum §i sunt digerabile in tagma lor, pentru cei care sunt in afara specializarii economice sau teologice sunt spafii exotice. Tocmai de aceea nu trebuie sa ne mire faptul ca informajiile prezentate de cele doua televiziuni pot fi receptate la nivel vulgar intr-un mod surprinzator de deformat. 3. Umormoralizatorvs. umor trivializant Mondenif 04 de pe Prima TV, dupa parerea noastra, sunt liderii umorului moralizator, educational, ai momentului. Ceva asemanator, dar cu un sarcasm §i mai pronunjat, au produs cei doi tineri de la Planeta Moldova , care au disparut la un moment dat de pe scena publica, paradoxal, cand aveau o vizibilitate enorma. La polul opus al Mondenilor sunt Vacanfa Mare %06 de pe Kanal D [care nici nu mai §tiu daca mai ruleaza] §i care a promovat, in mod constant, un umor gre^os, greu ingurgitabil. Insa Mondenii, decoddnd ridicolul situajiilor sau al gesturilor oamenilor publici ai Romaniei creeaza o imagine reala, demitizata a persoanelor - care persoane? - care i§i creeaza in mod constant o imagine mitica prin mijloacele media. 804 Idem 805 Idem 806 Idem http://mondenii.primatv.ro/. http://www.planetamoldova.net/tv.php. http://www.kanald.ro/seriale/vacanta_mare/. 282 §i astfel pre§edintele Basescu 807 apare in ipostaza unei familiaritaji de mahala, creata sau ajutata, mai bine-zis, sa existe, ca o consecinja a exprimarilor sale publice; doamna Elena Udrea 80 e prezentata drept aspectul erotic al pre§eden^iei §i ca un subsidiar al sexualitajii bufe a pre§edintelui; capii etniei tigane§ti sunt ridiculizaji datorita bogajiei castigate suspect, a luxului pe care il exhiba §i a lipsei 80Q 81 811 lor de cultura; cazurile Banel , Vadim , Becali , 010 81 ^ 81 zl Mitzura , Prigoana , Solcanu etc... sunt tot atatea paradigme umane demitizate, demitizate prin caricaturizare la un moment dat sau prin exacerbarea defectelor lor, pentru ca publicul sa nu mai perpetueze asemenea manifestari caracterologice sau sociale. Umorul cu targhet real este umorul moralizator. Razi dar te §i...educi. Insa trebuie sa subliniem aspectul educativ al acestui tip de umor celor care nu percep ca aceste programe de divertisment sunt texte narative plurisemantice, cu semnifica^ii diverse, care trebuie injelese, decodificate. Demersul nostru din acest articol §i din altele asemanatoare vizavi de realitajile care ne inconjoara au acest scop: sunt un comentariu al realitajii, o recenzare a ideologiei din spatele realita^ii. Pentru ca noi consideram ca nu toji pot sa injeleaga semnificajiile unui eveniment daca nu i§i propun sa il gandeasca ca atare. §i un eveniment, o imagine sau un simbol mediatic, un personaj mediatizat trebuie injelese sub multiple aspecte: religios, educational, emotional, politic, cultural, de apartenenja la sex, gen, etnie, rasa, limba, ideologic etc. 4. Ideologia de tip tabloid ^° 7 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_B%C4%83sescu. 808 Idem: http://www.elenaudrea.ro/. 809 Banel Nicolita: http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83nel_Nicoh%C5%A3%C4%83. 810 Corneliu Vadim Tudor: http://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Vadim_Tudor. 811 George Becali. 812 Mitzura Domnica Arghezi: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitzura_Arghezi. 813 Silviu Prigoana. 814 Mircea Solcanu: http://mirceas.blogspot.com/. 283 De ce cumpara calatoral din metrou ziarul Libertateal Pentru ca este ieftin, pe de o parte iar, pe de alta parte, pentru ca este foarte erotizat, e plin de cancanuri §i de fapte exotice. Senza^ionalul, barfa, mojicia §i anecdoticul, alaturi de o fata cu sani mari §i foare sexy pe prima pagina nu cer multa strufocare mentala. Omul nu poate sa se roage sau sa citeasca Hegel in metrou, ci acolo citeste poze, cate un titlu ingro§at, §tirea bombd, care e o prostie enorma, sau despre maimuja ro§ie descoperita in Indochina sau despre §obolanul cu un nas care seamana cu al eroului din Top Gw« 815 . Tabloidul insa este ideologic. Nesemnificativul citit toata ziua nu pune creierul tau la bataie ci te inva^a sa fii un om fara putere de discernamant, fara atenjie distributive, fara aten^ie la calitate, fara puterea de a trece peste seducjii ieftine, gogonate. Un om care toata ziua prive§te numai reviste porno sau filme cu bataie nu poate sa fie atent la un comentariu pe un text sau sa citeasca un text cu cuvinte specializate. Daca el cite§te toata ziua numai bancuri, romane erotice, joaca jocuri cu aventuri criminale sau daca face numai rebusuri e de la sine injeles ca nu poate sa aiba un discurs in fraze . . . ci doar propozijii in cuvinte disparate. Secatuirea omului de energie mentala §i de profunzime prin necitire §i erotizare continua, prin lipsa unui exercijiu fizic sau prin munca se vede din aceea ca omul contemporan noua nu mai poate sa ne urmareasca cand vine vorba de probleme serioase, de lucruri adanci. . . ci casca, adoarme la propriu. Pe el nu il Jine treaz decat adrenalina, decat excitarea, decat aviditatea de a vedea sange, batai, mitraliere, capete sfartecate . . . §i acesta e omul secularizat, omul facut pamant, omul care merge numai pe pamant §i se intoarce, ca intr-un ou, in propria lui istorie mica, insignifianta. De aceea nu mai vrea sa fie erou, sfant, geniu, om vertical, om cu opera enorma, inventator, deschizator de drumuri, pentru ca el a abdicat de la condi^ia de cugetator, de om creator, de om al lui Dumnezeu §i este o legumd umbldtoare. Cititorul constant de tabloid este un vizualizator §i nu un cititor critic. 815 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Top_Gun_%28film%29. 284 El nu ia atitudine faja de ceea ce citeste, ci pentru el tabloidul e un mijloc de informare §i de educare. Are Loredana Groza 816 parul in galben §i intr-un anume fel . . . cititorul ab^ibild §i-l face la fel. El urmare§te ce zic al^ii ca se poarta §i el doar se conformeaza. El nu are idei, ci oipreia idei. §i cand vede pe cineva ca are idei, ca are personalitate, ca gande§te cu proprii lui ochi §i cu propria lui inima. . .il considera un om suspect, periculos. Pentru ca acela ii arunca in aer toata fandoseala lui de a fi la moda, de a fi prostul care ii copie pe ah;ii. 5 . Blogul ca exaltare a platitudinii Mihai a vazut pe prietenii lui ca au blog §i ca se lauda cu acest lucru. L-a vazut pe politicanul, pe actorul, pe scriitorul . . . ca §i-au facut blog §i, deodata, se hotara§te §i el sa faca unul. Nu i§i face un blog pentru ca §tie ce o sa scrie acolo sau pentru ca are ceva de imparta§it, ci el i§i face un blog pentru ca se poarta blogul acum §i pentru ca §i el dore§te sa se dea mare §i tare in faja prietenilor lui la §coala. Mihai are 16 ani §i il solicita...adolescen^a. De aceea primele postari or sa fie cu fete decoltate, mai goale sau super goale §i cu ceva fraze printre ele. Va pune piesa care se asculta in club, o va pune pe artista lui preferata, va mai pune o poza umoristica [neaparat asta...] §i...la postul al 10-lea, deja se crede . . .un jurnalist de secol 21 . El cultiva banalitatea §i ideologia zilei, de§i nu §tie acest lucru. El e un mic pion pe harta manipulator de duzina prin care ideologia prinde radacini adanci, pentru ca, daca se fac o mie de bloguri cu prostioare §i doar unul de critica serioasa asupra realita^ii e . . . bine. E mai greu §i ultrapericulos pentru ideologic sa fie 100 de bloguri cu cap, care sa scrie tare de tot, sa rupa gura audien^ei §i sa creeze opinie...§i doar 150 de bloguri cu prostioare. 816 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Loredana_Groza. 285 §i atunci, pentru ca blogurile serioase sa nu se mai vada din mijlocul celor neserioase...se stimuleaza in§ii deja banaliza^i ca sa scrie banalisme/banalizoisme, pentru ca ceilah;i sa nu iasa in evidenja. Membrii cultului baptist din Romania au fost primii care au infuzat spa^iul online romanesc cu bloguri de duzina. Apoi au invajat §i ortodoc§ii lecjia §i au creeat §i ei bloguri extremiste sau suta la suta copy paste, sperand ca prin asta oamenii sa confunde multitudinea cu diversitatea reala sau diversitatea cu puterea personala de creafie, cu personalitatea. Adica to^i au inceput sa scrie strofe de patru versuri, in stil eminescian, crezand ca, la urma urmei . . . formatul acesta de strofa 1-a facut geniu pe Eminescu. Au confundat adica substanfa cu forma, caracterul cu aparenfa, experienfa . . .cu prezenfa numeroasa la nivel online. De aceea exista bloguri in serie, care sunt avide de senzajionalul pe care il poate crea evenimentul colateral sau incearca sa copieze formate de blog, moduri personale de a scrie pe blog, sperand ca prin asta sa copie...§i caracterul oamenilor care creeaza acele bloguri paradigma pentru ei. 6. Constructul paleosimbolic §i simbolul care dureaza Michael Jackson , Madonna, Sharon Stone , Britney 81 Q Spears ... sunt constructe media paleosimbolice, cum le O^A 8^1 numea Douglas Kellner in Cultura media , care au rolul de a ipostazia elemente ideologice pentru ca sa formeze o epoca istorica ca atare. Tanarul care devine un super star dintr-o familie cu muh;i copii [Jackson], fata care merge goala pe strazi §i se bate cu romano-catolicismul in clipurile ei [Madonna], femeia fatala, care ne lasa sa ii intrezarim sexul atunci cand i§i schimba picioarele la rechizitoriu [Stone] sau tanara virgina, laudata de papa loan , pentru ca §i-a pastrat fecioaria dar care 817 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Michael_Jackson. 818 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Sharon_Stone. 819 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Britney_Spears. 820 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Douglas_Kellner. 821 Douglas Kellner, Cultura media, trad, de Teodora Ghiviriza si Liliana Scarlatescu, prefa^a de Adrian Dinu Rachieru, Ed. Institutul European, Iasi, 2001, p. 132. 822 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Ioan_Paul_al_II-lea. 286 va merge mai apoi neglijent, lasandu-se pozata de paparazzi in scene indecente §i apoi se tunde la chelie §i vrea sa se sinucida cand i se iau copiii din custodie [Spears] reprezinta imagini creatoare de comportament secular, creatoare de atitudine sociald. Fanii palpita, plang sau vor sa se sinucida impreuna cu idolii lor. Ei se imbraca ca ei, fac gesturi traznite ca ei, vor sa fie ca ei. Unul dintre simbolurile reale care dureaza §i care enerveaza deopotriva sunt reverenda sau haina monahald. Diabolizarea barbii, a baticului, a metanierului, a postului, a evlaviei, a icoanei, a maternitatii, a ascultarii, a tot ceea ce ^ine de bunul simj §i de normalitate §i luarea lor in deradere sunt lucruri ce contribuie la fundamentarea constructelor paleosimbolice. Ce vrea sa ne spuna prin construct paleosimbolic criticul mediei americane citat anterior? Ca amanuntele vestimentare, de comportament, religia §i atitudinile politice ale idolului sunt preluate instictiv de catre fanii sai odata cu idolatrizarea lui. §i el analizeaza in cartea citata fenomenul Rambo §i fenomenul Madonna cu precadere, pentru ca sa arate ca personajul ca atare vinde sau publiciteaza §i recuzita cu care e imbracat sau implementeaza atitudini cu amprenta ideologica. Astfel Rambo a aprins dorul de dus la sala al tinerilor pentru ca sa aiba mu§chi, frenezia culturismului, comportamentul violent §i discriminator, antisemitismul, pe cand Madonna a facut apologia materialismului, a femeii obiect sexual, a anti-catolicismului, dupa cum face acum lobby pentru mozaism, a sugerat cum trebuie sa arate moda §i machiajul feminin, modul de a gesticula §i, mai ales, credem noi, a fost emblema a ceea ce inseamna parodiere a fiinjei blonde, sub a carei imagine postuma s-a imbracat, adica a lui Marilyn Monroe . Nevoia de simboluri artificiale a postmodernitatii vine din aceea ca ele poarta toata incarcatura imagologica, economica, politica §i sociala pe care magna^ii zilei vor sa o propage la nivel social. Aceste simboluri sunt elementele vii ale manipularii, care joaca in struna ideologiei dominante §i care creeaza mentalitatea dominanta a unei epoci. ^ 23 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Rambo. 824 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Marilyn_Monroe. 287 De aceea trebuie sa te intrebi mereu, in fa^a oricarui construct mediatic: Who are you, Mr. President ? 825 In engleza: Cine sunteti dumneavoastra, domnule Presedinte? 288 Afi§ul unei mentalitaii ASOCIATIA SFANTUL DANIIL SLHASTRUL VA IN VITA LA CONFERJNTA CUTEMA ECUMENISM SI FANATISM MARTI, 3 IUNIE2008, ORA 18.00, SALA DALLES (langa Libraria Dalles — langa Universitate) VOUVQRBIt PR. MIHAI ANDREI -ALDEA DANION VAS1LE - teolog RAZVAN CODRESCU - jurnalist Conferinta va fi traiism isa pe www.ortodoxradio.ro detalii pe www.ortodoxmedia.com .826 1. Prolegomena . Cum e sa sim|i ca... esti un Sfantul Fotie eel Mare al secolului al 21 -lea? Dupa episodul alegeri patriarhale de anul trecut...in care backgroundul ac^iunilor anti-sinodale era constituit tocmai de intrebarile cine este sau nu este ecumenist, mason ' Un articol din data de 3 iunie 2008. 289 sau fast colaborator . . . s-a a§ternut o lentoare adanca peste vivacitatea celor care simt in fiinja lor, ca...trebuie sa apere Ortodoxia romaneasca de ea insdsi. De ea insdsi, subliniem asta, §i nu defactori externi\ Episodul comuniunii sacramentale cu greco-catolicii a IPS Nicolae Corneanu nu a adus la lumina o noud tematicd a fundamentalismului ortodox romanesc ci a reactivat-o. Ca oriunde, fundamentalismul nu apara credinja ortodoxa printr-o trdire §i studiere a ei, sau printr-o mdrturisire creatoare a ei ci o apara in litera ei, luand pasaje disparate din mai multe surse, pentru a crea o. . .ideologic Ideologia este excrescenja fundamentalismului §i fundamentalismul are drept blazon ideea, ca aparand idei disparate, ideologizate . . . ei apara pe Sfinjii Ortodoxiei §i, in spe^a, sunt „noi marturisitori" ai Ortodoxiei ca Sfantul Fotie eel Mare sau Sfantul Marcu al Efesului De fapt...ce a injeles un om simplu din actul mitropolitului Corneanu? Ce a injeles insa un teolog? Ce a injeles insa Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane? Dar Sinoadele celorlalte Biserici surori sau eterodoxe? Binein^eles ca e greu sa raspunzi la aceste intrebari. Insa, cu siguran^a, omul de rand, credinciosul de rand nu poate avea o opinie solida in aceasta problema, o opinie teologica, daca mai mulji oameni ai Bisericii §i teologi nu clarified situajia. §i, se pare, ca la aceasta conferinja se . . . clarified situajia. Oamenii din spatele afi§ului de faja vor sa clarifice situajia? Sunt indrepta^iti sa o faca? S-au pregatit sa lini§teasca pe oameni §i sa dea un sens pa§nic §i nu sectar acjiunii lor? Vor vorbi numai despre cazul in speja sau vor baga in oala pe toata lumea, ca §i pana acum? Sa vedem ce ne spune afi§ul . . . Insa trebuie sa raspund, mai inainte, la intrebarea din subtitlu: eel care simte ca e un alt Sfant Fotie eel Mare, pe care nu Duhul Sfant il poarta, da lecjii sinodului, e un inger din cer care ne inva^a o altfel de smerenie, e un om care are o audien^a globala. . . adica vreo 200-300 de in§i ca^i or sa vina la Dalles. . . >,r] A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fotie. Idem: http://www.teologiepentruazi.rO/2009/l 1/26/primul-volum-din-opera- completa-a-sfantului-marcu-al-efesului/. 290 2. Ierminia unui afis. antisinodal Afi§ul de faja e tot la fel de bine intenfionat ca §i eel pe care scrie: solufii si nu...discupf 29 . La aceasta conferinja se vor da solujii [e o intuijie personala...], se va indica ce trebuie sa faci cand ai in faja un patriarh, un episcop, un preot...care par sa vorbeasca altfel decat stii tu. . . §i de care trebuie sa te disociezi. Titlul care nu se vede din afi§, implicitul afi§ului, mesajul fundamentalist al sau este acesta: Noi v-am spus ca tot Sinodul este vdndut. Aceasta e dovada! §i dovada...estQ gestul IPS Corneanu. Implicitul afi§ului seamana cu sloganul domnului Gu§a 830 : e revan§ard, motiveaza o exprimare zgomotoasa a genera^iei cool de cre§tini ortodoc§i, produce emo^ie, agita spiritele, da apa la moara celor care vor sa aiba atitudini postmoderne vizavi de sinodul Bisericii . . . dar este ingurgitabil pentru cre§tinii ortodocsj lucizi §i a§eza^i ai Bisericii sau pentru teologii care apara smerenia, bunul sim^ §i totalitatea modului de a fi al credinciosului ortodox. Explicitul afi§ului insa vrea sa explice §i chiar sa epuizeze printr-o fotografie un fenomen sau transforma persoana caricaturizata intr-o ^inta a contrasistemului. Afi§ul este contrasistem, e antisinodal, pentru ca deasupra sinodului Bisericii - pentru ca nu mai au timp sa il auda §i pentru ei sinodul se mi§ca greoi - sta o asociajie ortodoxa, care ne propune in stil tipic postmodern o conferinja, deci o pledare live despre ecumenism sifanatism: doua cuvinte sintagmatice elitiste. Din afis. nu reiese tema punctuala, infierbantarea zilei, bucuria denigrarii, bucuria de faptul ca noi am avut dreptate, pentru ca noi stiam asta, ci. . .tema generala. Nu cred insa ca vorbitorii vor arata auditoriului un excurs despre istoria miscarii ecumenice sau despre istoria nefastd a fanatismului religios de-a lungul secolelor sau din spajiul ortodox. 29 Discutat anterior, al lui Vasile Blaga. 830 Cozmm Horea Gusa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cozmin_Gu%C5%9F%C4%83, care Candida, pe atunci, la postul de primar general al Bucurestiului. 291 Nu cred ca s-au pregatit atat de profund §i sunt atat de echidistanji incat sa prezinte, fara patos proletar...cum sta treaba cu Ortodoxia acestei na^ii. De ce doua cuvinte sintagmatice elitiste in titlu, care nu au aderenja la credinciosul ortodox de rand? Pentru ca artizanii ei vizeaza sus, mai sus. Tocmai de aceea conferring va fi mediatizata instant [e pentru prima oara cand se face asta, dupa cuno§tinJele noastre], printr-un canal audio online , care mi se pare ca este al unei manastiri ortodoxe moldovene, parca Putna ... Daca, la prima vedere, radioul va crea transparent, la a doua vedere, radioul, pentru ca e pe net, va crea emulate numai pentru cititorii online din contrasistem, care sunt viza^i, dar vor sa arate §i celorlalji, adica la unii ca noi, care nu facem parte din ga§ca, ca, de fapt, lupul §i-a schimbat naravul. Ce m- as. bucura! . . . Insa intre galben §i albastru, cu fotografia bucuriei speciale a greco-catolicilor la mijloc, nu trebuie sa injelegem ca. . .fanatismul are de-a face cu promotorii conferring. Ci ace§tia vor sa spuna ca ecumenismul, eel de sus, dusjnanul ideologic al lor, ii porecle§te pe ei drept fanatici . . . Dar, in esenja, nu ei sunt fanaticii, ci cei care se dau cu ecumeni§tii, adica unul ca mine, care sunt unul dintre cei care nu injur sinodul §i teologii Bisericii pentru ca au rela^ii amicale §i teologice cu orice cult, religie, mi§care sociala, politica. . . Gestul mitropolitului Corneanu, ca sa nu o mai lungim, este a§adar fondul conferiniei §i nu ecumenismul .. .§i nici fanatismul. Conferin^a nu are niciun scop in sine, nu are nicio tematica, nu va lamuri nimic, ci va bifa faptul ca cei trei promotori ai ei, nene ortodoxule, nu au stat cu mana in san ca sinodul cumpanit al Bisericii, ci ei au ac^ionat potrivit cantecului: pune-i lapamdnt, da, pune-i lapamdnt! Se vor mai vinde, preferential, cateva volume de-ale autorilor, prietenii de mentalitate i§i vor strange §i mai mult randurile, simpatizanjii vor prinde avant ca sa scrie pe net sau sa vorbeasca pe la col^uri sinodul care nu se grabeste... pentru ca ei vor sdnge. 831 Prin acesta: http://www.ortodoxradio.ro/. ,32 A se vedea: http://www.putna.ro/. 833 Idem: http://www.bestmusic.ro/versuri/Pune_i_la_pamant/Sisu_si_Puya La_Familia R0_ -tid-289929-aid- 1874-1-1. 292 §i acest lucru ni se pare demn de analizat in spajiul romanesc, faptul ca la noi fundamentalismul ortodox are o mentalitate secularizata §i postmodernizata suta la suta, fara. . .ca sa faca studii de specialitate in domeniu. Adica nu prinde la ace§ti oameni lini§tea, smerenia, ascultarea, cumpanirea, discemamantul, ce se intampla dupa ce noi cerem depunerea din treaptd a mitropolitului Corneanu...ci conteaza numai o aliniere grdbitd, imediata la ni§te standarde imaginate de infuzatorii acestei mentality. 3. Motivele pentru care s-a ajuns la secularizarea segmentului fundamentalist ortodox Aici atingem puncte grave. Unul dintre motive vine de dincolo de revoliuia romana, cand inca era in fa§a antisistemul de astazi din Biserica Ortodoxa. Standardul de receptare al Ortodoxiei in Romania a fost mai degraba eel al parintelui Hie Cleopa decat eel al mi Dumitru Staniloae. Omul submediu §i mediu in injelegerea credinjei noastre a prizat mai degraba cuvintele moralizatoare, teologia orala, ca statul la §ezatoare . . . §i mai pujin Filocalia, Viefile Sfinfilor, Teologia Dogmaticd, adica o Ortodoxie plina, ancorata in istorie §i realitate, cu traiectorie bine definita. Adica avem, in primul rand, o teologie §i o credinja §i o viaja bisericeasca, la nivel larg, nedobandita metodic, nestudiata sistematic, nepreluata ca ucenicie de la Paring, deopotriva teologi §i nevoitori, ci dupa ureche, fragmentar, dupa capacitatea de asimilare a omului. Insa acest fragmentar nu e rau. . .Ci rau e cand stii ca §tii pufin . . . §i totu§i te pronun^i in subiecte ce te depd§esc. Pe scurt avem, o cunoastere deficitara a credinjei ortodoxe la nivel larg. In al doilea rand se traieste o maximalizare ireala a legitajii, care nu {ine cont de adaptarea nevoinjei la cat poji tu fizic §i mental sa suporji, o injelegere rigorista a canoanelor §i regulilor tipiconale, care refuza orice libertate duhovniceasca credinciosului §i teologului. Cele doua motive/consecinje ale extremismului actual se leagaintre ele. 293 O cunoa§tere lacunara a teologiei §i a ceea ce inseamna viaja duhovniceasca da intaietate segmentarului, legii, pentru ca nu are o experienja duhovniceasca §i teologica autentica. De aceea nu poji sa vorbesti §i sa te comporji duhovniceste cand stii §i te nevoie§ti pujin §i nici nu poji in^elege gesturile altora, caderile altora in mod smerit §i punandu-te in locul lor, daca nu iji §tii slabiciunile, daca nu \i le recuno§ti in mod real §i daca nu vezi voia §i prezenfa lui Dumnezeu in toate evenimentele Bisericii. Un al treilea motiv, am spune esenjial, pentru care fundamentalismul ortodox face valuri e acela ca e un trend actual al viejii seculare mentalitatea de a demasca, de a deconspira, de a te rafui. . . §i ei copie comportamentul secular. Au limbaj confec^ionat teologic dar atitudine seculara vizavi de structura sinodala a Bisericii. Folosesc un limbaj §i un mod de reperare eclesiale . . . dar se manifesto ca §i cand ar fi un partid, care participa la atmosfera politica a statului. Un al patrulea, dar nu ultimul, dintre motivele, dintre cauzele antisistemului ortodox de astazi e acela ca au ajuns la concluzia ca au aderen^a la public, ca sunt sprijintfi [§i sunt sprijini^i §i din stiinfa §i din nestiinf a... adica sunt manipulafi] §i, din acest motiv, acjioneaza ca PNG-ul "' sau ca PIN-ul pentru vizibilitate §i racolare defani. 4. Va propun sa studiaji cardie, articolele §i conferinjele conferenjiarilor de pe afis. in. . . cheie antisistem Sa zicem ca de maine aji incepe sa citiji carjile lor, sa audiaji ce au spus anterior. . . Faceji abstrac^e de ce o sa auziji astazi la conferinja §i judecaji lucrurile la rece. Ce accente antisistem a^i sesiza in producjia literaro-audio-viziuala a lor? Incercam sa va ajutam. Ve^i gasi tratate temele: NATO, Uniunea Europeana, ecumenism, media, antisinodalism etc. numai in varianta black " . 834 Idem: http://www.png.ro/. 35 Idem: http://www.ecopin.ro/. 836 Engleza: neagra. 294 In varianta light ' vq\\ gasi anumite subiecte/teme/a§teptari ortodoxe aprofimdate la modul general, chiar §i atunci cand e vorba despre o atenjie sus^inuta asupra unei tematici. Insa, mai mult decat atat, veji vedea ca nucleul fundamentalist bucurestean iradiaza in jur, creeaza enclave, care simpatizeaza cu rafuiala, cu inamich;ia, pe diverse teme reale sau inventate... dar nu §i cu studiul, cu bunul sinn;, cu proiecte teologice §i duhovnice§ti de anvergura. Frecven^a conferin^elor e inversproporjionala cu munca depusa pentru a incopcia un discurs inteligibil §i erudit. Pentru ca noi nu vorbim cu elitistii, dar le furam z<iez7e...conferin^ele acestea se vor un mod de vulgarizare a informajiei sau de solidificare a unor atitudini . . . care sar in sus cand ar fi cazul eel mai pu^in. 5 . Bucuria pentru pacatul altuia Pentru conferenjiarii de astazi . . . mitropolitul nostra este un pacatos incurabil, de care Biserica trebuie sa se dezica imediat, neaparat... Pentru acest lucra vor pleda in aceasta seara. §i vor pleda cu gandul ca toata Biserica a cazut, ca toata Biserica s-a smintit deodata §i ei sunt...Marele Fotie al Constantinopolului intr-o ipostaza dallesiana. Binein^eles ca articolul nostra, care vorbeste despre inutilitatea §i inadecvarea istorica a gestului lor nu va conta nici cat negru sub unghie. Ei au un scop care mie imi intrece posibilitajile intelectuale dar §i bunul simj... pentru ca vor sa reformeze Biserica, precum politicienii clasa politica. Nu e de mirare ca doctoral in teologie romano-catolica Martin Luther " ' §i-a dat seama ca trebuie sa reformeze catolicismul dupa ce §i-a luat doctoratul. A inceput sa studieze aprig faldurile Epistolei catre Romani §i a ajuns la concluzia ca intr-o istorie intreaga, in 14 secole, nu a injeles nimeni acest amanunt: ca pentru mdntuire nu trebuie safaci nimic. In Romania ortodoxa fundamentalista, la fel, mantuirea nu se mai dobande§te in Biserica, impreuna cu toata ierarhia, 37 In engleza: alba. ' 3S A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Martin_Luther. 295 cu toata lumea, in mod pasnic, cu minte stravazatoare . . . ci haiduceste. Fiecare simte ca trebuie sa o ia pe cont propriu. Fiecare are standarde de mantuire proprii. Fiecare are ceva de indicat sinodului, pe care il cred, cu to^ii: incapabil %\...nereformat. 6. Daca mai sim^i nevoia sa citiji §i concluziile . . . Cazul mitropolitului Corneanu nu va fi lamurit in aceasta seara - pentru ca nu este de competent lor ci a Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane - ci el este doar un alt pretext pentru a se intalni cu fanii din teritoriu. Fanii a§teapta galceava, razboi, incisivitate . . . §i conferen^iarii no§tri le vor da circ. Conferin^a nu e a§teptata de niciun om serios...ci doar de adep^i, unii dintre ei fara sa §tie prea bine de ce trebuie sa se ocupe de fapta personala a unui mitropolit, in loc sa stea acasa §i sa faca o rugaciune, impreuna cu familia lor, pentru el §i pentru intreaga lume. Conferin^a de astazi insa e foarte benefica pentru fani, le mai oblojeste mahnirea...dupa cum ie§irea pe strada, ca o contramanifestajie a paradei gay nu a crescut, deodata, natalitatea ci a astdmpdrat, pentru o anume bucata de timp, dorin^a de a ie§i, ca §i a homosexualilor, la lumina. §i acest lucru ar trebui, poate, sa fie pus in balanja reflecjiei noastre, lucru care, pe noi, ne cam ingrijoreaza: faptul ca fundamentali§tii ortodoc§i recen^i au nevoie de vizibilitate, de o tot mai mare vizibilitate, ca au acaparat sistemul online in mare parte §i ca ac^iunile din strada §i din spajiul online ii aliniaza cu Noua Dreapta, PPJVf 40 , PNG, ACCEPT^ 41 , ca manifestare §i. . . verbozitate. Avem nevoie de o Biserica Ortodoxa extremists, ghetoizatd, cu accente antilegislative §i care sa ne propuna o viafd ideologizatdl Cu alte cuvinte, e bine sa ne raliem cu mentalitatea de tip afis, reductionists, care ne face sa ne fie teama de tot ceea s39 F acuta de Noua Dreapta (http://www.nouadreapta.org/) si de alti ortodocsi. 840 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Rom%C3%A2nia_Mare. 841 Idem: http://accept-romania.ro/. 296 ce mi§ca §i rasufla sau vrem o Biserica Ortodoxa cu oameni reali§ti, atenji, adaptaji timpului lor? Fiecare dintre noi . . . alege! Noi alegem sa fim realisti, sa fim oameni ancoraji atat in Tradifia cat §i in viafa Bisericii, sa ne cunoa§tem limit ele §i atribufiile personate §i sa nu aruncam pe cei care ne respecta §i ne urmeaza in cotloanele inactualitafii §i ale restrictivismului sectar. 297 Profesoara din... mintea pariniilor HBB__ i.Mmii.-..ji«i'*wiiig!i(rti ;-iii..m- i> n snifiT ■ ii" /.'if ii mi Ku i *>•< ,ivMi:s'i*oM> fiituii-fir - Motto 842. A§a ar trebui sa fie profesoara . . . sau si mai goalal ! 843 Subiectul a pornit de la articolul acesta ~ din Gardianul: „Pe site-ul Ministerului Educafiei, paring cer insistent ca la disciplined neagreate de elevi, acolo unde numarul de absente este tot mai ingrij orator, profesorii sa faca tot posibilul ca sa-i atraga pe copii, nu prin tinuta intelectuala, ci prin finuta vestimentard. 'Este foarte important ca profesorii sa apeleze la metodele cele mai excentrice pentru a-i face pe elevi sa nu mai lipseasca de la ore, mai ales de la disciplined mai piuin atractive. ' Un articol din data de 3 iunie 2008. A se vedea: http ://www. gardianul.ro/2008/06/03/societate- cl2/parintii_vor_profesoare_cu_minijupe_ca_sa_i_stimuleze_pe_elevi_la_invatat- sll4924.html. 298 Pentru aceasta, cerem ca profesoarele, in special, sa aiba libertatea de a se prezenta la catedra in minijupa §i cu decolteul adanc', au propus mai mul^i paring pe forumul Ministerului Educafiei intr-o acjiune inijiata tot de ei, intitulata: Portretul profesorului ideal". Deci nu mai ne trebuie experien^a pedagogicd, culturd §i informafie actualizatd, inter-relalionare intre profesori §i elevi in §colile romane§ti ci ne trebuie metode complexe de erotizare ale elevilor no§tri. Pai e mai u§or asta de facut decat sa studiezi. Te duci in primul sex shop, \\i iei fusta de latex mulata pe corp, pantofi cu tocuri cui de 10-13 cm, un parfum imbatator, vezi 10 filme porno §i inve^i gesticulate profesionista...%\ apoi...toJi vor invaja matematica mai bine sau se vor masturba in veceu, in recreate? Pe mine nu ma mira, de ce au cerinje atat de exigente, unii barbaji, de la...copiii lor. Daca vad impreuna cu ei filme porno, daca parhnii se dezbraca in faja lor prin casa, daca ii aud gemand la 2 noaptea in aceea§i camera sau vizavi de camera lor...e oare mult sau puiin sa ceara §i profesoarei acela§i lucru? §i oare, numai copiii sau pdrinfii copiilor au drepturi? De ce nu dorim ca §i profesoara sa aiba drepturi? Dar nu profesoara de sex de la Bl TV^ 4 , ci profesoara de romana, de engleza, de matematica, de geografie, de chimie . . . Bagatelizarea institujiei de invajamant, a rolului ei formator §i creator de personalitate este in detrimentul acelor copii, care realmente vor sa invefe. Cel care a scris mesajul [daca e cumva parinte sau nu e un copil cu inteniii maladive...] nu i§i §tie interesul, interesul real pentru copilul sau. Daca ironizam §i descurajam in mintea copiilor no§tri sistemul de invajamant, sistemul politic, sistemul de asistenja sociala etc. nu vom avea persoane care se pregatesc sa munceascd serios intr-un domeniu anume, ci doar sa speculeze nereguli §i sdprofite de oportunitafi. Insa accesul la locuri de munca §i in func^ii, pentru care nu te-ai construit indelung, pas cu pas, nu inseamna implinire 844 Laura Andresan: http://www.kissnews.ro/2008/09/08/profa-de-sex-laura-andresan- din-nou-la-bltv/. 299 personala, ci doar renun\area la implinirea personala pentru un salariu mai bun. Iar salariul gras nu poate sa acopere, la infinit, decepjia personala, sentimental de ratare pe care il traiesti, atunci cand sim^i ca trebuia sa faci un lucru, dar te-ai calicit §i ai facut altceva. 300 Sa nu te miri daca te plac! Ma bucur sa aleg de lafiecare lucrurile traite prin tofiporif 45 Mihai Criste este, in opinia noastra, un Dali in varianta romaneasca §i cu tematica romaneasca. El vizualizeaza idei, ganduri, credinje, mituri, sentimente, metafore, trairi . . . aparen^e . . . II gasi^i aici 846 , in blogspot, unde va a§teapta sa ii in^elege|i §i saii admiral tablourile. Autoportretul sau, spre exemplu, ne vorbe§te despre omul indragostit care vede frumos sau despre frumusejea din ochi, despre trandafirii din ochi ai pictorului, care picteaza indragostit fiind de ceea ce contempla. *** Ne scrie un cititor de-al nostru: ' Un articol din data de 8 iunie 2008. ' A se vedea: http://www.mihaicriste.blogspot.com/. 301 Sarat mana, Parinte! As. vrea sa va povestesc ni§te vise pe care le-am avut de curand. Primul: Eram intr-o Biserica, catolica (eu sunt de religie ortodoxa) §i a avut loc un cutremur, eu am fugit spre o u§a din stanga, care s-a deschis §i acolo a aparut o femeie care imi striga: „A venit Iisus!! A venit Iisus! !"...§i toata lumea fugea ca sa II vada, §i m-am dus §i eu. Urmatorul vis: Intram intr-o Biserica (§i de aceasta data era catolica), era aceea§i in interior ca §i in visul precedent, §i am fugit spre u§a din stanga (gandindu-ma la ce se intamplase mai inainte, adica in visul celalalt) §i m-am a§ezat in genunchi, rugandu-ma ca Iisus sa vina. In momentul acela s-a deschis u§a §i acolo era un inger. Am fugit spre el, dar nu mai era. E posibil ca aceste vise sa fie ni§te semnel A celor ce vor urma sa se intdmplel Sau, probabil, o avertizarel A§tept mailul dvs. Va rog sa imi raspundeji cat se poate de repede. Cu foarte mare respect, Irina. Draga Irina, Noi, personal, nu cautam mai niciodata sa dam semnificajii simbolice sau anticipative viselor noastre. Cel mai adesea ne raportam la ele ca la un cumul de imagini sau ca la o utopie experimentatd in vis de care nu ne legam, in mod direct, acjiunile viejii cotidiene. Chiar daca visam demoni sau ingeri nu consideram ca e un lucru, care ar trebui sa ne determine viaja. §tim §i noi ca exista vise ca inraurire a harului dumnezeiesc, care ne descopera lucruri tainice despre noi sau despre aljii sau despre voia lui Dumnezeu cu o anume comunitate. Insa nu cred ca trebuie sa ne credem persoane vrednice de astfel de daruri . . . 302 Daca ele se petrec e una...Dar daca noi ne dorim sa mergem cu ingerul de lumind §i coroantf 41 de la OTV, atunci dracii sunt mesteri iscusn;i ca sa ne dea aparenja de mari clarvazatori . Noi, in locul dv., ne-am gandi la urmatoarele lucruri: vreau sa stiu mai multe despre credinja mea, despre credinja ortodoxa, vreau sa ma incred cu totul in ajutorul lui Dumnezeu §i vreau sa ma las cu totul in voia Sa. O astfel de mentalitate, in care omul se simte cu totul pus in mana lui Dumnezeu, prive§te visele nu ca pe o busola de viafa ci ca pe un lucru comun, la fel ca somnul in care se produc §i ca patul in care dormim. Muljumim pentru scrisoare §i va dorim o saptamana placuta! *** Aluzie la falsele vedenii ale doamnei Georgeta Florea: http://www.georgeta- florea.org/despre%20ingerul%20de%20credinta%201umina%20si%20coroana.html. 303 Ruxandra Cesereanu 848 , in blogul dumneaei din Yahoo ne propune [e un articol de anul trecut, din 10 noiembrie 2007] o discupe despre barbafi* 49 , despre barbajii de care femeile se folosesc sau despre barbajii, de diverse tipologii, din via^a femeilor. Cateva definijii ale scriitoarei despre... barba^i, privi^i in culori stranii de multe ori, in mod sexist sau voit minimalist: „Barbat este eel care se joaca de-a Dumnezeu". „Barbatul e o guma de mestecat lipita de pielea femeii iubite; se preface uneori ca ar fi retardat §i ratat, dar de fapt e con§tient de potenja falusului sau: se preface uneori impotent §i atunci e aruncat la gunoi ca un prezervativ folosit. Prin urmare, barbatul e un cufit cu doua tdisuri". „Barbatul este un pretext pentru confirmarea §i reconfimarea senzualita^ii mele, caci o senzualitate prost infeleasa (§i un barbat care nu ma pricepe cafiinfa dezirabila nu poate intra sub incident lui al meu) este o senzualitate demonetizata . Barbatul este, a§adar, un soi de curs valutar pentru uz personal". Poezia Ruxandrei Cesereanu e un amestec de adevar crud §i de parsiva ascundere, pe fondul unui teribilism ajajat de femeia trecuta de prima tinere^e . . . Cred ca am sa aloe un subcapitol dintr-o carte la care lucrez modului in care Ruxandra Cesereanu imbina colajele lui Alexandra Pecican cu propria sa literatura sau cu marturisirile sale Trebuie sa citn;i neaparat povestea cimitirelor mele Muzica clasica, interviuri, cultura romaneasca pentru romani . . . de la Voister8 1 " din You Tube. 848 Blogul sau: http://ruxandracesereanu.wordpress.com/, alaturi de eel translat din Yahoo: http://mesmeeacuttita.wordpress.com/. Imaginea supra e preluata din blogul autoarei: http://mesmeeacuttita.wordpress.com/2008/02/03/entry-for-february-03-2008/. 849 Trimiterea era spre locatia de aici: http://blog.360.yahoo.com/blog- voNwP7Ijbr5MnYlXhgw-?cq=l&p=691, acum desfiintata. Acum articolul e regasibil aici: http://mesmeeacuttita.wordpress.com/2007/ll/09/entry-for-november-10-2007/. 850 A se vedea: http://alexandrupecican.wordpress.com/. 851 Lucru pe care 1-am si facut, intr-o carte inca in scriere. 852 Initial aici: http://blog.360.yahoo.com/blog-voNwP7Ijbr5MnYlXhgw-?cq=l&p=10. 853 Are o biblioteca video imensa la nivel online: http ://www.y outube. com/profile?user=voister8 1 #g/u. 304 **** 854 855 Trebuie sa ai cont pe Scribdl ...Toate carjile sunt free §i ai nevoie de ele. *** Oh, fracturismul nostru eel pervers! . Contul nostra: http://www.scribd.com/dorinfather. ' Engleza: gratnite. 305 Literatura fracturista romaneasca - pe care o am trait, deopotriva, ca cititor §i scriitor - este o literatura de nervi, o literatura nevrotica, nihilista §i hedonista. Insa e negativista §i razbunatoare, resentimentara nu pentru ca nu se poate scrie §i cu constiinfa o astfel de literatura ci pentru ca vrem sa epatam ca fiinje neinjelese, tocmai cand ne aruncam in brajele derizoriului, al incestuosului sau al blasfemiei. Mi se pare o limitare, o ingustare a acestui gen literar, daca scriem numai despre nebulosul §i satanicul din viaja noastra. Po^i scrie o literatura de pasaje distincte, fracturista, in note foarte pozitive. Poji scrie despre iubirea ta pentru paring tai, despre copilaria ta, despre iubirile tale, despre dragala§enia ta, despre cat de ingenuu e§ti. Nu tot ce e sadic, morbid §i incestuos... este literatura sau. . . o astfel de literatura nu il innobileazd deloc pe om. Tu te descarci, dracui in cuvinte, te razbuni...§i pui pe cititor sa te suporte. Asta e cinic §iflagelant pentru cititor. Cred ca trebuie sa §tim sa ne cinstim cititorii. Sa nu vrem sa ii minjim la tot pasul, sa ne dam de angoasaji §i de tri§ti §i deplictisifi mai mult decat trebuie. O citeam pe Ruxandra Cesereanu aseara...in poezia ei...§i luam versurile adevarate, calme, din mijlocul fantasmelor proprii §i a descarcarilor libidinale . . . §i acelea spuneau cine este aceasta femeie: o femeie care are nevoie de in^elegere, o fiin^a contemplatoare §i atenta. E multa mascd in poezia ei, in poezia lui Cartarescu 856 , in literatura fostei noastre colege de generate Bae^ica ...a noilor scriitori. Se joaca prea maladiv §i exagerat in struna cataclismului, a singuratajii absolute, a incarcerarii in trup. . . Atracjia catre perversitaji, ocultism, ezoterism, satanism exprima tocmai golul interior al noilor scriitori romani, lipsa lor de viaja duhovniceasca, de apropiere de ei in§i§i §i de Dumnezeu. Gustul pentru blasfemie, pentru ridiculizarea lui Dumnezeu, a Sfinjilor, a normalitajii . . . pare sa le dea savoarea prostuja a sa^ieta^ii egolatre. Insa nimicul nu creeaza. Plinatatea inimii, plinatatea bucuriei creeaza, plinatatea simjirii ca esti iubit. . . 856 Mircea Cartarescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_C%C4%83rt%C4%83rescu. s57 Ioana Baetica: http://www.mylove.go.ro/poezii_ioanabaetica.htm. 306 Injeleg enorm de bine acQstfanatism al blasfemiei.. . Sunt §i eu vinovat de el, in literatura pe care am scris-o. Tocmai de aceea nu pot confimda - §i nimeni nu poate sa confunde - ceea ce te excita sau ceea ce te streseaza cu ceea ce te impacd §i te curafeste. Termini cu literatura ca viafa cand...intuie§ti ca literatura e o ragaciune in faja niciunui Dumnezeu. Sau ca, literatura ta, plina de tine, e lipsa ta de rugaciuni, lipsa ta de smerenie in fa^a lui Dumnezeu... departarea ta de Dumnezeu. Ai nevoie sa scrii - §i am scris enorm de mult ca scriitor esentialist - cand \\i scade dorin^a sa te rogi sau cand simji ca pacatele tale te-au indepartat de Dumnezeu. Da, literatura e buna cand e§i bolnav §i neiubit\ Cand esti singur...Cand e§ti tulbure ... Tocmai de aceea nu mai imi place sa imi citesc cardie de poezie, nuvelele, romanele . . . pentru ca gasesc in ele un om din trecut, un om pe care nu il mai recunosc, care a murit...§i nu mai vreau sa vad tristejea lui la faja. Privesc cu aten^ie, admir unele pasaje din noua literatura... dar detest instinctiv foarte multa impopojonare cu sentimente false a noilor literati. De ce? Pentru ca le lipse§te maturitatea pe care Ji-o da pocain^a. Cand recuno§ti ca po^i gre§i §i inca mult, cand te intalne§ti cu monstrul din tine §i il pui sa stea in genunchi in faja lui Dumnezeu §i sa Jipe in mod fundamental, atunci...te destep^i. Incepi sa faci rugaciuni Jipate, urlate, suferite! Pana atunci...implete§ti versuri, rime, faci romane ca arhitectul, termita sau buldozerul . . . dar nu hi aparjii. Drama noastra e ca nu ne aparfinem . . . cand parem ca stim ceea cefacem. Insa ne avem tocmai cand ne dam lui Hristos Dumnezeu §i suntem cu El, cu Cel care ne impline§te toate dorurile noastre fundamentale. 307 Despre sclipiciul reinventdrii elitelor §i evidenfa lor publico. oco 1. Conferinjele notorietafii sau...o introducere in conceptul: am primit marfa Dupa o absen|a nemotivatd de o luna-doua de pe blog, autorut i§i face resimjita prezen^a in mod molcom, motivandu-§i notorietatea in termeni negativi: „Daca refuzi insa cdutarea celebritdfii Mediate po^i dobandi bucuria de-a|i pune biografia intre paranteze §i, in cuvintele lui Constantin Noica, de-a scrie la poarta casei tale: primim marfa". §i mai pe in|eles: degeaba scrii mult §i e§ti in mod real o valoare truditd, muncita, daca nu te prezinji la televizor §i in conferin^e drept infeleptul dintr-un cuib de cuci. Glasul Araduluf 60 . . .vorbe§te despre fuga dupa notorietate a tandrului intelectual [care, de fapt §i in fapt e o preluare defunc^ie de la cei mai in varsta 861 ... §i nu o inaintare pe speze proprii], fuga angajata sub sloganul: marfa nu existd nici la mine §i nici munca susfinuta pentru ceva anume, pentru Sis Un articol dm data de 1 1 mme 2008. ^ 59 E vorba de Mihail Neamtu. A se vedea: http://grupareaaproape.wordpress.eom/2008/06/l 1/despre-elite/. 860 Trimitere catre lincul: http://www.glasularadului.ro/news/pagini_saptamanale/cultura/conferinta_despre_reinv entarea_elitelor.html. A fost eliminat pentru ca locatia are alta adresa. 861 Care 1-au ajutat si il propulseaza... 308 ca nu oifiprost sd muncesc toatd ziua si sd mor de tdndr... dar am limbajul intelectoist, care pare sd o inlocuie si cu care afi fostinvdfafi... §i aceasta se intampla, pentru ca fuga inconsistent^ a autorului vizeaza o celebritate mediatd §i imediatd. Am zis mediatd in primul rand, pentru ca imaginea sa a fost atent selecfionatd, preparatd §i infuzatd mediatic prin televiziune §i presa ca nimeni alta... pentru ca acum, in zilele noastre, culegatorul de notorietate gonflata sa treaca la faza a doua a proiectului de reinventare a unei elite, aceea in care trebuie sa culeaga voturi din strada, din popor, prin intrarea in randurile lor la nivel . . . conferenjiativ. §i, ca sa se produca §i acest lucru. . . §i nimeni sa nu-1 mai poata scoate din mentalitatea populara... trebuie sa se adune acum, in proxima temporalitate, oameni, interviuri, luari de pozijie care sa arate ca acesta este purtdtorul de steag, e singurul, e irepetabilul format de intelectual elitist. Deci o campanie de imagine in doi timpi: mai intai al^ii au vorbit despre el §i au creat mitul [la fel de consistent ca §i mitul electoral numit Traian Bdsescu sau Vasile Blaga] §i acum mitul se reinventeaza de la sine. Nu stiu ce, dar ar trebui sa facem ceva cu gripa confer -enfiativd, pentru ca aceasta pare sd atingd §i sa reinventeze miturile intr-o a§a maniera, incat sa confundam, in mod inconfundabil pana la urma, orice sclipici discursiv drept echivalen^a rodului erodant al multor ore de truda intelectuala sau de nevoin^a ascetica. §i, titlul nostru, ca §i titlul conferin^ei, este tot in doi timpi: mai intai reinventam elite sau le clonam ca pe oija Dolly §i apoi le amprentam public, le facem afi§...§i, la orice problema sociala vine afisul §i ne spune ce trebuie sa gandim intr-o anume problema pentru ca el este . . .atotstrabdtdtor cu gdndul si cu cunoasterea. Insa, de ce, daca ai avea marfd, adica opera, munca, asceza, sfin^enie . . . §i daca nu ai notorietate . . . ai suferi atat de mult, de aprig §i de nemangaiat, daca nu ai avea... evidenid publico! Oare valoarea se dobande§te prin vot, prin afi§aj electoral, prin ipocrita adulare a starului sau...ea exista indiferent de condijiile vitrege ale existenjei unde a rasarit. . .floarea rardl ' ,62 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Dolly_%28sheep%29. 309 Cat valoreaza eviden^a publica, poza publica pentru o elita, pe care, daca o intrebi cat munce§te ni va spune, eel mai probabil, ca in cea mai mare parte a timpului . . . §omeaza, peregrinandu-se prin locajii mondene? Insa ideea de marfd, a lui Noica 863 sau nu, ne face sa credem ca nevoid de evidenfd e o legitimare a absenfei muncii oneste. §i ca marketingul iconic al elitei, acel rating media al intelectualului mitizat peste noapte are in spate nevoia de ceva bani, de bani mulji, de ceva parvenire §i nu de ca§tigare a timpului pentru munca. Pentru ca (este indubitabil faptul) avantul conferen^iarist nu cauta decat doua lucruri mari §i late: sa am poza peste tot si sa imi vdnd ideile si cdrfilepe unde pot, pentru ca oamenii vor sa prestez §i in mijlocul lor, sa le iau ochii, pentru ca sa le iau...banii. Ce conteaza ca eu sunt un spoliator pentru cdfiva... daca pentru mulfi sunt un geniul\ 2. Care e ma§ina, care reinventeazd . . .elitele? Unii ar spune ca politica §i...banii, muh;ii bani, ai unor oameni care pot sa deteste, din rasputeri, cu tot avantul . . . elita. §i nu e vorba de cafeaua elita aici, ci de... oamenii care au a§a, cum sa le spun, ni§te aspira^ii prea mari . . . cand pe aljii ii doare in c** de orice aspira^ii. Dar cum sa il reinventam pe Eminescu, pe Staniloae, pe Antim Ivireanul, pe Brancu§i?! §i, la urma urmei, cum sa reinventam ceva care nu...exista in oml\ Pentru ca, oamenii a§tia de mai sus, nu au fost inventaji de catre nimeni...ci s-au creat pe ei in§i§i, cu harul lui Dumnezeu, pe fiecare zi s-au creat... de ii avem noi astazi drept efigii. §i a§tia patru §i to^i cei ca ei nu au ramas pana la noi ca i-a reinventat vreunul, ci pentru ca ei au readus oamenilor, care i-au dorit sau nu, i-au cunoscut sau nu... gustul pentru sublim, pentru mare^ie, pentru important. 63 Constantin Noica: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Noica. 864 A se vedea: http://www.cotidianul.ro/cafeaua_elita_a_murit_traiasca_doncafe- 56287.html. 310 Dar, daca e sa reiventam ceva, da, sigur, putem reiventa cartea sub^ire vanduta cu mulji bani, putem reinventa ipocrizia, putem reinventa cameleonismul intelectual, putem confunda bdrfa §i zaful cercetdrii cu genialitatea cercetdrii. Da, putem face conferring despre ura, prostie, tocurile de la pantofi, flori de mucegai, izma §i...cum arata talpa gastii...De cenu?!! Doar suntem postmoderni pana in maduva oaselor cand vine vorba despre construirea publicd a imaginii noastre, chiar daca ea este un cavou care miroase execrabil. Insa, probabil, exista §i oameni care injeleg ca reinventarea elitelor e ca reinventarea teoremei lui Pitagora §i ca evident a publicd nu are nimic de-a face cuforfa operei tale sau cu persoana ta, reala ta persoana. Nu tu ai nevoie de evidenfa publicd pentru ca sa creezi, sa exi§ti ca om sau sa fii o valoare, ci evidenja publica este bucuroasa sd te descopere daca e§ti o valoare. 3. Sa intram in concretul. . . conceptului de marfd Mihail Neamju ii numea soporifici sau dormitanfi pe membrii sinodului BOR intr-o carte [una dintre multiplele numiri interesante] . . . §i a aparat la TVR1 ca purtatorul de cuvant al elitei ortodoxe, care s-a pronunjat despre profilul noului patriarh ce trebuia ales, apoi a venit la Trinitas TV, chiar aici, intre dormitanji, cand a vazut ca e roz de audien^a, ca sa ne explice despre teza sa doctorala, acolo unde . . . oamenii dorm pe ei. Apoi a venit §i Mirel Banica 865 , da, tot la Trinitas TV, prietenul antecedentului, acolo unde oamenii il stresau cu cateva luni mai inainte . . . sau dupa. Poate ca aceste doua exemple sunt... paradigmatice pentru ce inseamna sa te reinventezi. §i daca reinventarea elitelor se face incepand de la un limbaj de carton intelectualist §i terminand cu costum Armani pe tine, atunci, sunt de acord, ca aceasta experien^a ridicola de uniformizare a tot celui care scrie, picteaza, sculpteaza §i este intelectual. . . e mult mai beneficd decat. . . sinceritatea. 865 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mirel_B%C4%83mc%C4%83. 311 Adica aviz amatorilor: daca doriji sa aparjineji elitei romane§ti §i sa va reinventafi, atunci trebuie sa pupaji...pe obraz elitele arhiprezente la televizor §i pe net. . . §i sa le da^i un §ut. . .in atenjia acelor elite, care nu sunt la televizor. 4. Un final . . . ca in Poveste de cartief .866 Intervievatoarea 867 il intreaba...daca un articol pe saptamana [?!!!!!], intr-un cotidian, care cere zece fraze de text la articol 868 , nu ii frivolizeazd cumva extraordinarea sa gdndire academicd. Autorul ii raspunde, flatat fiind...ca datoria sa civica este aceea de a apara demnitatea limbii romane urgisite de catre cei care o vorbesc. . .in mod nespdlat. §i, ca un argument forte, se pune in rdndul [nu §tim daca la spate sau in fa}a] unora ca „Nae Ionescu 869 , Mircea 870 871 R77 Eliade , Dumitru Staniloae , Mircea Vulcanescu , Nichifor Crainic §i ataxia al^ii", pentru ca sa arate cu cine se asemdnd . . .§i langa care trebuie vdzut...%\ care au avut glas civic audibil. In filmul de 2008. . .Poveste de cartier, „marele" Davinci on a este Florin Calinescu , care se reinventeazd §i dumnealui one 87(^1 langa Sorinel copilul de aur §i Ramona , maneli§tii. Lui Davinci i-a cazut pata pe Ramona cantarea^a...dar Ramona il iubea pe Sorinel cu o iubire nebuna. Talme§-balme§, nunta, batai . . . ameninjari, chestii de cartier . . . §i cultura se reinventeazd. Da, cultura ca maniera de a vedea lucrurile se reconfigureaza...daca exista oameni care o vdd §i ofac mereu altfel. Insa oamenii nu se pot reinventa cu ce nu au §i cu ce nu pot. 866 Puteti vedea aici intregul film: http://www.trilulilu.ro/Creangal987/5bca6faee7ef89. Are 90. 17 minute. 867 Care i-a luat interviul din Glasul Aradului citat supra. 868 In ziarul Cotidianul, unde Mihail Neamtu publica pe atunci. 869 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_C._Ionescu. 1 Idem Idem Idem Idem Idem Idem ' Idem http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_St%C4%83niloae. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Vulc%C4%83nescu. http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichifor_Crainic. http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_C%C4%831inescu. http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Copilul_de_Aur. http://ro.wikipedia.org/wiki/Poveste_de_cartier_%28film%29. 312 Sintagma reinventarea elitelor este tot la fel de credibila pentru noi ca §i Ariel ...care face lucrurile impecabil de curate. §i credem ca reinventarea elitelor are aceea§i origine cu reinventarea clasei politice romdnesti sau cu omul nou al subculturii comuniste sau cu omul capitalist al subculturii democrate. Are ceva in comun §i cu suprarealismul [acelea§i lucruri puse aiurea, puse invers, puse nefiresc sau ideologic] §i, in definitiv, are multe in comun cu. . . manipularea. Daca fundamentalismul vrea la televizor §i pe net, tot la fel §i elitismul de sclipici, elitismul autopropus, elitismul cu vanzari record la carji de interviuri sau de critica literaro- filosofica pe marginea mesei vrea... la mare, la ocean, sa il vada toata planeta. §i: vreau papa la mare al Andreei Balan , plus sau minus Poveste de carder. . . .vorbesc despre modul rachedst, cu suflu de racheta, a cum se face cultura in elitalia, adica in tagma celor care te taie la rating pentru ca au . . . evidenfa publica. 5. Nu ma intereseaza evidenfa publica .. .pentru ca valoarea nu Jine de gustul majoritafii Dupa cum un Sfant nu vorbe§te de sfinjenie, de sfin^enia sa, chiar daca simte in el harul lui Dumnezeu...tot la fel e cea mai mare ipocrizie sa vorbe§ti de elitism §i sa crezi ca tu e§ti unul dintre cei descri§i. Mie imi plac §i prefer oamenii care nu se uita la ce au facut, la cat au facut, ci mereu mor de dorul de a crea...iar §i iar mai mult. Creatorul de arta, savantul, omul duhovnicesc care se opresc la un moment dat §i se contempla in oglinda §i cred ca au facut indeajuns de mult 20 sau 40 de ani incat, pana vine moartea, sa se poata bucura...de evidenja sociala nu au niciun proiect serios de viaja. Pentru proiectul meu de via^a - daca doriji sa fiu ipocrit ca autorul §i sa ma laud - mi-ar trebui vreo 10-15 vieji bune, Detergenul Ariel: http://www.bizoo.ro/produse/detergent-ariel-professional-10- kg/start-0/10/. 78 Fila video, 3. 35 minute: http://www.trilulilu.ro/floreburada/93303df7649e0e. 879 Saitul sau: http://www.andreeab.ro/. 313 sanatoase, ca sa scriu tot ceea ce vreau sa scriu §i sa cercetez. §i, la cat am lucrat §i lucrez nu am orgoliul §i nici nesimfirea sa ma cred pion al elitei. Am scris peste 100 de carji pana acum, in varii sectoare de interes §i nu cred ca am facut mare lucru, pentru care sa merit soclu §i nici nu am vrut niciodata sa public la modul serios, pentru ca nu m-au interesat mai deloc... aplauzele, pierderile de timp, cosmetizarea mea ca sa dau bine la public. Pentru mine cartea, lucrul, munca, valoarea - cum om mai numi-o - nu consta in faptul ca vine Patapievici sau 880 881 Plesu sa ma laude sau da mdna cu mine Balzac si eu cad pe spate de emoiie. Nu! Valoarea car^ii sau cunoa§terea a ceea ce poji §i esti nu o primesc pentru ca ma vede sau nu ma vede cineva, primesc sau nu bani pentru ceea ce scriu §i fac sau pentru ca scriu o carte sau zece, ci consta in bucuria cu care faci toate §i in ceea ce ai devenit, interior, prin tot ceea ce ai facut. §i cred, ca cineva care se apropie de valoare sau simte valoarea dansdnd in el nu poate fi manipulat, nici cosmetizat, nici vandut ca o marfd de catre nimeni, pentru ca po^i sa ii vinzi sau sa ii furi cardie . . . dar nu poji sa ii furi ceea ce este, ceea ce a ajuns, experienja §i pacea pe care o are. 6. Draga Mihail, e frumos sa te dai de §mecher in cartier (dar nu e profitabil pentru suflet), in faja alora care nu §tiu sa vorbeasca bine limba romana, dupa ce te intorci din Londra cu un sac de car^i §i cu un titlu de doctor, care nu te-a facut Shakespeare 2 ci . . . doar un tanar, care abia a inceput sa inveje abecedarul unei §tihn;e. Da, e frumos, dar nu profitabil. . . Ci e frumos §i profitabil (pentru ca unul ca mine sa te respecte), sa scrii zece articole pentru §apte zile de saptamana, sa sco^i macar 4 car^i pe an, de munca batuta pe muchie, la editura Humanitas (daca Poliromul nu e al domnului Liiceanu) §i sa fii un vorbitor de limba romana autentic . . .§i nu de romana pasar eased ca acum. 1 Andrei Plesu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Ple%C5%9Fu. Honore de Balzac: http://ro.wikipedia.org/wiki/Honor%C3%A9_de_Balzac. 314 Vulcanescu, Staniloae, Crainic.vorbeau cu toata gura, cu toata inima §i o limba romana...de ridica inima oricarui roman §i nu doar la trei sclifosiji, care au uitat limba romana mergand 3-4 ani la Paris, New York sau Berlin. Imi place, vreau sa te vad peste tot, pe orice afis. . . . epuizat de atata oboseala, vorbind ore in §ir despre ultimele carji citite de tine noaptea sau scrise de tine . . . §i eu, daca mai traiesc sa o vad §i pe asta, iji promit ca scriu despre tine pe fiecare saptamana cate un articol elogiator, nu ca alea pe care le-ai scris tu anul asta despre CTP 882 §i Paunescu 883 . Ma fac §i eu fan al tau, Mihail, daca la§i morga de nespalat al inchipuirilor de sine §i treci la treaba serios, nu recenzand pe ah;ii, ci vorbind despre ceea ce gande§ti tu. §i, da, atunci nu vei mai avea nevoie de evidenja publico, cand oi munci la greu, ca Eminescu la ziar sau ca Perpessicius pe tonele de hartie scrisa ale aceluia. . .pentru ca or sa-^i repugne laudatorii. Nu exista numai lichele de pu§carie pe lume, ci exista §i lichele de intelectuali , de oameni care nu fac/ nu au facut cat le este talantul . . . §i de aceea e ca §i cum nu ar fi facut nimic. §i sunt sigur ca Luceafaruf* 6 ', Coloana infinitcf*' 1 ', Filocalia romdneascd sau statul la pu§cdrie pentru credinfd s-au facut cu greutate, fara prea multe laude . . . §i fara evidenjd publicd. s82 Cristian Tudor Popescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Tudor_Popescu. s83 Adrian Paunescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_P%C4%83unescu. 884 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Perpessicius. Aluzie la Apel catre lichele al lui Gabriel Liiceanu: http://www.librarie.net/carti/44302/Apel-catre-lichele-Gabriel-Liiceanu. 886 887 888 A se vedea: http://ro.wikisource.org/wiki/Luceaf%C4%83rul_%28Eminescu%29. Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_Infinitului. Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Filocalia. 315 Vrei sa te blaghezi?! Opreste-te la Oprescu. 889 Nu e un articol politic. . . ci de semiologie publicitaral Adica vorbeste despre ceea ce spun semnele pe care le avem in faja... Ne vom referi la semnificajiile subcutanate ale imaginii, ale afi§ului electoral... pe care trebuie sa le decodeze potenjialul elector. Noua ne-a sarit in ochi mesajul esenfial in trei puncte distincte: 1. Caricaturizarea numelui lui Oprescu 89 " §i transformarea lui in verbul a se opri I a involua. oQi RQO 2. Negoi^a il prezinta pe Blaga drept om de incredere §i garanteaza pentru el. 3. Blaga continua avantul lui Negoh;a...sau avantul dreptei in reformarea capitalei. Mesajele esen^iale trebuie sa ajunga la public §i trebuie crezute. In baza lor se voteaza. 889 Un articol dm data de 1 1 mme 2008. n90 Sorin Oprescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Oprescu. 891 Gheorghe Liviu Negoita: http://ro.wikipedia.org/wiki/Livm_Negoi%C5%A3%C4%83. 892 Vasile Blaga. 316 Caricaturizarea adversarului insa este un minus al afi§ului, pentru ca te araji domn . . . doar cand te exprimi elegant fa^a de adversar sau cand nu te raportezi la el, ci la ceea ce vrei tu sa faci. Eu, alegatoral, am injeles ca Blaga Q...badaran, pentru ca i-a caricaturizat numele adversarului sau politic fara sa spuna nimic despre caracterul lui sau despre proiectul sau de lucru. §tim insa, ca Vasile Blaga presupune, ca Oprescu vine de la PSD §i e tot al lor...iar bucure§teanul, in versiunea Blaga, trebuie sa injeleaga faptul ca PSD inseamna/?e loc. . .pe cand PDL inseamna in trafic. Insa noi §tim ca bucure§teanul crede, §i despre PSD §i despre PDL ca stau prea mult in trafic §i ca pe unii i-a Jinut fara canalizare de vreo 1 8 ani iar pe al^ii cu gunoiul cat movila lui Decebal 893 . Afi§ul... merge pe presupuneri, pe o presupusa legatura ombilicala cu electoratul . . . Crede electoratul ca se va urni treaba...cand 18 ani a domnit aceea§i culoare? Dupa logica evidenjei ar trebui ca sa nu mai spere la aceea§i culoare. Insa, la vot, se merge §i pe logica paradoxului, pentru ca numaratul voturilor sau procesarea lor computerizata . . .poate da §i cu virgule. Mesaje colaterale Noi, in graba, am gasit urmatoarele: 1. Inflajia de ro§u = via^a, dragoste, pasiune. 2. Amandoi sunt tun§i, imbraca^i bine, veseli = nu sunt saraci. 3 . Muncesc pentru noi . . . dar nu au riduri. 4. Contracandidatul e diabolizat, pentru ca u-ul final e cu negru. 5. Negoija are culoare ro§ie la cravata, pentru ca e iubit de sectorul 3 pe cand Blaga e albastru la cravat... pentru ca trage speranfe. s93 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Decebal. 317 6. Privesc catre noi = ne vor, ne iubesc, au incredere in noi. Privirea directa [asta pentru cresjinii ortodoc§i!...] este o constant iconografica. La o adica...nu sunt ei idolii no§tri, speranja personalizata?! 7. Numele lui Blaga e scris cu litere mari...de§i persoana sa este prezentata lateral. 8. Gre§eala fatidica: Blaga trebuia sa stea in locul lui Negoija... pentru ca el e candidatul §i candidatul este in ochii oamenilor. 9. Negoija are parte de campanie electorala dupa terminarea campaniei electorale. Trebuie sa fie sancjionat pentru aceasta incalcare a legii electorale. 10. Negoija are morga de om absolut...§\ candidatul e o anexa. 1 1 . Ca§tiga anexa, eel care se da pujin in umbra. . .pentru ca sa nu se creada ca e vanitos? 12. Negoija nu poate garanta pentru nimeni, nici macar pentru sine. 13. Afi§ul nu e credibil. 14. Afi§ul e un chici din punct de vedere iconic iar mesajul pe fond alb face din cei doi... alter ego-ul unei trupe mormone de evanghelizare. Mormonii 894 merg la evanghelizat in Bucure§ti in grup de doi...a§a ca barbat langa barbat, pe fond alb... da aer evanghelizator afi§ului electoral. 894 Imaginea infra e cf. http://mormonii.blogspot.com/2008/01/au-mormonii-sediu-la- tine-in-oras.html. 318 Titlul articolului ...a fost primul lucru pe care 1-am spus, atunci cand doamna preoteasa mi-a adus posterul pe care 1-a gasit in cutia po§tala. Articolul a fost scris in 20 de minute. Am facut fotografia in doua secunde...§i 1-am editat in WordPress. A§tept sa se faca mancarea. . . Dv. alege^i pe cine trebuie §i pe cine dorh;i! Numai alege^i!... Post scriptum: S-a mai intamplat ceva. Numele domnului Vasile Blaga a demonetizat numele lui Lucian Blaga , copilul la §coala putand sa confunde pe poet... cu politician. s95 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga. 319 A invins caracterul §i tenacitatea omului Sorin Oprescu Acum o lima 896 , discutand un afi§ electoral al actualului primar al Bucure§tilor vorbeam despre comunicatorul Sorin QQ'7 Oprescu , despre cutezanla §i realismul sau... social, acela prin care poate intra intr-o relate in mod imediat, instant, §i poate vorbi cu oamenii ca unul de-al lor. . . Privindu-1 in acjiunile sale electorale mi-am dat seama ca domnul Oprescu poate sa comunice §i sa fie cu oamenii ca unul de-al lor nu pentru ca ar fi populist, ci pentru ca experien^a sa reala cu oamenii 1-au creat un om de caracter. . . §i oamenii de caracter sunt tenaci, se |in de cuvant §i se autodetermina intr-un mod uluitor, daca...sunt ajuta^i, daca au cadrul necesar unde tenacitatea lor sa se exprime. Nu incerc sa idealizez un om...ci sa-i conturez trasaturile de caracter, ca unul care 1-am privit de departe, prin intermediul media. ' Un articol din data de 16 iunie 2008. A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2008/05/15/imi-place-omul/. 320 Nu 1-am vazut niciodata in mod direct pe omul Oprescu ci i-am vazut numai fotografiile, gesturile, declarable . . . §i am vazut, mai ales aseara, faptul ca entuziasmul oamenilor care il imbraji§au §i care 1-au epuizat cu totul...nu era aidoma entuziasmului pe care 1-a starnit domnul pre§edinte Basescu, ci era entuziasmul unor oameni care simjeau ca aud un glas... special §i un ideal special in eel pe care 1-au votat. De ce oamenii s-au comportat altcumva cu... independentul Oprescul Pentru ca cei care 1-au votat nu au votat, mai degraba, emotional ci caracterologic . Emisiunea lui Cristian Tabara 898 , ultima, in care domnii Oprescu §i Blaga au fost faja in faja. . . §i pe banca susjinatorilor domnului Oprescu erau alji oameni de caracter...din diverse partide, care il sprijineau, m-a facut sa injeleg ca omul de caracter Oprescu, care mie imi place... nu se lipe§te numai de inima mea ci §i de a altor oameni de caracter. Tenacitatea sa uluitoare consta in aceea ca s-a luptat cu toji pentru un crez care nu ii aparfine... ci ne aparfine. Domnul Basescu s-a luptat pentru un partid, a fost al unuipartid ca sa ajxmga. primar §i presedinte . Domnul Blaga a fost al unui partid. . . Insa Oprescu a luptat cu PDL, cu PSD, cu mass- media. . . avand de partea sa cetalenii anonimi. Eu sunt unul dintre cetajenii anonimi care au votat omul de caracter Sorin Oprescu §i nu politicianul. Nu m-am intalnit cu dumnealui §i nici nu m-a platit. . . sa il admir. Nici nu Jin sa il intalnesc sau sa pozez in fan post- electoral al domniei sale. Insa am admirat lucruri reale in fiinja sa, lucrurile care nu Jin de nicio strategic de imagine. Cred ca sunt destul de inijiat in strategiile de imagine ca sa nu confxmd. . .ambalajul electoral, existent peste tot, sine qua non 899 pentru orice campanie electorala...cu trasaturile de caracter, care nu se creeaza intr-o luna ci intr-o viafa. . . Cei care urlau §i scandau numele sau ieri nu cred ca urau cu tojii atat de mult pe Blaga sau pe Basescu de nu mai puteau sa stea acasa. §tiu, peste tot, dupa victorie, incep sa roiasca §i impostorii . . . §i exista un ziar 900 care a mirosit oameni cu burji prea mari in jurul sau, veniji imediat dupa ora 21... 98 Idem: http://www.protv.ro/vedete/cristian-tabara 99 Expresie latina: fara de care nu [se poate]. 900 A se vedea: http://www.jurnalul.rO/articole/127225/sorin-oprescu:-ati-votat-bine! (video. 321 Insa am avut sentimentul, ca majoritatea celor care au venit ca sa il smulga din mur£ime §i sa il imbrati§eze sau care au stat acasa §i au aplaudat reu§ita sa, au imbrafisat sau aplaudat mx...afisul Oprescu, ci omul Oprescu. §i m-am bucurat ca omul Oprescu, caracterul sau §i tenacitatea dureroasa din aceasta campanie electorala au fost aplaudate §i xm...afisul sau, politicianul din el sau partidul din care face parte. Pentru ca la domnii Iliescu 901 , Constantinescu 90 " §i Basescu 903 am votat mai intai partidul §i apoi oamenii... sau mai pufin oamenii, pe cand acum am votat caracterul unui om mai degraba decat politicianul din el. Dar...politica nu se face de unul singur! §i politica se face cu compromisuri, cu edulcorari ale promisiunilor, in func^ie de bugetul alocat §i de oamenii cu care lucrezi. Insa, daca a existat o bataie cu perne 904 langa arteziana de la Universitate acum cateva zile, ca protest impotriva violen^ei...in duminica Rusaliilor, o parte dintre bucure§teni au protestat impotriva lipsei de caracter, a demagogiei §i a speranjelor spulberate de atatea ori. Tot o parte au ie§it pe strada la Revolujie 905 . Tot o parte au fost mai bine golani... decat comunisti 906 . Tot o anume parte dintre noi sunt interesaji de mai binele nostru, de binele real, pe care trebuie sa il votezi ca sa il ai...pe cand aljii vor sa se care spre alte Jari, la care nu au contribuit cu nimic nici ei §i nici parhnii lor, ci vor sa fie capu§ele care sug bunastarea Spaniei, a Italiei sau a Americii. Cred ca bucure§tenii care iubesc acest oras. §i pentru aceea le pasa de mediul in care locuiesc au ie§it la vot, au votat. . . §i au votat pentru ca primarul lor sa aiba fa^a umana, sa nu fie nici ma§ina, nici robot, nici demagog, nici superman. . .ci un om cu oamenii, printre ei §i care sa faca tot ce poate face pentru ei. Nimeni nu cere de la domnul Oprescu sa mute capitala Romaniei pe un munte cu flori sau sa curga la robinet bere, lapte §i aur lichid. 901 Ion Iliescu. 902 Emil Constantinescu. 903 Traian Basescu. 904 O fila video de 4. 46 minute: Mineriada de catifea: http://www.youtube.com/watch?v=pd8C8HG5ETg. 905 Un blog dedicat Revolutiei romane din 1989: http://romanianrevolutionofdecemberl989.wordpress.com/. 906 Imnul golanilor, fila video: http://www.youtube.com/watch?v=rkKs81wdAak. 322 Insa, cei care 1-au votat, cred ca cer de la el sa ne scuteasca de alte dezamagiri, sa nu ne mai fure §i el cu carul, sa ne redea demnitatea de a ne placea sa mergem pe strada §i sa respiram in ora§ul asta ca niste oameni normali, civilizaji, sociabili. Pentru ca acest val de entuziasm, daca e scuipat in ochi, daca e min|it cu neru§inare pe mai departe...il va radia §i pe dumnealui ca §i pe ceilal^i, chiar daca acum am votat ce era mai bun in acest om: verticalitatea, caracterul, tenacitatea §i omenia. Inchei acest articol spunandu-va ce am invajat ieri, in mod primordial, din entuziasmul alegerilor. Am invajat ca in Romania inca se mai iube§te caracterul oamenilor integri, ca inca mai exista a§teptari imensc.cu toata prostirea mediatica sistematica la care este supus acest popor §i nu numai el. Am in^eles ca omul §i ideea unui om sunt mai important la un moment dat decat un intreg sistem §i ca minciuna e fragila atunci cand oamenii se trezesc §i vad cine e cu ei §i pe cine nu-i doare de ei. I *** l iunie 2008 Articole online despre alegerile din Bucure§ti §i victoria lui Sorin Oprescu: Romania libera 901 ; Adevarul 90 *; 07 A se vedea: http://www.romanialibera.ro/al27261/sorin-oprescu-sunt-primul-primar- independent-al-capitalei.html. 908 Idem: http://www.adevarul.ro/articole/oprescu-ati-votat-bine/355738. 323 •909. -y910. ;911 Evenimentul zilei ; BBC ; Gdndul [fila video de la PRO TV]; iurnalul National l 912 §i 2 913 [fila video de pe You tube]. Idem: http://evz.ro/articole/detalii-articol/808156/Blaga-a-sperat-toata-ziua-ca-l-va- ajunge-pe-Doctor-din-urma/. 910 Idem: http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/06/080615_vot_estimari.shtml. 1 ' Idem: http://www.gandul.info/alegeri-locale/oprescu-pe-scaunul-lui-basescu- video.html?9426;2711123. 912 Idem: http://www.jurnalul.ro/articole/127223/sorin-oprescu-independentul-capitalei. 913 Idem: http://www.jurnalul.rO/articole/127225/sorin-oprescu:-ati-votat-bine! -(video. 324 Memoria imaginilor Odata 914 cu trecerea timpului in|elegi ca imaginile ne tin istoria, ne pastreaza transformarile firii noastre, ne aduc trecutul in viitor, ne fac sa ne injelegem mai bine. Teologia imaginilor este teologia sensului continuu al cunoa§terii de sine. Teologia lor consta in aceea ca sunt expresia vizuala a ceea ce a facut Dumnezeu din noi. Astazi am fost, in mod special, impreuna cu doamna preoteasa, la Sfanta Manastire Cernica 913 , pentru ca sa fixam in imagini o istorie a momentului, o teologie a momentului, care va fi vazuta altfel dinspre viitor spre trecut. Bisericile se pot darama. Bisericile se pot incendia. Icoanele, cardie, oamenii pot disparea intr-o clipa §i e pacat ca nimic sa nu ramana, ca nimic sa nu sa se pastreze intr-o forma anume. Va vom aduce aproape de dv. o istorie inca vie, care, s-ar putea, ca in cajiva ani, sa fie vie numai in acest fel...in amintirea imaginilor. Nu subevaluaji imaginea, cuvantul, sunetul! Nu subevalua|i tot ceea ce inseamna memorie, memorie a sentimentelor, a trairilor, a magnificien^ei vie^ii. Un articol din data de 30 iunie 2008. 1 A se vedea: http://www.cernica.go.ro/. 325 Singura forma prin care putem da dovada de noi inline sunt aceste semne, toate semnele care raman de la noi. De aceea orice lucru, orice amanunt din viaja noastra conteaza, trebuie inventariat, trebuie pus in categoria lui pentru ca sunt comoara experien^ei noastre. Lasaji copiilor dv. experien^a dv. cat mai in integrum 916 ! Carole, DVD-urile, biletele de avion, insectarele, ierbarele, premiile dv., insemnarile dv., schijele dv., toate marunii§urile importante ale viejii dv., pe acestea toate si multe altele, lasaji-le mo§tenire unor oameni de incredere\ Pastraji-va memoria familiilor dv.! Pastraji-va urmele prin istorie, care ii pot ajuta pe cei care ne urmeaza! 916 Expresie latina: in intregime. 326 Despre specializare §i sfinfenie cu Dr. Cristian Bddilifd Q1 7 Tot comentariul nostru din acest articol se va face in jurul a doua pasaje din Prefafa la edijia a 2-a a carjii: Q 1 O Evagrie Ponticul , Tratatul practic. Gnosticul, introd., dosar, trad. §i com. de Cristian Badilija 919 , Polirom, Ia§i, 2003, p. 7-8: Pasajul 1 „mi se pare arbitrar §i riscant sa-i imparjim pe cercetatori [pe cercetatorii literaturii patristice n.n.] in doua tabere: filologii §i induhovnicifii. Poate cineva sa intre in contact cu scrierile lui Evagrie fara greaca veche §i fara o buna stapanire a istoriei cre§tinismului antic? §i cine garanteaza ori masoara, in mod infailibil, induhovnicirea sufletelor noastre? Asemenea distincjii nu-§i au rostul intr-o chestiune de §tiin|a. Niciun occidental nu cantare§te competent unui patrolog dupa lungimea barbii, dupa sutana ori dupa numarul de rugaciuni pe care le roste§te zilnic" [p. 7]. Un articol din data de 5 iulie 2008. ' A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Evagrie_Ponticul. ' Saitul sau: http://www.cristianbadilita.ro/. 327 Pasajul al 2-lea „Personal, ii citesc cu aceea§i receptivitate §i pe filologi §i pe induhovnicifi . De multe ori intalnesc texte de o remarcabila boga^ie spirituals sub pana unor mode§ti filologi; alteori intalnesc texte de o jalnica ariditate spirituals, de o puerila banalitate deasupra semnaturilor unor reputaji induhovnicifr [p. 8]. Mai intai de toate o alegere arbitrara poate sa fie o alegere abuziva sau una intdmplatoare . Dicjionarul romanesc include a§adar doua sensuri opuse ale lui arbitrar. Cand categorise§ti pe cineva in mod abuziv, cand incluzi pe cineva in mod abuziv, ca a§a vrei tu, intr-o clasa valorica, o faci cu buna §tiinja, dupa o schema strict subiectiva. Cand alegi insa pe cineva in mod intdmpldtor §i spui, asta efilolog iar asta e induhovnicit atunci iara§i e§ti in lumea subiectivismului, dar a celui orb, pentru ca tragi la sorji care e §i care nu e. Daca alegi in mod abuziv ri§ti sa dai dicteuri superioriste. Daca alegi la intamplare cine e filolog §i cine e induhovnicit ri§ti sa nu ai nicio scara valorica. De fapt nu mai ai ce risca atunci cand alegi la intamplare pentru ca §i a§a nu te-a interesat sa alegi, ci au ales zarurile in locul tau. Insa, putem sau nu putem sa imparjim/despaitim pe filologii, care se ocupa de teologie de oamenii duhovnicesti, care se ocupa de teologie? Ba da, putem sa-i despaitim, pentru ca ei in§i§i afirma despre ei in ce tagma vor safie . . . sau sunt. Pentru noi, personal, mai exista §i o a treia tagma (credem ca e cea mai proprie interpretarii §i reala tagma a interepretarii tradijionale a teologiei patristice): cea a induhovnicifilor erudifi. Cum profilul adevarat, profund, coerent de om al Bisericii e Sfantul §i cum sfinfenia inseamna acrivie, aten^ie, profunzime, induhovnicitul superspecializat nu e numai un ideal ci o realitate despre care Tradijia ne da marturie §i dupa care prezentul Bisericii. . .Jipa, pentru ca §i-l dore§te. 328 Pentru ca sa te apropii de textele Tradi^iei trebuie sa te apropii cu toate limbile §i cuno§tinJele de care esti capabil/ pe care le-ai acumulat, insa ca un om care include acestea toate in procesul sfin^irii lui personale, in albia viejii lui trezvitoare, de fiu al Bisericii Ortodoxe. Adica trebuie sa facem teologie ca sa vivificam viaja noastra §i a comunitajii liturgice a Bisericii, teologie care este in acela§i timp doldora de toata acrivia §tiinjifica dar §i burdu§ita de toata profunzimea duhovniceasca de care suntem in stare. De orice Sfant Parinte sau eretic, geniu sau scriitor de duzina te apropii cu tot ceea ce esti §i nu doar cu o singurd abilitate intelectuala. Nu te apropii de Evagrie doar cu instrumentul lingvistic al limbii grecesti sau cu ceea ce putem numi istorie contextuald ci te apropii, ar trebui sa te apropii, cu con§tiin^a eclesiala pe care Tradijia \i-o ofera despre Evagrie, condamnat la Sinodul V Ecumenic pentru anumite afirmajii teologice §i cu responsabilitatea de con§tihn;a fa^a de adevarul persoanei, operei §i posteritajii sale. §i consideram ca putem fi ju§ti, cinsti^i cu un autor, oricare ar fi el, daca il lasam sa vorbeasca din textele sale §i daca noi ne pozh;ionam fa^a de el in masura in care il injelegem. Ajungem astfel la punctul infailibilitafii induhovnicirii, care e o problema falsa. Nimeni nu vorbe§te despre infailibilitate duhovniceasca la un om duhovnicesc . . . Insa e observabil cu toata fiin^a ta, ca gradul de in^elegere §i de profunzime a interpretarii sale nu sta in cunoastere lingvistica ci in experien^a sa misticd. Textul pe care Dr. Badilija 1-a tradus, din Evagrie, nu este un text filologic, ci unul experenfial. Aici gasim experienja de viaja, in cadrul liturgic, a lui Evagrie. Ca sa traduci din greaca pe Evagrie, bineinjeles, iji trebuie sa §tii chineza [adica greaca] . . . ca sa poji traduce. Dar ca sa il interpretezi, sa interpretezi textul in romana, greaca, sparga, franceza sau mongoleza al lui Evagrie, nu ni trebuie doar filologie, atata timp cat el vorbe§te despre experienja lui mistica, despre lucruri care \m de trairea lui cu Dumnezeu §i nu despre ce se intampla, cand traducem verbul la prezent §i nu la medio-pasiv. 329 Cine garanteaza duhovnicia noastra? Experien^a noastra, al^i oameni duhovnice§ti §i, mai intai de toate, Dumnezeu Insu§i, Cel care ne umple de injelegere. De unde am putea sa vedem dincolo de litera ce spune Evagrie sau loan Gura de Aur 920 , daca noi spunem lucruri care nu se gasesc in caiti, ci sunt iluminari dumnezeie§ti pe marginea carjilor, pe marginea textelor din carji? De unde stii sa spui lucruri pe care filologii indiferenji la substratul duhovnicesc al caitilor nu pot sa-l injeleaga nicidecum? Am putea sa mergem cu intrebarile §i mai departe. Cum imi dau eu seama ca Pavel e mai bun decat Luther? Cum imi dau eu seama daca Dr. Badilija e credibil in textul pe care 1-a tradus, daca nu §tiu limba greaca? Pot sa-l cred daca nu pot sa-l verificl §i daca il verific pe Dr. Badilija, §i eu gasesc subtilitaji mai mari decat dansul §i in domeniul traducerii textului §i in eel al interpretarii lui, cum de nu le-a descoperit Dr. Badiln;a §i le-am descoperit eu? Cine garanteaza a§adar ca nu pot sa gandesc mai mult decat Dr. Badilija? Sau cine ii garanteaza Dr. Badilija ca a injeles macar 10% din ce a tradus? La o parte din aceste intrebari, bunul sinn;, con§tiinJa ta, experienja ta. . .\\i dau raspunsul veridic. Nici tu, traducatorul, nu e§ti infailibil, nu ai tradus mai mult decat perfect, nici interpretul/comentatorul/ omul duhovnicesc/ filologul induhovnicit nu va interpreta fara rest traducerea. Adica traducerea §i interpretarea nu sunt gandite in termenii infailibilitajii §i ai absolutului, ci ai experien^ei proprii §i ai smereniei. Eu, traducatorul, am injeles ce am putut §i asta am redat. Eu, comentatorul, am injeles ce am putut §i asta am scris. Eu, cititorul, in^eleg pe masura imperii §i a experienjei mele ceea ce s-a tradus §i comentat. Insa nu trebuie sa fim ipocriji §i sa spunem ca nu vedem faptul ca cineva e mai perspicace decat altul in a traduce §i un altul e mai plin de har decat altul §i poate comenta, cu harul lui Dumnezeu, textele sfinte. 920 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Gur%C4%83_de_Aur. 330 Insa nici unul §i nici celalalt, in Biserica lui Dumnezeu, nu pot pretinde nici infailibilitatea, nici ultima zicere in materie de text, pentru ca orgoliul nu are nimic de-a face cu sfinfenia teologului Bisericii. §i ajungem la chestiunea a ceea ce inseamna stiinfa teologica pentru Dr. Badilija. §tiinja teologica e vazuta din perspective occidentals, a se citit eterodoxa, §i nu din cea orientala, adica ortodoxa. §i, din acest motiv, stiin^a teologica eterodoxa e indiferenta fa^a de lungimea barbii, fa^a de faptul daca e§ti sau nu cleric, daca e§ti sau nu convins de ceea ce scrii in cardie §i studiile tale teologice, daca e§ti una cu ceea ce faci sau daca mergi sau nu la Biserica. Planul intelectual al muncii tale oculteaza planul viejii tale personale, cine e§ti tu cu adevarat. Mai pe in^eles pot scrie despre Sfinji, sfin^enie, har, Biserica dupa ce vin noaptea de la un chef sau dupa ce ma trezesc din bejie sau dupa ce mai trag pe nas niste . . . iarba, pentru ca, capacitate mele intelectuale, specializarea mea nuva afecta rezultatul cercetarii mele. Competence mele, ceea ce §tiu in materie de patrologie, agheologie, istorie, filosofie etc., ne spune Dr. Badilija, nu pot fi afectate de parlita mea de via^a personala bisericeasca sau de viciile mele. Insa, in Tradi^ia, mentalitatea, viaja, realitatea ortodoxa, teologul trebuie sa miroase a Biserica, adica a sfinfenie, §i el trebuie sa calce a preot, chiar de nu e, pentru ca se ocupa cu cele mai sfinte lucruri §i nu cu jocuri de ruleta. Indiferent in ceea ce e§ti specializat, ca esti teolog al istoriei, al dogmelor, al tipicului sau al picturii biserice§ti nu po^i trai schizoid, nu poji sa fii norma/reper/autentic teolog al Bisericii daca nu imbini sfinfenia cu hiperspecilizarea. §i iata ca noi vorbim nu numai de specializare in buca^ica ta, unde e§ti patrolog sau dogmatician iar de celelalte secjiuni teologice e§ti indiferent, ci de hiper specializare, de specializari multiple, de interdisciplinaritate productiva pentru via^a §i arealul Bisericii Ortodoxe, care sa ajute pe toji in viaja lor. Pentru ca, trebuie sa fim obiectivi §i sa injelegem ca avem doua §anse de a fi . . . teologi\ Putem fi teologi, care sa ne specializam pe bucajica noastra de materie, care putem sa facem studii extinse, dar sa traim cum vrem §i sa fim indiferenji faja de faptul de a avea reverberajii autentice la nivel national sau mondial cu teologia 331 noastra, care sa ajute §i sa consolideze Biserica Ortodoxa universala....sau putem fi teologi, care ne asumam, in mod integral, viaja §i teologia Bisericii, care incercam sa ne sfinjim prin ceea ce citim, traducem, traim, predicam §i viaja noastra e o piatra smerita in arealul Trupului mistic al lui Hristos, al Bisericii. Iar daca i^i asumi teologia ca viafa, nu numai teologia ca profesie, atunci conteaza §i lungimea barbii, §i cate metanii faci, §i de cate ori te spovede§ti, §i cine e§ti, §i ce emana din tine, §i cat bei, §i cat mananci, §i cum interpretezi tot cee ce cite§ti, cu cine e§ti §i cu cine ni place sa umblii. Pentru ca toate ale noastre - cum credem ca e logic pentru toata lumea - se repercuteaza in gandirea §i scrisul nostru §i nu poji sa fii intelectual fara mani, trup, mancare §i organe sexuale. In pasajul al doilea, Dr. Badilija ne asigura ca are o receptivitate comuna faja de filologi §i induhovnicifi, filologi care nu sunt priviji peiorativ [a§a simjim